BusinessMagazin

Tag: firme

  • Piaţa închirierilor de birouri va creşte cu 20-25% faţă de anul trecut

    În 2016, vor urma relocări în cascadă, ca urmare a schimbărilor legislative şi a marilor consolidări de sedii ale unor multinaţionale, ceea ce va duce la o creştere a pieţei închirierii de birouri cu 20-25% faţă de 2015, potrivit estimărilor Alexandru Petrescu, managing partner al companiei de consultanţă imobiliară ESOP Consulting. Anul acesta ar putea fi primul an al unei etape de renunţare la spaţiile de birouri de calitate mai slabă din Bucuresti, în următorii 3-4 ani urmând să fie din ce în ce mai puţine sedii de firme în apartamente de bloc comunist sau în zone nesigure din punct de vedere al riscului la cutremur sau în clădiri neprotejate la incendiu.

    Marile contracte de preînchiriere a unor spaţii de birouri mamut, cu suprafeţe de 10.000-40.000 mp, încheiate în 2015 sau aflate în pipeline vor duce la eliberarea mai multor clădiri de clasă A şi B+ din zonele centrale, pentru care deja se conturează o cerere din partea clienţilor din vile şi apartamentele cu destinaţie rezidenţială, determinată de noua atitudine a administratorilor de firme faţă de normele antiincediu şi în faţa riscului seismic.

     „În 2016 se vor reuni simultan mai mulţi factori cu influenţă majoră asupra pieţei de birouri, va exista o migraţie pe toate segmentele pieţei de birouri din Bucureşti, pe fondul creşterii ofertei de birouri: chiriaşi de talie mare îşi vor consolida sediile în cele mai noi şi mai bine poziţionate clădiri de birouri din zonele de centru-nord şi centru –vest, care vor lua spuma cererii.  În locul lor, în clădirile centrale, dar de talie mai mică şi construite în ultimii zece ani, vor accede companii medii, aflate în extindere sau în căutarea unui plus de imagine, care vor închiria spaţii de birouri de 500-2.000 mp. În paralel, va exista o presiune asupra chiriaşilor aflaţi în apartamente de bloc sau în vile, din cauza creşterii impozitelor pe proprietate pentru aceste tipuri de imobile si a posibilităţii de creştere a chiriilor în consecinţă precum şi a înnăspririi legislaţiei privind riscul seismic şi a normelor antiincendiu. Şi pentru aceste companii, care au sub 50 angajaţi, pentru prima dată vor exista mai multe variante moderne de birouri cum ar fi: birourile instant office, hub-urile de afaceri  în număr din ce în ce mai mare şi birourile în centre de talie mică sau mijlocie, care se vor elibera şi care vor avea spaţii cu chirii mai accesibile decât în ultimii ani”, declară Alexandru Petrescu.

    Printre tranzacţiile mari din 2015, prin care chiriaşii au eliberat spaţii generoase de birouri se numără: Oracle 10.400 mp – Sky Tower, Carrefour Romania 6300 mp –  Green Court Bucharest – Building B, Genpact- 22.000 mp – Hermes Business Park, Oracle – 20.000 mp – Oregon Park, Luxoft – 5500 mp – Hermes Business Park. Pentru 2016, se anunţă cel puţin trei mari pre-închirieri: doi jucători mari din domeniul bancar şi unul din domeniul IT&C doresc să-şi consolideze birourile şi caută soluţii pentru spaţii de peste 15.000 mp.

    În ce priveşte oferta de spaţii de birouri din apartamentele rezidenţiale situate în zonele Unirii şi Victoriei, Petrescu previzionează că în următorii 2-3 ani, birourile amenajate în aceste spaţii îşi vor pierde din atractivitatea din trecut şi se vor întoarce pe piaţa rezidenţială, fie la închiriere, fie la vânzare.

