BusinessMagazin

Tag: consum

  • Românul care a pornit afacerea cu 2.000 de dolari împrumutaţi de la doi prieteni, iar acum are venituri de peste 140 de milioane de euro

    Antreprenorul a fondat în 1993 Macromex, care a ajuns în 2015 la afaceri de 633 de milioane de lei. Absolvent al Facultăţii de Automatică din cadrul Politehnicii Bucureşti, a intrat în afaceri iniţial cu o agenţie de turism numită Dani Tour, în 1992. A renunţat un an mai târziu şi s-a reorientat către distribuţie.

    Dan Minulescu a început afacerea Macromex cu 2.000 de dolari împrumutaţi de la doi prieteni, iar afacerea s-a dezvoltat rapid, ajungând în topul distribuitorilor bunurilor de larg consum. Treptat, Macromex a trecut de la o firmă care distribuia carne de pui la un un grup care are în portofoliu lactate, legume şi peşte congelat, îngheţată sau produse de panificaţie.

    În urmă cu aproximativ cinci ani, compania condusă de Dan Minulescu a semnat un parteneriat cu producătorul belgian de produse de panificaţie şi patiserie La Lorraine Bakery Group, deschizând o fabrică de panificaţie congelată la Câmpia Turzii. Macromex a inaugurat în 2014 şi un complex logistic numit Edenia Distribution Center. Anul trecut, Macromex a vândut zece companii către un grup din Danemarca şi a semnat un parteneriat pentru distribuţia îngheţatei La Strada în nordul Europei. Macromex are peste 400 de angajaţi şi mai mult de 1.700 de produse în portofoliu.

    Macromex are un model de business diferit faţă de competitori, având în vedere că o parte din produse sunt branduri proprii realizate de companie în colaborare cu producători din România şi străinătate. Macromex are în portofoliu branduri proprii precum Corso şi La Strada (îngheţată), dar şi mărci partenere precum La Lorraine (panificaţie congelată) sau President (lactate). Îngheţata La Strada, un brand situat pe segmentul premium, este produsă în Franţa, potrivit ultimelor date.

    Macromex a revenitîn 2015 pe profit net după ce a realizat un câştig de 1,1 mi­lioane de lei. Macromex şi-a bugetat pentru 2016 un profit net de 6,9 milioane de lei, adică o marjă de circa 1%, potrivit ZF.

  • Cele opt felurile de mâncare pe care orice nutriţionist le evită

    1. Cerealele la cutie: acestea conţin foarte mulţi carbohidraţi şi oferă foarte puţine sau deloc proteine şi grăsimi sănătoase; în plus, multe tipuri de cereale, în special cele care se adresează copiilor, conţin foarte mult zahăr şi foarte puţine fibre.

    2. Alimentele dietetice îngheţate: chiar dacă producătorii legumelor îngheţate, de pildă, spun că acestea ssunt sănătoase, ele pot fi încărcate cu sodiu şi ingrediente artificiale. ”Multe porţii sunt prea mici şi nu oferă calorii de calitate – concentrarea este pe cantitatea de calorii şi nu pe calitatea acestora”, spune Gisela Bouvier, nutriţionist.

    3. Alimentele cu puţine grăsimi – ”Încerc să evit tot ce este deghizat sub denumirea de mâncare sănătoasă”, spune Rebecca Lewis, un alt nutriţionist. Când cantitatea de grăsime este scăzută sau îndepărtată total din anumite alimente, zahărul şi sodiul sunt deseori adăugate pentru a îmbunătăţi gustul acestor alimente.

    4. Sucul de portocale – ”Chiar şi atunci când consumă un suc 100% natural, ajungi să consumi o băutură cu multe calorii şi mult zahăr, chiar şi când vorbim despre o porţie mică”, explică Lewis.

    5. Iaurtul cu arome: ”Chiar dacă iaurtul poate fi o sursă bună de proteine, calciu şi probiotice, aceste beneficii sunt deseori anulate de cantitatea ridicată de zahăr inclusă atunci când iaurtul are arome”, spune Lewis.

