BusinessMagazin

Tag: DNA

  • DNA: Gheorghe Ştefan i-a cerut lui Hrebenciuc să intervină la şefa CNA pentru licenţa Giga TV

    Gheorghe Ştefan a fost luni la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a fi anunţat că este urmărit penal, pentru instigare la infracţiunea de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de către o persoană ce deţine o funcţie de conducere într-un partid.

    Potrivit procurorilor DNA, la cererea lui Gheorghe Ştefan, care direct sau indirect, prin intermediul membrilor familiei sale sau al apropiaţilor, controlează societatea comercială deţinătoare a postului de televiziune Giga TV, deputatul PSD Viorel Hrebenciuc “s-a implicat nemijlocit în realizarea de demersuri” pentru a o determina pe Laura Georgescu, preşedinta Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), ca instituţia ce reprezintă singurul organ de reglementare în domeniul audiovizualului să revină asupra unei decizii prin care a fost retrasă licenţa pentru postul de televiziune.

    “În realizarea acestor demersuri, suspectul Hrebenciuc Viorel s-a folosit de influenţa şi autoritatea pe care le deţine în calitatea sa membru al structurilor de conducere din partidul din care face parte – membru al Comitetului Executiv Naţional, organul de conducere şi de decizie al partidului. Parlamentarul Hrebenciuc Viorel este membru al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, funcţie care îi conferă automat calitatea de membru al organului central de conducere şi de decizie al partidului – Comitetului Executiv Naţional”, arată DNA, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Anchetatorii au mai stabilit că Gheorghe Ştefan ar fi fost îndrumat de Narcisa Iorga, membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului şi suspectă în această cauză, să apeleze la cunoştinţele din mediul politic, pentru a influenţa votul pe care ceilalţi membri ai CNA urmau să îl dea cu privire la contestaţia pe care reprezentanţii postului Giga TV intenţionau să o formuleze, printre cei indicaţi fiind şi deputatul Viorel Hrebenciuc.

    “Urmare a indicaţiilor primite de la Iorga Narcisa, Gheorghe Ştefan i-a solicitat sprijinul deputatului Hrebenciuc Viorel, cerându-i să intervină la nivelul preşedintei CNA, Laura Georgescu, astfel încât să o determine să se implice în susţinerea intereselor postului TV sancţionat, mai concret să obţină revocarea actului administrativ emis de CNA în data de 17 septembrie 2013 prin care i-a fost retrasă licenţa”, a precizat DNA.

    Laura Georgescu este suspectată că şi-a exercitat necorespunzător atribuţiile de serviciu, în mod nejustificat, astfel că trei dintre membrii CNA care, la şedinţa din 17 septembrie 2013, votaseră pentru retragerea licenţei postului TV, în 1 octombrie 2013 au votat în favoarea postului Giga TV anterior sancţionat.

    “Aceasta în condiţiile în care situaţia de fapt nu se modificase, în afara existenţei unei contestaţii, depuse la data de 24 septembrie 2013 (ce conţine doar 2 pagini şi jumătate), fără a se fi întocmit vreun document de natură tehnică în cadrul instituţiei pentru a se verifica argumentele susţinute în respectiva contestaţie”, a mai arătat DNA.

    Procurorii precizează că postul TV în favoarea căruia ar fi intervenit Hrebenciuc i-a fost retrasă licenţa la 17 septembrie 2013, după ce a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală mai mult de 96 de ore pentru orice motive imputabile titularului.

    În şedinţa CNA la care s-a decis retragerea licenţei postului Giga TV, decizia a fost luată cu şapte voturi “pentru” (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Christian Mititelu, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu) şi patru “împotrivă” (Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Florin Gabrea şi Radu Călin Cristea) din 11 membri prezenţi.

    După două săptămâni, respectiv la 1 octombrie 2013, CNA a revenit asupra deciziei, cu şase voturi în favoarea postului Giga TV (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Viorel Vasile Buda şi Răsvan Popescu) şi patru împotriva acestuia (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat şi Radu Călin Cristea), din 10 membri prezenţi.

    Membrii CNA care şi-au schimbat votul în favoarea Giga TV sunt Viorel Vasile Buda, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu, în timp ce Radu Călin Cristea a votat iniţial contra retragerii licenţei, iar apoi în favoarea acesteia.