    ”În ceea ce priveşte vilele, cele neconsolidate şi nerenovate vor fi scoase probabil la vânzare, urmând a reveni pe piaţa rezidenţială. Excepţie vor face doar vilele istorice, situate în zone premium, bine renovate, care asigură o imagine deosebită, care îşi vor păstra destinaţia de birouri, pentru că anumite tipuri de firme vor dori să aibă sediul în continuare într-o clădire independentă datorită tipului de activitate desfăşurat (de exemplu firme de avocatură, consultanţă de afaceri, marketing şi publicitate etc)”, estimează Petrescu.

     

     

  • Doi antreprenori români îşi vând pe tot globul, produsele create într-un atelier din sudul Bucureştiului

    “Noi suntem abia la început de drum, nu ca firmele despre care scrieţi în Business Magazin“, spune, cu o uşoară ezitare, Dragoş Motica, un tânăr designer, asociat în afacerea Ubikubi cu Robert Savu, care adaugă că „toată lumea a început de undeva“, făcând referire la afacerile cu rulaje de milioane sau miliarde de euro care sunt adeseori prezente în paginile Business Magazin. Obiectele create şi produse de cei doi antreprenori, în atelierul de producţie aflat la o aruncătură de băţ de complexul rezidenţial Asmita Gardens, s-au vândut, în anul în care a pornit afacerea la drum, pe aproape toate continentele.

    Vânzările au ajuns la 50.000 de euro, o sumă mică în comparaţie cu rulajele multinaţionalelor, dar paşii mici pe care îi fac cei doi antreprenori sunt condiţionaţi de doi factori importanţi. Pe de o parte, lipsa de resurse financiare – pentru a ajunge la vânzări de 50.000 de euro, Savu şi Motica au finanţat activitatea firmei cu o sumă dublă. Pe de altă parte, obiectele cu design minimalist sunt rezultatul faptului că au rămas prea puţine fabrici funcţionale cu care antreprenorii pot colabora, iar lipsa utilajelor sofisticate reduce drastic paleta de produse care pot fi trecute de pe planşa de desen a designerului în formă fizică.

    Ubikubi a fost înfiinţată anul trecut, dar povestea, de la stadiul de idee şi nume, a început mai demult. „Din păcate nu am avut cum să o punem în practică“, povesteşte Robert Savu, manager de producţie al firmei şi fondator. „Eu vin dintr-o zonă tehnică, inginerească, sunt absolvent de electronică şi telecomunicaţii.“ După teminarea facultăţii, a ales calea antreprenoriatului, iniţial cu un atelier de producţie publicitară, zonă în care a activat vreme de câţiva ani, iar apoi a pus bazele unei alte firme, de producţie de mobilier, Ekero. La momentul în care a început activitatea Ekero, povesteşte el, descoperise o oportunitate, lucrul cu un material care nu era folosit la acea vreme, un mineral produs de DuPont din care se pot realiza obiecte de mobilier în orice formă şi culoare, de la lavoare şi căzi de baie până la scaune şi recepţii de firmă sau birouri.

    „Poţi să faci un obiect monolitic de orice dimensiune şi să nu vezi nicio îmbinare“, explică Savu, care completează că acum sunt mai multe firme concurente pe piaţă. Ekero a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 0,5 milioane de euro, cu 15 angajaţi, iar Savu precizează că au fost şi perioade mai bune. Clienţii pentru Ekero sunt în general arhitecţi, care propun clienţilor tot felul de obiecte „mai altfel“ – de la cele mici, casnice, de pildă lavoare, până la mobilierul urban din cadrul clădirilor Petrom City, unde recepţia de la intrare are 45 de metri liniari.

    Prin intermediul Ekero, Robert Savu l-a cunoscut pe Dragoş Motica, absolvent al Facultăţii de Arte din Timişoara, cu care a colaborat de câteva ori şi au ajuns la concluzia că pot încerca să dezvolte o afacere pe o nişă neexploatată, cea a designului de obiect. Acesta este însă un segment bine definit în alte ţări şi, prin urmare, există şi o piaţă. „Asocierea dintre noi a apărut şi pentru că eram pe aceeaşi lungime de undă raportat la ce credem noi că trebuie să fie în zona obiectelor de design. Ne dorim să ajungem să avem în portofoliu orice fel de obiecte, de la accesorii de bucătărie până la obiecte de mobilier“, spune Dragoş Motica.