    6. Suc – ”Sucul este pe lista de lucruri pe care nu le consum pentru că nu oferă absolut nimic bun din punct de vedere al nutriţiei şi, în plus, este incredibil de uşor să eviţi consumul acestuia”, spune psihologul şi nutriţionistul Candice Seti. Seti a sugerat înlocuirea sucului cu cafea sau ceai atunci când consumatorul caută o sursă de cafeină. Potrivit ei, chiar şi sucul dietetic, care ar putea să nu conţină zahăr deloc, ar putea conţine un îndulcitor artificial care conduce la pofta de mai mult dulce.

    7. Carnea procesată – fie că este conservată, afumată, sărată, carnea procesată se află le lista alimentelor interzise de nutriţionişti. ”Cele mai comune alimente evitate sunt cârnaţii, şunca, hot dog-ul, salamul şi prânzurile semipreparate”, mai spune Candice Seti, referindu-se la un studiu public în 2015 de World Health Organization din care reiese cum consumul de carne procesată cauzează cancer. ”Faceţi-vă o favoare şi limitaţi consumul de astfel de alimente.”

    8. Produsele de patiserie – ”Gogoaşa reprezintă combinaţia dintre cele mai rele alimente pe care le poţi consuma; este rafinată cu făină albă, prăjită în grăsimi rele pentru artere şi acoperită cu glazură sau zahăr. Sunt uşor de mâncat, nu au nicio valoare nutriţională şi te fac să mănânci mai multe”, descrie şi nutriţionistul Jamie Logie produsele pe care le evită întotdeauna.

     

    Sursa: mic.com

     

     

  • Obiceiul gresit pe care îl avem cu toţii atunci când mâncăm banane. Aruncăm cea mai bună parte

    Se poate dovedi că până acum am procedat greşit în ce priveşte consumul de banane.

    Încă de când a fost conştientizată posibilitatea de consum a bananelor, modalitatea nu s-a schimbat prea mult: se rupe vârful, se curăţă de coajă şi se consumă ceea ce constituie miezul. Dar, se pare, că până acum cu toţii greşeam când urmam aceşti paşi.

    Vezi aici cum ar trebui în realitate să mâncăm bananele

  • Se deschide un nou concept de mall în România

    Cea mai mare parte a acestui stoc o reprezintă proiectele de tip strip mall, care vor fi livrate în oraşele secundare şi terţiare. La nivel naţional, stocul de spaţii de retail va creşte cu aproximativ 180.000 mp anul acesta, potrivit celui mai recent raport local al Colliers International. Estimările arată că acest stoc va fi relativ uşor absorbit, având în vedere creşterea consumului privat (vânzări cu amănuntul) din ultimul an.

    La nivel european, aşteptările indică o creştere a consumului privat de 2,2% pentru anul 2017, ceea ce înseamnă veşti bune pentru retaileri, arată raportul global EMEA Retail Market Snapshot. Anul trecut, puterea de cumpărare a crescut ca urmare a măririi salariilor şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă, ceea ce a dus la sporirea vânzărilor în zona de retail faţă de 2015 în Uniunea Eropeană şi zona euro, cu 2,8%, respectiv 1,8%. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Luxemburg (14%) şi România (13,3%), acestea fiind urmate de Lituania (6,7%), Polonia (6,4%) şi Marea Britanie (5,5%).

    „Creşterea consumului privat are un dublu efect şi pentru piaţa spaţiilor comerciale din România. Pe de o parte, vânzările înregistrate de majoritatea jucătorilor au crescut cu 20-30% în ultimul an, iar pe de altă parte, funcţionează ca un catalizator pentru piaţă. Astfel, retailerii deja prezenţi vor să se extindă în continuare şi dezvoltă noi concepte pentru a deveni cât mai flexibili şi a acoperi atât oraşe şi centre comerciale mari, cât şi oraşe şi scheme comerciale de dimensiuni mai mici”, explică Daniela Popescu, associate director în cadrul departamentului de retail al Colliers International..