    DNA mai susţine că prin acţiunea sa de punere în aplicare a influenţei, a autorităţii, exercitată de parlamentarul Viorel Hrebenciuc, s-a cauzat o tulburare însemnată şi efectivă a activităţii CNA, prin exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu şi încălcarea dispoziţiilor legale din domeniul audiovizual, ceea ce a permis funcţionarea în continuare a unui post de televiziune căruia îi fusese retrasă în mod corect licenţa.

    “Acest lucru i-a afectat implicit şi pe ceilalţi operatori de televiziune, atât sub aspectul concurenţei neloiale, cât şi al încrederii în corectitudinea desfăşurării activităţii de către singurul organism abilitat să monitorizeze domeniul audiovizual şi să aplice legislaţia specifică”, au mai arătat procurorii anticorupţie.

    În acelaşi dosar, mai sunt urmăriţi penal Laura Georgescu, Viorel Hrebenciuc şi Narcisa Iorga.

    DNA a precizat că în această cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

  • Viorel Hrebenciuc, audiat la DNA în dosarul licenţei pentru un post TV

    Hrebenciuc a ajuns la DNA în jurul orei 11.30 şi a declarat, la intrare, răspunzând unei întrebări, că nu are calitatea de a spune dacă va fi sau nu pus sub învinuire în acest dosar.

    Deputatul PSD a fost audiat de procurori, în acelaşi dosar, şi la 25 iulie, când a spus că a dat o declaraţie de martor în cazul plângerii PPDD, în care le-a relatat anchetatorilor despre relaţia instituţională dintre Parlament şi Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

    Întrebat atunci, la intrarea în sediul DNA, în ce relaţii este cu primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, Viorel Hrebenciuc a arătat că nu este în nicio relaţie cu acesta.

    Întrebat dacă a intervenit la membrii CNA în favoarea lui Gheorghe Ştefan, pentru obţinerea unei licenţe pentru un post de televiziune, Hrebenciuc a răspuns: “Da’ de unde”.

    De asemenea, întrebat dacă a discutat cu membri ai CNA pentru favorizarea unei televiziuni în scopul obţinerii licenţei, Hrebenciuc a spus: “Niciodată”.

    Deputatul PPDD Liliana Mincă, membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor, a depus o plângerea în luna iulie la adresa Laurei Georgescu, după ce în presă au fost difuzate înregistrări audio în care şefa CNA foloseşte un limbaj licenţios şi face referire la anumite practici, pentru obţinerea de sponsorizări cu logistică în favoarea Consiliului. Plângerea are ca obiect infracţiunile de luare de mită şi trafic de influenţă.

    În plângere sunt menţionate şi fragmente din înregistrările cu Laura Georgescu, în care aceasta face referire la o posibilă sponsorizare sau donaţie a unor laptopuri pentru Consiliu.

    În acest dosar, la DNA au fost audiaţi preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, Laura Georgescu, şi mai mulţi membri ai CNA.

  • DNA cere arestarea lui Nicuşor Constantinescu şi în dosarul Centrului Militar Constanţa

    “Solicitarea a fost formulată în considerarea faptului că inculpatul nu va putea fi judecat în dosarul trimis spre judecare Tribunalului Constanţa la data de 25 aprilie 2014, ulterior eventualei sale extrădări (cerute pentru a fi judecat într-o altă cauză aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti), având în vedere dispoziţiile art. 74 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi art. 17 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi SUA. Potrivit dispoziţiilor menţionate, persoana predată ca efect al extrădării nu va fi nici urmărită, nici judecată, nici deţinută în vederea executării unei pedepse, nici supusă oricărei alte restricţii a libertăţii sale individuale, pentru orice fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat extrădarea”, explică DNA, într-un comunicat de presă.

    Astfel, precizează procurorii anticorupţie, în cadrul rechizitoriului din dosarul Centrului Militar Constanţa se arată că în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, cu ştiinţă, Constantinescu nu a asigurat finanţarea centrului, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, dispunând rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a Centrului Militar Zonal Constanţa şi încercând de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, “fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale precum şi pagube acestei instituţii”. Acest proces se judecă la Tribunalul Constanţa.