    El adaugă că în Europa sunt o mulţime de companii a căror activitate este axată pe creativitate, pe lansarea de lucruri noi, foarte simple, scoase rapid pe piaţă şi care nu se vând pe canale tradiţionale. De aceea, în alte ţări există chiar şi magazine specializate în obiecte de design, de pildă de la meşteşugari, şi, „pentru că nu există astfel de magazine pe piaţa din România, ne-am îndreptat spre piaţa externă, unde vindem 95% din ceea ce facem“, afirmă Motica. Cel mai mult au vândut în Germania şi Anglia, dar cei doi antreprenori spun că şi-au trimis obiectele în Hong Kong, insulele Caiman, până în SUA şi emiratele arabe. „Nu înseamnă că vindem foarte mult, dar există cerere. Livrăm, cu greutăţi mari uneori, spre pieţe ca Hong Kong“, spune Robert Savu. Vânzările se fac online, iar Dragoş Motica spune că produsele Ubikubi nici nu şi-ar găsi locul în magazinele cu rulaje mari, în care „intră tirul, iese tirul“.

    Unul din cele 17 produse din portofoliul firmei, „Lampa /“, a primit un premiu, iar firma românească a intrat în vizorul publicaţiilor de profil, imaginile şi poveştile produselor făcând înconjurul Pământului. De acolo au apărut şi clienţii. „Am reuşit să ieşim în lume, dar mai sunt mulţi paşi de făcut, încă susţinem afacerea“, spune Robert Savu, care apreciază că spre finalul anului viitor vânzările Ubikubi ar putea ajunge la 100.000 de euro, rulaj la care firma ar ajunge la break-even.

  • Câte mărci au depus românii în 2015 şi care sunt cele mai căutate clase

    De la începutul anului 2015 şi până în acest moment au fost depuse peste 7500 de astfel de mărci prin Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) potrivit ultimului Buletin Oficial de Proprietate Industrială (BOPI) din luna noiembrie.

    Comportamentul de business cu privire la protejarea proprietăţii intelectuale la nivelul ţării noastre nu s-a schimbat foarte mult, având în vedere că numărul depunerilor de mărci la nivelul României nu a crescut semnificativ de la un an la altul (8659 mărci depuse în 2014), potrivit unui comunicat de presă.

    Astfel, am putea spune că românii nu pun în topul priorităţilor de business protejarea portofoliului de proprietate intelectuală cu doar 7737 de mărci depuse până la această oră.

    Paul Cosmovici, specialist în proprietate intelectuală în cadrul Cosmovici Intellectual Property spune că, totuşi, există aspecte care s-au schimbat în comportamenul românilor, în ultimii ani. ”Firmele româneşti evită tot mai mult depuneri de mărci problematice, cum ar fi mărci foarte apropiate de branduri reputate. Pe de altă parte, decizia privind locul unde trebuie protejată o marcă devine mult mai sofisticată, multe firme acceptând să depună direct la nivel comunitar, sau chiar în jurisdicţii mai îndepărtate, cum ar fi SUA sau China.”, declară Paul Cosmovici.

    Cele mai multe mărci cu protecţie în ţara noastră au fost depuse în domeniul publicităţii, managementului, educaţiei, activităţilor sportive şi de entertainment, dar şi în tehnologie şi dezvoltare software şi hardware (clasele 41, 35, 42).

    Anul trecut (2014) cele mai multe aplicaţii de mărci, la nivel mondial, au fost depuse de Statele Unite ale Americii, Germania, Franţa şi Elveţia, iar la capitolul brevete fruntaşe au fost Statele Unite ale Americii, Japonia, China şi Germania.
     