  • Legea antifumat a urcat România pe locul 7 în Europa la controlul consumului de tutun

    “Saltul de 12 locuri al României, de pe locul 19 în 2013 pe locul 7 în acest raport, este accentuat în acest raport ca fiind un progres spectaculos se datorează adoptării legislaţiei de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise, adoptării Directivei Europene privind produsele din tutun, precum şi iniţierii celei mai ample dezbateri pe teme de sănătate în spaţiul public o dată cu modificările legislative. Saltul este reflectat şi în nivelul de susţinere fără precedent în rândul populaţiei generale pentru politici de control al consumului de tutun, nivel evaluat în studii recente la peste 85%”, se arată într-un comunicat la Ministerului Sănătăţii.

    Raportul dat publicităţii joi, în cadrul celei de-a 7-a Conferinţe Europene Tobacco or Health, prezintă rezultatele activităţilor de dezvoltare şi implementare de politici privind controlul consumului de tutun în 35 de ţări europene, folosind un instrument numit Scala Politicilor de Control al Consumului de Tutun. Ţările europene au fost evaluate în privinţa măsurilor considerate a fi componente esenţiale ale unor programe cuprinzătoare de control al consumului de tutun, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Băncii Mondiale

    Ţara noatră se alătură grupului-lider al ţărilor europene care prioritizează şi acordă atenţia cuvenită luptei cu consumul de tutun ca una din dependenţele cu efecte devastatoare asupra sănătăţii publice.Raportul este publicat la fiecare 3 ani, ultimul, cel aferent anului 2013 fiind dat publicităţii în anul 2014 la A 6-a Conferinţă Europeană Tobacco or Health de la Istanbul, 26-29 Martie 2014. În Raportul 2013, România se afla pe un ruşinos loc 19, în scădere cu 3 locuri faţă de raportul precedent. De asemenea, România era prezentată ca una dintre cele 4 ţări care votase împotriva adoptării Directivei Europene privind Produsele din Tutun.

     

  • Cea mai mare companie de maşini care nu a păcălit testele de consum şi de poluare. E din Germania

    Ancheta DGCCRF a făcut parte dintr-o campanie mai amplă realizată în urma scandalului de înşelăciune al Volkswagen Group. În trecut, aceeaşi entitate a atras atenţia procurorilor în privinţa suspiciunilor fraudării emisiilor de către Fiat Chrysler Automobile, Renault şi PSA Group.

    IATĂ AICI CARE E COMPANIA GERMANĂ CARE NU TRIŞEAZĂ LA TESTELE DE POLUARE ŞI DE CONSUM

  • Schimbare MAJORĂ la o aplicaţie de mobil pe care majoritatea o folosim zilnic. Anunţul a fost făcut recent de Google

    Compania a dezvăluit o serie de modificări şi îmbunătăţiri aduse Maps: utilizatorii pot acum să distribuie locaţia în care se află prietenilor în timp real. Este o facilitate simplă, pe care alte aplicaţii precum WhatsApp o au deja, iar asta ne face să ne întrebăm de ce compania condusă de Larry Page şi Sergey Brin nu au implementat-o mai repede.

    În 2009, atunci când smartphone-urile nu deveniseră un bun de larg consum, Google a introdus o aplicaţie numită Latitude. Potrivit prezentării, Latitude ar fi trebuit să permită distribuirea locaţiei prietenilor sau altor contacte; cu alte cuvinte, Latitude ar fi trebuit să facă exact ce va face Maps de acum înainte.

    Cei de la Business Insider au prezentat, în paralel, o imagine a Latitude şi una a Google Maps.

    Iată cum arată opţiunea prezentată în 2009

    şi cum arată astăzi Maps

  • Schimbare MAJORĂ la o aplicaţie de mobil pe care majoritatea o folosim zilnic. Anunţul a fost făcut recent de Google

    Compania a dezvăluit o serie de modificări şi îmbunătăţiri aduse Maps: utilizatorii pot acum să distribuie locaţia în care se află prietenilor în timp real. Este o facilitate simplă, pe care alte aplicaţii precum WhatsApp o au deja, iar asta ne face să ne întrebăm de ce compania condusă de Larry Page şi Sergey Brin nu au implementat-o mai repede.