    În paralel, într-un alt dosar, repectiv cel în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, care se află pe rolul Tribunalului Bucureşti, Nicuşor Constantinescu, a fost trimis în judecată, sub control judiciar. În acest proces, instanţa a dispus ca el să fie arestat preventiv, după ce s-a constatat în 12 iunie că acesta nu se afla în ţară, încălcând astfel controlul judiciar.

    “În acel dosar în care s-a emis mandat de arestare preventivă, inculpatul Nicuşor Constantinescu fusese trimis în judecată de procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, pentru săvârşirea a trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obţinerea de foloase necuvenite sub forma complicităţii şi 21 de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu obţinerea de foloase”, conform DNA.

    În acest context, judecătorul delegat din cadrul Tribunalului Bucureşti a formulat cerere de arestare provizorie, având în vedere propunerea de extrădare din data de 8 august, emisă în dosarul Tribunalului Bucureşti, pentru punerea în executare a mandatului de arestare preventivă a lui Constantinescu.

    Prin urmare, având în vedere că Nicuşor Constantinescu este implicat în două dosare distincte – unul pe rolul Tribunalului Constanţia şi altul pe rolul Tribunalulului Bucureşi – judecarea preşedintelui suspendat al CJ Constanţa, în cauza aflată la Tribunalul Constanţa, nu se va putea desfăşura decât în condiţiile existenţei unui mandat de arestare distinct faţă de cel deja dispus.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea pentru că a atribuit nelegal terenuri.

    Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

    Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, aflat în continuare în SUA, arăta, într-un comunicat transmis joi, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    Avocatul lui Nicuşor Constantinescu a cerut Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei declanşarea unor verificări în cazul procurorilor şi judecătorilor care au luat măsuri şi au adoptat soluţii în cauzele ce îl privesc pe clientul său, susţinând că organele judiciare şi instanţele pun la îndoială documente oficiale americane.

    Pe numele lui Nicuşor Constantinescu a fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

    Nicuşor Constantinescu a primit apoi mandat de arestare preventivă, după ce Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, în 7 august, o altă decizie în acest sens luată de Tribunalul Capitalei. Hotărârea Curţii de Apel este definitivă.

    Tribunalul Bucureşti dispusese, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. În motivarea deciziei de arestare, Tribunalul Bucureşti a arătat că Nicuşor Constantinescu a încălcat în mod flagrant obligaţiile care i-au fost impuse în cadrul controlului judiciar, el neavând nicio justificare. În acelaşi document, judecătorul a mai spus că nu s-a făcut dovada necesităţii ca Nicuşor Constantinescu să rămână pe teritoriul altui stat pentru a se trata, precizând că există posibilitatea efectuării unui astfel de tratament şi în România.

    În motivarea primei decizii de arestare, Tribunalul Capitalei spunea, despre conţinutul unei scrisori medicale depuse la instanţă de Nicuşor Constantinescu, că acesta se regăseşte, în mare parte, într-un email trimis de preşedintele CJ Constanţa doctorului care a emis documentul şi a cărui semnătură “diferă izbitor faţă de cea existentă pe alte înscrisuri”.

    După emiterea mandatului de arestare preventivă, Constantinescu a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa. El a cerut în instanţă anularea deciziei de arestare preventivă luată de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, aceasta cerere urmând să se judece pe 12 septembrie la Tribunalul Bucureşti.

  • Fotbalistul Gabi Popescu, audiat ca martor la DNA în dosarul unei societăţi

    Fotbalistul Gabi Popescu s-a prezentat marţi la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), iar la intrarea în instituţie nu a dorit să facă declaraţii.

    La ieşire, acesta a spus că a fost audiat ca martor într-un caz ce vizează acţionari ai unei societăţi care şi-au făcut reciproc plângeri penale.

    Jucătorul a spus că este şi el acţionar al societăţii, precizând însă că el nu a făcut nicio plângere.

    Acesta a mai menţionat că în cauză ar fi vizată şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), dar nu a dorit să dea alte detalii.

  • Editori: Am făcut 17 contestaţii şi sesizări privind licitaţia pentru manuale, inclusiv la DNA

    Membrii FER susţin că rezultatele licitaţiei pentru manualele şcolare sunt “dezastruoase”, fiind eliminaţi în mod “dubios” ofertanţi care au respectat caietul de sarcini, rămânând numeroase discipline fără manuale, iar manualele declarate câştigătoare având, de fapt, note mici pentru conţinut.