  • Cele mai inovatoare companii din lume, conform Forbes

    Pentru a fi incluse în clasamentul Forbes, companiile trebuie să fie listate de cel puţin 7 ani şi să aibă o capitalizare de piaţă de cel puţin zece miliarde de dolari; au fost incluse doar companii din industrii cunoscute pentru inovare, astfel că instituţiile financiare au fost din start eliminate. La fel a fost şi cazul companiilor din petrol sau energie, a căror valoare de piaţă este legată în mod direct de valoarea activelor deţinute. Un alt criteriu este modul în care companiile investesc în cercetare şi dezvoltare, excluzându-le pe acelea în cadrul cărora aceste investiţii nu pot fi măsurabile.

    În urma cercetărilor realizate de Forbes, aceştia au numit Tesla ca fiind cea mai inovatoare companie din lume. Compania fondată de Elon Musk, Jeffrey Straubel şi Marc Tarpenning în 2003 a ajuns în 2014 la vânzări de 3,2 miliarde de dolari şi la peste 10.000 de angajaţi. Primul autoturism electric dezvoltat de Tesla, modelul Roadster, a fost pus în vânzare în anul 2008.

    Pe următoarele locuri în lista Forbes a celor mai inovatoare companii din lume se situează Salesforce.com, Alexion Pharmaceuticals, Regeneron Pharmaceuticals, ARM Holdings, Unilever Indonesia, Incyte, Amazon, Under Armour şi BioMarin Pharmaceuticals.

    Este fascinant să te gândeşti la inovaţie şi la felul cum invenţiile au schimbat de-a lungul timpului istoria; cât de diferit ar fi arătat prezentul dacă anumite invenţii nu ar fi apărut la timpul potrivit.

    „Este remarcabil să te gândeşti că în urmă cu doar 200 de ani, aceasta era realitatea luminii artificiale: dacă stră-stră-străbunicul tău ar fi vrut să citească această carte după lăsarea întunericului, un lucrător amărât era nevoit să se târască ore întregi prin capul unei balene moarte (n.red. în secolul XVIII se folosea uleiul de caşalot pentru producerea de lumânări)”, scrie Steven Johnson în cartea sa „Cum am ajuns aici. Şase inovaţii care au făcut lumea modernă“.

  • Cele mai inovatoare companii din lume, conform Forbes

    Pentru a fi incluse în clasamentul Forbes, companiile trebuie să fie listate de cel puţin 7 ani şi să aibă o capitalizare de piaţă de cel puţin zece miliarde de dolari; au fost incluse doar companii din industrii cunoscute pentru inovare, astfel că instituţiile financiare au fost din start eliminate. La fel a fost şi cazul companiilor din petrol sau energie, a căror valoare de piaţă este legată în mod direct de valoarea activelor deţinute. Un alt criteriu este modul în care companiile investesc în cercetare şi dezvoltare, excluzându-le pe acelea în cadrul cărora aceste investiţii nu pot fi măsurabile.

    În urma cercetărilor realizate de Forbes, aceştia au numit Tesla ca fiind cea mai inovatoare companie din lume. Compania fondată de Elon Musk, Jeffrey Straubel şi Marc Tarpenning în 2003 a ajuns în 2014 la vânzări de 3,2 miliarde de dolari şi la peste 10.000 de angajaţi. Primul autoturism electric dezvoltat de Tesla, modelul Roadster, a fost pus în vânzare în anul 2008.

    Pe următoarele locuri în lista Forbes a celor mai inovatoare companii din lume se situează Salesforce.com, Alexion Pharmaceuticals, Regeneron Pharmaceuticals, ARM Holdings, Unilever Indonesia, Incyte, Amazon, Under Armour şi BioMarin Pharmaceuticals.

    Este fascinant să te gândeşti la inovaţie şi la felul cum invenţiile au schimbat de-a lungul timpului istoria; cât de diferit ar fi arătat prezentul dacă anumite invenţii nu ar fi apărut la timpul potrivit.

    „Este remarcabil să te gândeşti că în urmă cu doar 200 de ani, aceasta era realitatea luminii artificiale: dacă stră-stră-străbunicul tău ar fi vrut să citească această carte după lăsarea întunericului, un lucrător amărât era nevoit să se târască ore întregi prin capul unei balene moarte (n.red. în secolul XVIII se folosea uleiul de caşalot pentru producerea de lumânări)”, scrie Steven Johnson în cartea sa „Cum am ajuns aici. Şase inovaţii care au făcut lumea modernă“.