    În 2009, atunci când smartphone-urile nu deveniseră un bun de larg consum, Google a introdus o aplicaţie numită Latitude. Potrivit prezentării, Latitude ar fi trebuit să permită distribuirea locaţiei prietenilor sau altor contacte; cu alte cuvinte, Latitude ar fi trebuit să facă exact ce va face Maps de acum înainte.

    Cei de la Business Insider au prezentat, în paralel, o imagine a Latitude şi una a Google Maps.

    Iată cum arată opţiunea prezentată în 2009

    şi cum arată astăzi Maps

  • Smartphone-ul redefineşte ideea de business

    Mai mult de jumătate dintre români (53%) foloseau un smartphone la finalul anului trecut, potrivit unui raport comandat de Google, o creştere de peste patru ori în ultimii patru ani. La finalul lui 2012, rata de adopţie a smartphone-urilor în România era de doar 12%.

    La nivel global, adopţia smartphone-urilor s-a dublat în patru ani. În 2012, doar una din trei persoane din 40 de ţări avea acces la un smartphone. Patru ani mai târziu, ponderea acestora a crescut la 70%. Din 2012 şi până în 2016, compania de studii de piaţă Kantar TNS, la cererea Google, a chestionat utilizatori din toată lumea în legătură cu obiceiurile de folosire a internetului, iar răspunsurile au scos în evidenţă schimbări majore în adopţia tehnologiei şi stilul de viaţă în această perioadă.

    Pentru mulţi români, smartphone‑ul a adus o schimbare semnificativă în viaţa de zi cu zi. Chiar dacă acest lucru se reflectă la nivelul tuturor categoriilor demografice, tinerii folosesc cel mai mult smartphone-ul ca un asistent personal. Astfel, 91% dintre tinerii de sub 25 de ani utilizează smartphone‑uri, faţă de 24% în urmă cu 4 ani. Pentru ei, smartphone-ul a început să înlocuiască computerul: utilizarea calculatorului a scăzut de la 88% în 2012 la 79% în 2016. Telefonul inteligent reprezintă şi principala sursă de informaţii, 73% dintre tineri apelând la motoare de căutare pe dispozitivul mobil, în vreme ce 79% vizitează platforme de social media.

    La nivel global, aproximativ o treime dintre utilizatorii de smartphone accesează internetul mai des de pe smartphone decât pe computer. În România, procentajul acestora este de 38%; mai mult, doar 17% dintre utilizatorii de smartphone de la noi mai folosesc preponderent computerul pentru a intra pe internet.

    „Informaţia se transmite din ce în ce mai rapid, iar trendurile tehnologice odată cu ea”, remarcă Marius Lăzărescu, fondator al agenţiei Today’s. „Chiar cei de la Google afirmau anul trecut că revoluţia dispozitivelor mobile este mai mare decât orice au văzut până acum, raportându-se la istoria recentă şi la gradul de preluare a tehnologiei.” Mobilul a început să preia din ce în ce mai mult timp dedicat internetului, însă nu va elimina folosirea altor dispozitive mobile, spune Marius Lăzărescu. „Consumatorul foloseşte, în medie, în funcţie de ţară, între trei şi şase dispozitive mobile pentru a accesa informaţiile online. Trebuie avut în vedere că la nivel global trei din patru site-uri se încarcă în mai mult de 10 secunde, iar acest lucru scade dramatic rata de conversie şi generează frustrare pentru consumator.”

    Răspândirea reţelelor mobile şi finanţarea terminalelor de către operatori au făcut foarte accesibilă deţinerea unui dispozitiv mobil, crede Bogdan Tudor, CEO al StarTech Team. „În paralel, telefoanele au devenit din ce în ce mai puternice, iar ecranul acestora a devenit mai generos, ceea ce a facilitat folosirea lor pentru funcţii ca navigarea pe internet sau folosirea de aplicaţii, determinând astfel explozia la care asistăm în acest moment.”