    “Federaţia Editorilor din România consideră că rezultatele licitaţiei de manuale pentru clasele I şi a II-a sunt profund viciate de evaluarea inadecvată şi eronată, fapt pentru care solicită anularea licitaţiei şi asumarea răspunderii de către cei vinovaţi”, au anunţat, joi, membrii FER.

    Paul Balogh, de la Read Forward, a declarat că prejudiciul anchetat de DNA este, probabil, “cel mai mare jaf din domeniul educaţiei”, precizând că s-ar fi putut cumpăra manuale pentru toţi copiii timp de 40 de ani.

    El a mai spus că, miercuri, Consiliul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) a trimis o adresă prin care corecta 11 greşeli legate de rezultatele licitaţiei. Editorii au spus că cinci dintre erori vizau preţul, şase punctajul tehnic, toate greşelile vizând editurile care au câştigat licitaţia.

    În plus, documentul transmis miercuri ar avea două date, respectiv 12 august, data la care a fost întocmit, şi 20 august, data la care a fost trimis.

    “Ministerul Educaţiei Naţionale ascunde un document timp de opt zile, pentru ca rezultatele să nu poată fi contestate”, au acuzat editorii.

    Reprezentanta editurii Aramis, Ana Munteanu, a declarat că acuză CNEE de inconştienţă, pentru că pentru cele 24 de discipline au primit 61 de oferte şi, în urma licitaţiei, au fost acoperite doar nouă discipline, astfel că pentru 75 la sută dintre discipline nu sunt manuale.

    Ea a anunţat că a fost făcută o plângere la DNA pentru vicierea rezultatelor contestaţiilor.

    Membrii FER au mai spus că nici măcar nu ştiu cine au fost evaluatorii şi dacă aceştia au pregătirea necesară şi au vorbit de un “grup de interese” care prin această licitaţie ar fi dat “un tun de 30 – 50 milioane de euro”.

    “Piaţa, teoretic, este de 50 de milioane de euro. Profitul vine din monopolul instalat, iar acest monopol este instalat forte clar în dispreţul oricărei legi. Această acţiune a fost premeditată. Cei care au făcut manualele au avut informaţii de doi-trei ani de zile”, a spus preşedintele FER, Mihail Penescu.

    Pe de altă parte, reprezentatul CD Press, Costin Diaconescu, unul dintre câştigătorii licitaţiei, a declarat că toate ofertele respinse au fost respinse din cauză că nu au fost conforme cu caietul de sarcini şi a respins acuzaţia colegilor privind consituirea unui “grup de interese”.

    “Nu fac parte din nici un grup de interese şi consider acuzaţia o calomnie pe care o resping”, a spus Diaconescu.

    El a explicat că nu a urmărit să facă un “profit fabulos” din manualele şcolare şi a pus un profit de doar trei-patru la sută.

    Membrii FER au precizat că au depus contestaţii şi au făcut sesizări către Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Consiliul Concurenţei, DNA şi instanţe judecătoreşti.

    Reprezentantul în România al Pearson Education, Okian, cel mai mare editor educaţional din lume şi lider mondial în educaţie digitală, descalificat şi el în procesul de achiziţie publică organizat de MEN pentru un aspect de procedură, a anunaţat că susţine poziţia FER, considerând corectă decizia de a sesiza şi contesta modul în care a fost gestionată această licitaţie, începând cu metodologia, criteriile eliminatorii nesemnalizate în caietul de sarcini, aritmetica rezultatelor şi lipsa de transparenţă a întregului proces.

    “Achiziţia manualelor şcolare a fost, istoric, unul dintre cele mai transparente şi competitive procese de achiziţie publică din România. Modul în care a fost construit la mijlocul anilor ’90, cu expertiza şi finanţarea Băncii Mondiale, a creat o competitivitate corectă şi deschisă între editurile educaţionale, în beneficiul profesorilor şi elevilor. Ar fi profund regretabil ca acest proces, ce a marcat sfârşitul manualului unic şi a creat posibilitatea autentică de a alege, să se degradeze din lipsă de transparenţă şi competitivitate îndoielnică”, declară Tudor Benga, CEO Okian.

    Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, declara, în 10 august, că elaborarea manualelor pentru toate ciclurile de învăţământ ar putea dura patru-cinci ani.

    “Sunt lucruri pe care, teoretic, ar trebui să le faci imediat, dar care, practic, nu pot fi făcute decât gradual şi numai după ce măsori de o sută de ori. De exemplu, procesul de schimbare a manualelor este unul care durează patru-cinci ani. Nu există nicio variantă în care să schimbi toate manualele peste noapte, fiindcă manualele se schimbă odată cu primul an al ciclului, respectiv clasa I, clasa a V-a, a IX-a, chiar dacă avem în şcoala românească manuale de geografie din care elevii ar putea învăţa faptul că Iugoslavia este vecinul nostru din sud-vest. Acel manual ar fi trebuit scos din circuit de ani buni dar, pentru că am fost ocupaţi cu schimbarea miniştrilor în fiecare an, uneori chiar şi trimestrial, cu dezbaterile prea politice despre reforme ale educaţiei sau pentru că ne-a fost teamă să nu deranjăm editura care, de 15 ani, vinde acelaşi manual, am omis un lucru elementar: revizuirea periodică a programelor şi, apoi, a manualelor. Iată de ce avem nevoie de un proces continuu şi, aş putea spune, tehnocratizat de revizuire a programelor şi de actualizare a manualelor”, a explicat Pricopie.

    Întrebat ce se va întâmpla cu disciplinele pentru care nu au existat ofertanţi la licitaţia în vederea realizării noilor manuale, ministrul Educaţiei a spus că există soluţii.

    “Manualele pentru materii predate în limba ucraineană, greacă sau slovacă vor fi cumpărate din străinătate, aşa cum se întâmplă acum. Dar vreau să precizez un lucru foarte clar: licitaţia al cărei rezultat l-am prezentat nu va fi anulată. Vom mai organiza o nouă licitaţie pentru maualele care nu au fost adjudecate, dar nu vom relua procedura în cazul celor declarate deja câştigătoare”, a mai spus el.

  • DNA cere o nouă expertiză psihologică în cazul lui Năstase şi depune copii de pe blogul acestuia

    Tribunalul Ilfov discută contestaţia procurorilor anticorupţie în cazul deciziei Judecătoriei Sectorului 4, prin care a fost admisă propunerea de eliberare condiţionată a lui Adrian Năstase, după ce a executat o treime din pedeapsa de patru ani şi şase luni de închisoare.

    Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) prezent la şedinţa de judecată a cerut efectuarea unei noi expertize psihologice în cazul lui Adrian Năstase, arătând că în acest caz ar trebui să fie o expertiză recentă, nu cele de la intrarea în penitenciar sau cele făcute în timpul detenţiei.

    Acesta a solicitat instanţei să dispună trimiterea unei adrese la Penitenciarul Jilava, pentru fi comunicată evaluarea psihologică, însă instanţa a respins cererea, arătând că penitenciarul a concluzionat în cazul comportamentului lui Năstase.

    Procurorul a spus instanţei că vrea să depună la dosar copii ale unor articole de pe blogul lui Adrian Năstase, cererea fiind admisă de instanţă. În acest context, avocaţii au cerut o pauză de câteva minute să vadă înscrisurile depuse de procurorul DNA.

    Magistratul a mai arătat în faţa instanţei că sporul de şase luni nu a fost avut în vedere de comisia de la penitenciar şi nici în cadrul evaluării psihologice. Acesta a mai arătat că Năstase a participat la diverse activităţi în penitenciar, dar ca lector formator şi că nu se poate concluziona în ce măsură aceste participări au avut efecte concrete asupra îndreptării fostului premier.

    Procurorul a cerut instanţei să desfiinţeze sentinţa Judecătoriei Sectorului 4 şi să respingă astfel propunerea comisiei de la Penitenciarul Jilava de liberare condiţionată a lui Adrian Năstase.

    Judecătoria Sectorului 4 a decis, în 23 iulie, că Adrian Năstase, condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare, după contopirea pedepselor din dosarele “Zambaccian” şi “Trofeul calităţii”, poate fi eliberat condiţionat, în urma executării unei treimi din pedeapsă.