  • Cum să fii sigur de un loc de muncă în străinătate. Capcanele contractelor

    Probabil toţi am auzit de cazuri în care unii români au plecat să muncească în străinătate, promiţându-li-se joburi bine plătite şi alte avantaje, însă, ajunşi la destinaţie, surpriza le-a fost mare când au aflat că au fost păcăliţi.

    Pentru a nu cădea în capcanele contractelor, urmăriţi cu stricteţe paşii de mai jos:

    În primul rând, verificaţi firma de recrutare şi de plasare a forţei de muncă, la Inspecţia Muncii sau direct pe site-urile ITM-urilor din ţară. Pentru a-ţi da seama dacă firma este una serioasă, aceasta trebuie să fie înscrisă neapărat la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Dacă firma nu este găsită în evidenţele autorităţilor, atunci cel mai probabil respectiva societate funcţionează ilegal, iar şansele că aceasta să vă înşele sunt mari.

    La semnarea contractului de mediere, (contract semnat între dvs şi agenţie) acordaţi atenţie  următoarelor elemente: contractul să cuprindă ţara de reşedinţă, denumirea angajatorului cu toate datele de identificare: adresa, număr de telefon/fax, descrierea muncii şi a condiţiilor de muncă, durata timpului de muncă şi de repaus, durata contractului individual de muncă, condiţiile de protecţie socială, etc.

    Pentru a nu fi păcăliţi de firme-fantomă, trebuie să ştiţi că agentul de ocupare a forţei de muncă trebuie să fie o societate românească ce are că activitate principală cod CAEN 7810 “selecţia şi plasarea forţei de munca in strainatate”. (Legea 156/2000)
    În al doilea rând, analizaţi oferta de angajare, fiind atenţi la salariul oferit, condiţiile de muncă, cele de cazare, avantaje, etc. Promisiunea unui salariu mare nu este întotdeauna lipsită de compromisuri.

    Verificaţi credibilitatea firmei angajatoare din străinătate – acesta este următorul pas pe care trebuie să îl luaţi în considerare.

    Contractul de muncă

    Contractul de muncă dintre dvs şi angajator, se redactează în limba ţării din care provine angajatorul, însă însoţit de o traducere autorizată în limba română. (asa cere legea din Romania).

    Trebuie semnat doar un contract de muncă ale cărui prevederi le înţelegeţi, prin urmare, dacă sunteţi doar cunoscător al limbii române, cereţi că actul să fie redactat în limba română, astfel încât să puteţi înţelege toate prevederile acestuia. Pentru a fi siguri că aveţi un loc de muncă asigurat în ţara în care doriţi să plecaţi, verificaţi şi citiţi întregul contract. Acesta trebuie să conţina informaţii despre postul oferit, salariu, programul de lucru, concediu, dar şi informaţii despre cheltuielile legate de masă, transport şi cazare.

    Fiţi atenţi, de asemenea, dacă salariul promis este brut sau net. În cazul în care suma propusă reprezintă salariul brut, trebuie să ştiţi că din aceasta vor fi oprite impozitele şi contribuţiile, iar în final salariul “în mână” poate fi chiar şi cu jumătate mai mic decât suma iniţială.
    Contractul de muncă trebuie să mai conţină, de asemenea, şi obligaţiile pe care le are firma angajatoare faţă de angajat sau detaliii despre asigurarea de sănătate.

    Sfaturi pentru a nu cădea în capcana contractelor:

    • nu semnaţi nici un act pe care nu îl înţelegeţi clar şi nu înainte de a îl studia cu mare atenţie
    •  solicitaţi angajatorului timp suficient pentru a studia contractul- informaţi-vă referitor la legislaţia muncii în ţara în care doriţi să munciţi
    •  păstraţi întotdeauna câte un exemplar, în original, al fiecărui act pe care îl semnaţi.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 23 noiembrie 2015

    Număr special: “Cele mai inovatoare companii din România”

    Am început proiectul celor mai inovatoare companii din România anul trecut, cu sentimentul că am descoperit o piaţă nouă. Institutul de statistică informa că în perioada 2010 – 2012 – acestea fiind cele mai recente date – una din cinci companii a introdus sau implementat un produs nou, un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă şi că mai bine de jumătate din firmele inovatoare şi-au dezvoltat inovaţiile în propria companie.  