    Nicio afacere nu mai poate să ignore, în aceste condiţii, tendinţele tehnologice cu impact major în schimbarea comportamentului consumatorilor. În condiţiile în care această tendinţă se va menţine, consumatorii vor fi mai tentaţi să folosească un terminal mobil pentru interacţiunea cu orice afacere, spune Bogdan Tudor. „Toate businessurile trebuie să îşi definească o strategie de tip «mobile first», în care aceste tendinţe să se afle în centrul strategiei de dezvoltare. În acest moment, oportunitatea de transformare şi de creştere a cotei de piaţă se traduce în viteza de execuţie în această direcţie. Cei care vor acţiona decisiv exploatând aceste tendinţe vor fi câştigătorii de mâine.”

    În acelaşi timp, oamenii folosesc mai multe dispozitive decât în trecut. Întrebaţi în 2012 în legătură cu ce dispozitive utilizează – smartphone, tabletă sau computer -, 50% dintre români au răspuns că folosesc un singur dispozitiv, 10% două şi doar 2% toate cele trei. La finalul lui 2016, cei mai mulţi dintre români (31%) spun că utilizează două dispozitive (unul singur – 25%, trei dispozitive – 15%).

    „După analiza unui volum de date la nivel internaţional (prin prisma accesului la conturi de pe toate continentele) am înţeles un fenomen foarte interesant, dar explicabil, pentru anumite ţări mai puţin dezvoltate (şi nu mă refer neapărat la continentul european)“, spune Adrian Enache, fondator al companiei OmniPerform. Locuitorii acestor ţări au sărit pur şi simplu etapa de achiziţie a unei tablete sau a unui laptop, lucru datorat probabil preţului prea mare. În momentul apariţiei unor smartphone-uri care au reuşit să acopere nevoile acestor consumatori la sume extrem de accesibile, adopţia s-a întâmplat într-un timp record. „Există ţări cu o penetrare de peste 90% a smartphone-urilor care a adus de la sine şi trafic extrem de mic din laptopuri şi desktopuri. Un alt exemplu care poate fi dat este chiar Ziua Oamenilor Singuri, organizată în China, în 2016, zi în care 82% din comenzile în valoare de 18 miliarde de dolari au fost făcute de pe smartphone-uri.”

  • Smartphone-ul redefineşte ideea de business

    Mai mult de jumătate dintre români (53%) foloseau un smartphone la finalul anului trecut, potrivit unui raport comandat de Google, o creştere de peste patru ori în ultimii patru ani. La finalul lui 2012, rata de adopţie a smartphone-urilor în România era de doar 12%.

    La nivel global, adopţia smartphone-urilor s-a dublat în patru ani. În 2012, doar una din trei persoane din 40 de ţări avea acces la un smartphone. Patru ani mai târziu, ponderea acestora a crescut la 70%. Din 2012 şi până în 2016, compania de studii de piaţă Kantar TNS, la cererea Google, a chestionat utilizatori din toată lumea în legătură cu obiceiurile de folosire a internetului, iar răspunsurile au scos în evidenţă schimbări majore în adopţia tehnologiei şi stilul de viaţă în această perioadă.

    Pentru mulţi români, smartphone‑ul a adus o schimbare semnificativă în viaţa de zi cu zi. Chiar dacă acest lucru se reflectă la nivelul tuturor categoriilor demografice, tinerii folosesc cel mai mult smartphone-ul ca un asistent personal. Astfel, 91% dintre tinerii de sub 25 de ani utilizează smartphone‑uri, faţă de 24% în urmă cu 4 ani. Pentru ei, smartphone-ul a început să înlocuiască computerul: utilizarea calculatorului a scăzut de la 88% în 2012 la 79% în 2016. Telefonul inteligent reprezintă şi principala sursă de informaţii, 73% dintre tineri apelând la motoare de căutare pe dispozitivul mobil, în vreme ce 79% vizitează platforme de social media.