  • Voiculescu e cu brutăria, politicienii cu pâinea

    Premierul Victor Ponta a scăpat, pentru moment, de tirul periodic contra sa al Antenei 3 (altminteri mereu gata să-i reproşeze un sinistru “blat” cu preşedintele Traian Băsescu, încă din perioada guvernării Ungureanu), pentru că soarta televiziunilor familiei Voiculescu depinde acum de ceea ce va decide Ministerul Finanţelor în privinţa clădirilor unde funcţionează televiziunile respective.

    În acelaşi timp însă, Dan Şova, şeful de campanie al lui Ponta şi la rândul lui urmărit penal de DNA pentru foloase necuvenite de pe urma unor contracte de asistenţă juridică încheiate de complexurile Turceni şi Rovinari, a avut grijă să declare că Dan Voiculescu este “al doilea condamnat politic după Adrian Năstase”, menţinând astfel vii speranţele unei părţi a electoratului-ţintă că, după plecarea de la putere a actualului preşedinte, nu doar diverse graţieri importante ar putea avea loc, dar va dispărea şi reticenţa lui Ponta de a ataca sistemul “justiţiei lui Băsescu”, înlocuind, de exemplu, actuala conducere a DNA sau a ANI.

    Liderii ACL au folosit condamnarea lui Voiculescu mai curând ca punct de plecare teoretic pentru conturarea programului lor politic, judecând după declaraţiile “premierului din umbră” Cătălin Predoiu că dosarul privatizării frauduloase a ICA ar trebui să fie premisa pentru un control pe scară largă al tuturor privatizărilor din România, îndeosebi al celor prin care capitaliştii români au cumpărat active ale statului.

    În fine, Monica Macovei şi Elena Udrea au folosit şi ele sentinţa în cazul Voiculescu şi protestul de stradă al spectatorilor Antena 3 spre a arăta că ele sunt singurele care apără cu adevărat independenţa justiţiei şi statul de drept, mai ales prin comparaţie cu Klaus Iohannis şi liderii ACL, care au condamnat prea târziu şi prea moale atât violenţele de la protestul de stradă organizat de Antena 3, cât şi atacurile la DNA din partea susţinătorilor lui Voiculescu.

  • Şeful CJ Brăila, acuzat de abuz în servciu şi conflict de interese, reţinut de DNA Galaţi

    Alături de şeful CJ Brăila, au mai fost reţinuţi de procurorii anticorupţie în acest dosar Florin Mija şi Nicolae Moisiu, funcţionari publici, membri în comisiile de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice, la data faptelor, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată.

    Din ordonanţele de reţinere întocmite de procurori a reieşit că, în cauză există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă potrivit căreia, în perioada 2009 – 2010, inculpaţii Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila (ordonator principal de credite), Mija Florin şi Moisiu Nicolae şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, în contextul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziţii publice, pentru realizarea unor obiective de interes local şi judeţean, organizate de CJ Brăila.

    Modul în care au fost organizate şi s-au derulat licitaţiile în perioada de referinţă a condus la situaţia ca un număr de trei societăţi comerciale să deţină monopolul lucrărilor licitate de Consiliul Judeţean Brăila, fiind practic singurele firme care participă şi câştigă contractele de achiziţie publică pe plan local şi judeţean.

    În situaţia în care existau şi alţi ofertanţi, firmele agreate fie ofereau preţul cel mai mic, fie îndeplineau “anumite” condiţii apreciate ca esenţiale de către membrii comisiilor de analizare şi evaluare a ofertelor, situaţie care, în mod inevitabil, a condus la câştigarea procedurilor respective, arată procurorii DNA.

    De altfel, la una din firme Bunea este, în mod indirect, acţionar, mai spun procurorii.

    Totodată, la această situaţie s-a ajuns din cauza exercitării defectuoase a atribuţiilor de serviciu de către membrii comisiei de evaluare a ofertelor, prin alegerea unor oferte financiare neprofitabile, dar şi gestionării ineficiente a bugetului local de către preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care avea şi calitatea de ordonator principal de credite.

    Potrivit DNA, urmare a îndeplinirii în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii menţionaţi s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 2.924.817,60 lei şi vătămarea intereselor legitime ale agenţilor economici care au participat la procedurile de achiziţii publice şi au fost descalificaţi în mod discriminatoriu.

    Cei trei inculpaţi urmează a fi prezentaţi, vineri, Tribunalului Galaţi cu propunere de arestare preventivă.