    Rezultatul a fost un primul catalog al companiilor inovatoare, o reuşită cu proiecte din cele mai diverse, de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanţelor, la mari companii preocupate de economisirea de energie sau care au adoptat produse sau stategii de marketing inovatoare. Am avut companii care au reinventat banalul plic şi au redus astfel cheltuielile legate de corespondenţă cu 30%.

    Citiţi mai multe în ediţia print a Business Magazin începând de luni, 23 noiembrie 2015.

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Recuperatorii nu au voie sa te sune sau sa te viziteze oricand. Ce reguli trebuie sa respecte?

     Asociatia de Management al Creantelor Comerciale (AMCC) a anuntat, printr-un comunicat de presa publicat miercuri, ca a actualizat de curand Codul de conduita pe care trebuie sa-l respecte companiile membre de colectare a creantelor.

    “Codul de conduita a fost revizuit recent si contine prevederi stricte privind activitatea de colectare, atat in ceea ce priveste frecventa apelurilor catre persoanele cu datorii, cat si in ceea ce priveste corespondenta scrisa catre acestia. Acesta este conceput pentru a oferi o intelegere amanuntita si clara a comportamentului de baza asteptat din partea fiecarei companii de colectare a creantelor membra AMCC si a angajatilor acesteia”, scrie in comunicat.

    Potrivit sursei citate, cele 15 companii membre AMCC (a caror lista poate fi gasita aici) reprezinta aproximativ 80% din totalul firmelor romanesti care se ocupa in prezent de recuperarea datoriilor.
    Recuperatorii pot suna de doua ori pe saptamana, doar intre anumite ore

    Apelurile recuperatorilor pot fi facute in zilele lucratoare doar intre orele 8:00 si 21:00, iar sambata doar intre 9:00 si 14:00. Exceptie fac doar cazurile in care debitorii cer sa fie sunati la alte ore.

    “Apelurile telefonice pot fi efectuate in orice moment si in orice loc, atat timp cat nu ii vor aduce neplaceri debitorului, respectiv in zilele de lucru, intre 8:00 si 21:00 si sambata intre 9:00 si 14:00, exceptand situatiile in care debitorul solicita sa fie contactat in alt interval orar”, se arata in Codul de conduita AMCC.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Luaţi mobila şi lămpile acasă

    De la restaurante cei care iau masa acolo pot să ia mâncare şi acasă sau chiar să înveţe să şi-o prepare singuri, iar uneori ajung să-şi dorească să poată lua şi un element de decor care le-a atras atenţia.

    Aceştia din urmă vor putea să-şi îndeplinească, măcar parţial, dorinţa, odată cu apariţia unei firme înfiinţate de un designer specializat în decoruri de restaurante, Martin Brudnizki.

    Compania denumită And Objects va comercializa fie piese de mobilier sau corpuri de iluminat spectaculoase create pentru diverse localuri, fie articole noi, create în urma colaborării cu diverse branduri.

  • Luaţi mobila şi lămpile acasă

    De la restaurante cei care iau masa acolo pot să ia mâncare şi acasă sau chiar să înveţe să şi-o prepare singuri, iar uneori ajung să-şi dorească să poată lua şi un element de decor care le-a atras atenţia.

    Aceştia din urmă vor putea să-şi îndeplinească, măcar parţial, dorinţa, odată cu apariţia unei firme înfiinţate de un designer specializat în decoruri de restaurante, Martin Brudnizki.

    Compania denumită And Objects va comercializa fie piese de mobilier sau corpuri de iluminat spectaculoase create pentru diverse localuri, fie articole noi, create în urma colaborării cu diverse branduri.