Tag: Datorii

  • Cate credite ne mai permitem

    Piata bancara a ultimelor zece luni a aratat ca un veritabil camp de lupta: eliberati rand pe rand de restrictiile impuse de banca centrala, bancherii au lansat o adevarata ofensiva a ofertelor. Creditele de mare valoare cu avans zero si ratele ce pot urca spre 65-70% din veniturile lunare au devenit magneti pentru atragerea in sucursale a doritorilor de imprumuturi.
    In fata unei competitii greu de combatut, nici bancile obligate sa-si finanteze clientii respectand inca restrictiile BNR nu au stat cu mainile in san. Armele puse in lupta: credite de pana la 20.000 de euro fara garantii, finantari in monede exotice (percepute ca foarte ieftine datorita dobanzilor mici afisate) sau posibilitatea de a rambursa in 30-40 de ani banii imprumutati.

    In acelasi timp, intr-o economie care pana spre finele anului trecut nu dadea aproape nici un semn ca va incepe sa scartaie, multi au lasat prudenta la o parte atunci cand au mers la banca sa ia un credit. Asa s-a ajuns ca in ianuarie 2008 volumul imprumuturilor acordate de banci populatiei si firmelor sa fie cu peste 70% mai mare decat in aceeasi luna a anului trecut, ajungand la peste 155 de miliarde de lei (42,3 miliarde de euro), potrivit statisticilor BNR.

    Petrecerea s-a terminat insa la fel de abrupt cum a si inceput: cresterea dobanzilor si deprecierea accentuata a leului in fata euro au cazut ca o ploaie rece. Pentru un credit in euro luat in vara anului trecut, rata lunara in lei este acum cu circa 20% mai mare, doar ca urmare a deprecierii leului si fara a mai pune la socoteala sporurile generate de dobanzile in crestere.

    Cei care s-au indatorat pe atunci la 65-70% din veniturile lunare „sunt nevoiti acum sa isi lase la banca aproape tot salariul“, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank. In atari conditii, crede Dumitru, „probabil ca nu va mai trece mult pana cand aceasta intreaga nebunie a pietei bancare de anul trecut isi va arata nota de plata“.

    Frenezia cu care bancherii au adoptat normele noi de creditare „majoreaza semnificativ riscul din sistemul bancar“, considera si Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA). Astfel, in functie si de felul cum va merge economia, probabil ca procentul creditelor neperformante va ajunge anul acesta la 3% din total, estimeaza Cabat, iar pentru creditele de consum se va majora spre 6%. Prin comparatie cu nivelul actual – situat la circa 1% din total in cazul creditelor pentru populatie si firme, potrivit statisticilor BNR – cresterea e intr-un singur an de la simplu la triplu.

    O astfel de majorare pare nefiresc de mare inclusiv raportat la cele din alte tari central si est-europene. Spre exemplu, in Cehia procentul de credite neperformante este de circa 3% din total „si nu a avut tendinta de a creste pana acum“, declara pentru BUSINESS Magazin Pavel Sobisek, economist-sef al UniCredit Bank Cehia. Nici in Slovacia, o alta tara in care creditul acordat persoanelor fizice a „explodat in ultimii trei ani“, potrivit lui Liubomír Korsnák, analist la UniCredit Bank Slovacia, „calitatea portofoliilor nu a inregistrat o inrautatire semnificativa“, iar in 2007 procentul creditelor neperformante era de 3,4%.

    Exista totusi si o alta fata a tabloului, pentru ca din multe puncte de vedere experienta romaneasca se decupleaza total de cea a tarilor vecine. In primul rand, chiar daca procentul creditelor neperformante este inca foarte mic, volumul acestora a ajuns la 1,2 miliarde de lei (350 de milioane de euro) in ianuarie 2008, adica de peste trei ori mai mare fata de aceeasi luna a anului trecut. Si ritmul de crestere a creditului este in Romania cu mult mai mare decat in alte tari din regiune: in Cehia, spre exemplu, volumul creditelor de retail a crescut cu 30% pe an in cursul ultimilor ani, potrivit lui Sobisek (pe baza unei cresteri de 40% a imprumuturilor ipotecare si de 20% a celor de consum). In Slovacia, adauga Korsnák, creditul pentru populatie a avut in ultimii trei ani un ritm anual de crestere de 34%, determinat in principal de nevoia de finantare pentru locuinte.
    Mai mult decat ritmul de crestere, structura creditului starneste ingrijorare. „Se vorbeste tot mai mult, si pentru noi este un punct de atentie, despre faptul ca romanii se indatoreaza excesiv pentru a-si cumpara bunuri de larg consum“, spune Mugur Stet, purtator de cuvant al BNR. Astfel ca, desi riscul unei indatorari excesive nu este pentru Banca Nationala pentru moment decat „o tema, care poate deveni problema daca nu i se acorda atentie“, riscul vine mai ales din ponderea mare a creditului de consum.