    Procurorii DNA au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii: Georgel Ghenea, Jenica Dumitraşcu, Vasile Puia, Ionică Popescu şi Ionel Puşcă, funcţionari publici, membri în comisiile de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice, la data faptei, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată.

    De asemenea, sunt urmăriţi penal Vasile Soare şi Cristian Cătălin Stăncic, administratori ai unor societăţi comerciale, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu în formă continuată, şi Camelia Bratu, Cornel Grigore şi Gheorghe Ciudatu, diriginţi de şantier, la data faptei, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

    Aceştia din urmă, în calitate de diriginţi de şantier, au avizat situaţii de plată, în luna septembrie 2009, făcând posibilă plata lucrărilor, deşi procesele verbale de recepţie a acestora fie nu se regăsesc la dosar, fie au fost încheiate în cursul anului 2010.

    În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii, precum şi al Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Preşedintele CJ Bacău, Dragoş Benea, audiat la DNA

    Benea nu a făcut declaraţii la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

    La 17 iulie, anchetatorii au făcut percheziţii la 28 de adrese din judeţul Bacău, inclusiv la trei instituţii publice, într-o cauză privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în perioada 2005-2012, potrivit DNA.

    Descinderile au vizat şi sediul Consiliului Judeţean Bacău, precum şi locuinţa preşedintelui CJ, Adrian Dragoş Benea, şi pe cele ale altor angajaţi ai instituţiei.

    În urma percheziţiilor, au fost ridicate documente care au legătură cu ancheta desfăşurată în acest caz.

    Reprezentanţii DNA au precizat că, în acest dosar, au început urmărirea penală in rem, pentru fapte de corupţie

    Consiliul Judeţean Bacău este condus, din 2004, de Dragoş Adrian Benea, lider al filialei judeţene a PSD, şi de vicepreşedinţii Ionel Floroiu, care este şi vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a PSD, şi Claudiu Constantin Năstasă (PNL).

    Percheziţiile la sediul Consiliului Judeţean Bacău au avut loc la trei săptămâni de la descinderile făcute de procurorii DNA la Primăria Bacău. În urma acelor descinderi, primarul Romeo Stavarache a fost reţinut de procurorii DNA, în 26 iunie, iar în aceeaşi zi Curtea de Apel Bacău a decis să fie cercetat sub control judiciar. De asemenea, instanţa a dispus ca oamenii de afaceri Liviu Cenuşă şi Liviu Goian, vizaţi în acelaşi dosar, să fie cercetaţi tot sub control judiciar.

  • Fostul ministru de Finanţe Mihai Tănăsescu, audiat la DNA, în dosarul licenţelor IT pentru şcoli

    Mihai Tănăsescu nu a făcut nicio declaraţie la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), unde a ajuns în jurul orei 14.30. Fostul ministru a spus că va face declaraţii după ce va sta de vorbă cu procurorii.

    Potrivit unor surse judiciare, Mihai Tănăsescu a fost chemat la DNA pentru a da declaraţii în calitate de martor în dosarul privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli, în care se fac cercetări in rem pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită.

    Mihai Tănăsescu a fost ministru al Finanţelor în perioada 2000-2004.

    În acest dosar au mai fost audiaţi ca martori actualul şef al Secretariatului General al Guvernului, Ion Moraru, Eugen Bejinariu şi senatorul Şerban Mihăilescu, foşti şef ai SGG, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, Ioan Cordoş, fostul secretar de stat din Ministerul Comunicaţiilor, Sorin Eftene, fostul director general interimar al Microsoft România, şi Corina Dumitrescu, membru CSM şi fostă angajată a Ministerului Justiţiei.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, în 10 iulie, că procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări în cauza penală constituită ca urmare a sesizării Corpului de Control al Primului-ministru din 21 mai 2013.

    “Obiectul sesizării l-a constituit închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către, Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei Naţionale care contrar dispoziţiilor acordului cadru nr. 32/12.08.2009 au încheiat, contrar HG nr. 460/2009, contracte de furnizare produse, existând indicii că s-au efectuat plăţi privind o sumă de aproximativ 9 milioane euro, destinate unităţilor de învăţământ”, a precizat DNA.