    La nivel global, aproximativ o treime dintre utilizatorii de smartphone accesează internetul mai des de pe smartphone decât pe computer. În România, procentajul acestora este de 38%; mai mult, doar 17% dintre utilizatorii de smartphone de la noi mai folosesc preponderent computerul pentru a intra pe internet.

    „Informaţia se transmite din ce în ce mai rapid, iar trendurile tehnologice odată cu ea”, remarcă Marius Lăzărescu, fondator al agenţiei Today’s. „Chiar cei de la Google afirmau anul trecut că revoluţia dispozitivelor mobile este mai mare decât orice au văzut până acum, raportându-se la istoria recentă şi la gradul de preluare a tehnologiei.” Mobilul a început să preia din ce în ce mai mult timp dedicat internetului, însă nu va elimina folosirea altor dispozitive mobile, spune Marius Lăzărescu. „Consumatorul foloseşte, în medie, în funcţie de ţară, între trei şi şase dispozitive mobile pentru a accesa informaţiile online. Trebuie avut în vedere că la nivel global trei din patru site-uri se încarcă în mai mult de 10 secunde, iar acest lucru scade dramatic rata de conversie şi generează frustrare pentru consumator.”

    Răspândirea reţelelor mobile şi finanţarea terminalelor de către operatori au făcut foarte accesibilă deţinerea unui dispozitiv mobil, crede Bogdan Tudor, CEO al StarTech Team. „În paralel, telefoanele au devenit din ce în ce mai puternice, iar ecranul acestora a devenit mai generos, ceea ce a facilitat folosirea lor pentru funcţii ca navigarea pe internet sau folosirea de aplicaţii, determinând astfel explozia la care asistăm în acest moment.”

    Nicio afacere nu mai poate să ignore, în aceste condiţii, tendinţele tehnologice cu impact major în schimbarea comportamentului consumatorilor. În condiţiile în care această tendinţă se va menţine, consumatorii vor fi mai tentaţi să folosească un terminal mobil pentru interacţiunea cu orice afacere, spune Bogdan Tudor. „Toate businessurile trebuie să îşi definească o strategie de tip «mobile first», în care aceste tendinţe să se afle în centrul strategiei de dezvoltare. În acest moment, oportunitatea de transformare şi de creştere a cotei de piaţă se traduce în viteza de execuţie în această direcţie. Cei care vor acţiona decisiv exploatând aceste tendinţe vor fi câştigătorii de mâine.”

    În acelaşi timp, oamenii folosesc mai multe dispozitive decât în trecut. Întrebaţi în 2012 în legătură cu ce dispozitive utilizează – smartphone, tabletă sau computer -, 50% dintre români au răspuns că folosesc un singur dispozitiv, 10% două şi doar 2% toate cele trei. La finalul lui 2016, cei mai mulţi dintre români (31%) spun că utilizează două dispozitive (unul singur – 25%, trei dispozitive – 15%).

    „După analiza unui volum de date la nivel internaţional (prin prisma accesului la conturi de pe toate continentele) am înţeles un fenomen foarte interesant, dar explicabil, pentru anumite ţări mai puţin dezvoltate (şi nu mă refer neapărat la continentul european)“, spune Adrian Enache, fondator al companiei OmniPerform. Locuitorii acestor ţări au sărit pur şi simplu etapa de achiziţie a unei tablete sau a unui laptop, lucru datorat probabil preţului prea mare. În momentul apariţiei unor smartphone-uri care au reuşit să acopere nevoile acestor consumatori la sume extrem de accesibile, adopţia s-a întâmplat într-un timp record. „Există ţări cu o penetrare de peste 90% a smartphone-urilor care a adus de la sine şi trafic extrem de mic din laptopuri şi desktopuri. Un alt exemplu care poate fi dat este chiar Ziua Oamenilor Singuri, organizată în China, în 2016, zi în care 82% din comenzile în valoare de 18 miliarde de dolari au fost făcute de pe smartphone-uri.”