    Pe de o parte, oamenii cumpara cu credite pe termen foarte lung bunuri care isi pierd rapid valoarea, de genul electronicelor (dar pe care trebuie sa le achite chiar si dupa ce inceteaza sa le mai foloseasca) si, pe de alta parte, „ar trebui sa se intrebe de zece ori inainte de a lua un imprumut pentru un bun care in unele situatii nu le trebuie neaparat“.

    Asa se face ca din totalul creditului pentru populatie doar 20% inseamna in Romania imprumut pentru locuinte (iar din creditul total pentru populatie si firme procentul e sub 10%). Si in aceasta privinta, proportiile sunt total diferite de cele din Cehia (unde creditele pentru locuinta reprezinta doua treimi din creditul de retail) sau Slovacia (unde 70% din totalul imprumuturilor de retail sunt pentru locuinte).

    Mugur Stet mai semnaleaza un pericol in plus in lipsa de atentie a clientilor de credite in momentul semnarii contractelor de imprumut, care in final se poate traduce tot intr-un risc de neplata a datoriilor.

    Ideea este sustinuta si de un studiu efectuat de IMAS, la cererea Asociatiei de Leasing si Servicii Financiare Nebancare (ALB), pe un esantion reprezentativ, in perioada noiembrie – decembrie 2007. „Majoritatea covarsitoare a populatiei nu intelege terminologia unui contract de imprumut, indiferent de tipul lui“, declara Adriana Ahciarliu, secretar general al ALB.

  • RADET – bagata in faliment de Guvern

    Regia bucuresteana de termoficare (RADET) risca sa fie declarata falimentara, dupa ce Compania Elcen Bucuresti a cerut instantei sa constate acest lucru din cauza datoriilor de peste 1,3 miliarde de lei noi. Cabinetul Tariceanu a acumulat in ultimele doua luni datorii de peste 200 de milioane de lei noi fata de bucuresteni, bani pe care i-a promis pentru compensarea cresterii preturilor la combustibil.

    Practic, anul trecut, Guvernul trebuia sa dea vreo 300 de milioane de lei la bugetul Capitalei, bani care li se cuvin bucurestenilor potrivit unei ordonante prin care Executivul se lauda ca ar compensa cresterile neprevizionate la combustibil.

    Mai multe detalii, aici

  • Datorii, ineficienta, proiecte

    Termoelectrica are putine atuuri pentru a atrage investitori, dar si multe probleme de rezolvat inainte de a convinge o companie sa-si puna banii la bataie.

     

    DATORII: Potrivit raportului administratorilor, societatea Termoelectrica inregistra, la finele anului trecut, creante de peste 21.600 miliarde de lei si credite bancare care depasesc 18.000 miliarde lei.

     

    PRODUCTIE: In luna aprilie a anului trecut, Termoelectrica detinea, in mod direct, capacitati de productie de 1.715 MW. Acum, puterea instalata mai e de 1.500 MW si va mai scadea in urmatorii ani.

     

    PROIECTUL DOICESTI: Managerii Termoelectrica au pregatite proiecte al caror total de investitii trece de 600 milioane euro. Cel mai atractiv pare a fi cel pentru inlocuirea unitatii 7 de la Doicesti de 200 MW cu o noua unitate de condensare operata pe carbune; proiectul ar avea eficienta de 90-95%, conform specialistilor, un cost estimat de 155-160 milioane de euro.

     

    ALTE PROIECTE: Termoelectrica mai are in vedere o investitie intr-un ciclu combinat de producere pentru Borzesti (viitorul grup de 200 MW ar fi interesant o data cu inaugurarea platformei petrochimice de la Onesti), dar si pentru Braila, unde se pregateste caietul de sarcini pentriu reconversia grupului 4 de 330 MW de pe hidrocarburi pe huila energetica din import. Pentru acest proiect de 250 milioane de euro, managerii Termoelectrica spun ca ar exista investitori interesati.