    Potrivit sursei citate, în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă în legătură cu infracţiuni de corupţie, luare de mită, dare de mită şi abuz în serviciu.

    Cercetările sunt efectuate sub aspectul: închirierii unui număr de 179.259 licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi 6.828 licenţe pentru sisteme de operare Windows Server, cu luarea în calcul a tuturor staţiilor de lucru şi a serverelor achiziţionate în perioada 2001 – 2008 prin programele SEI 1 – SEI 5 şi rural; determinării încheierii contractului de furnizare produse în baza căruia MCSI s-a obligat să plătească preţul aferent numărului total de licenţe, mai mare cu 72.990 faţă de numărul de licenţe utilizabile în sistemul educaţional în raport cu numărul de computere compatibile cu noile produse software, existând indicii privind crearea unei obligaţii de plată a unui preţ cu aproximativ 5,4 milioane euro mai mare decât preţul pentru închirierea licenţelor efectiv utilizabile (contractul în valoare de 105 milioane USD a fost derulat în perioada 2004-2009); determinării dacă HG 460/2009 permitea încheierea unui contract subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe al MECTS pentru şcoli; achiziţiei de licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi sisteme de operare Windows Server destinate unităţilor de învăţământ corespunzător necesarului de licenţe; identificării persoanelor implicate şi a modului în care acestea au verificat produsele software, implementarea, compatibilitatea acestora configuraţiei hardware a staţiilor de lucru şi serverelor achiziţionate în perioada 2001 – 2008, prin programele SEI I – SEI V şi Rural şi fundamentarea din punct de vedere tehnic a achiziţiei din 2009.

    Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA vizează trei contracte referitoate la licenţele IT, derulate între 2001 şi 2013. Este vorba despre Contractul de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între Guvernul României şi Microsoft Ireland prin intermediul Fujitsu Siemens Computers (FSC) Austria GesmbH, în valoare de 105 milioane de dolari, derulat în perioada 2004-2009, de Contractul de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi consorţiul D-CON.NET, în valoare de 96 de milioane de euro, derulat în perioada 2009-2013, şi de Contractul privind Sistemul Educaţional Informatizat (MEC SEI), încheiat între Siveco şi Ministerul Educaţiei, în valoare de 124 de milioane de euro.

    În documentele anchetatorilor apare şi numele lui Claudiu Florică, fost şef al Fujitsu în România, potrivit unor surse judiciare.

    În mai 2013, Guvernul anunţa că va sesiza DNA pentru posibile fapte de natură penală ale foştilor miniştri Daniel Funeriu şi Valerian Vreme, care ar fi promovat o notă privind achiziţia de soft educaţional, în baza căreia ar fi efectuat plăţi de aproape 8 milioane euro fără temei, cu 5 milioane peste preţul real.

    Concluzia rezulta dintr-un raport întocmit de Corpul de control al prim-ministrului în urma verificărilor efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei în legatură cu închirierea de licenţe educaţionale. Acţiunea de control a vizat perioada 2009-2012.

    În raportul Corpului de control se arăta totodată că împuternicirea acordată Ministerului pentru Societatea Informaţională pentru efectuarea achiziţiei a fost extinsă în mod ilegal printr-o notă semnată de fostul ministru de resort Valerian Vreme şi de fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu şi aproată de premierul de la acea dată, Emil Boc. Prin nota aprobată de Boc, s-ar fi consemnat împrejurări necorespunzătoare adevărului şi s-ar fi creat aparenţa de legalitate a contractului de achiziţionare, acuzau inspectorii guvernamentali.

    Din nota de informare cu privire la activitatea în cadrul Comisiei interministeriale de evaluare a opţiunilor strategice cu privire la acordul privind utilizarea licenţelor Microsoft a rezultat faptul că s-a plătit pentru un număr mult mai mare de licenţe închiriate decât numărul de licenţe utilizabile în educaţie. Din recalcularea valorii contractului cu numărul de pachete egal cu numărul de calculatoare a reieşit faptul că a fost angajată o sumă cu 5,4 milioane euro mai mare decât era necesar.

    Diferenţa de plată între preţul aferent numărului de licenţe educaţionale şi preţul aferent licenţelor educaţionale efectiv utilizabile în unităţile de învăţământ a constituit pagubă adusă bugetului statului.