BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • Opinie Lavinia Raşca: Există un portret-robot al antreprenorului?

    A apărut întrebarea: „Dacă ar fi să le dai un sfat cititoarelor noastre care iau în calcul o afacere proprie, ce le-ai spune? Cum ar trebui ele să fie? Ce să facă? La ce ar trebui să fie atente?”. În economia acelei conversaţii nu îşi avea locul un răspuns lung. În timp ce îl dădeam, nu m-am putut opri să mă gândesc în fugă la două lucruri. Ce mult mă bucură că interesul faţă de antreprenoriat creşte şi cât de rău îmi pare că nu pot da un răspuns precis la întrebări de genul celei de mai sus, pentru că nu s-a inventat încă portretul-robot al antreprenorului.

    ŞI TOTUŞI, CE SPUN STUDIILE?

    În perioada când mă pregăteam să devin consultant, am parcurs câteva chestionare care testează capacitatea de adaptare a individului la viaţa antreprenorială, ale U.S. Small Business Administration. Ele conţin unele întrebări comune, printre care: eşti ambiţios şi performant? Ai iniţiativă? Eşti dispus să rişti? Dar să munceşti 10-12 ore pe zi, pe termen lung? Ştii să iei deciziile corecte?

    Întrebările sunt importante şi e bine ca cei pe care-i entuziasmează ideea lor de afacere să cugete bine la ele înainte de a porni la drum. Dar nu sunt suficiente, pentru că nu surprind particularităţile fiecărui individ în parte. Şi nici nu reprezintă o garanţie a succesului. Or, „după îndelungi cercetări, ştim că nu există un set clar de caracteristici comportamentale care să-i separe pe antreprenori de nonantreprenori” – după cum afirmă William Bygrave (The Portable MBA in Entrepreneurship).

    De altfel, nimic nu poate garanta succesul unui antreprenor. Ce e drept, şansele cresc dacă ideea de afacere este bună, dacă antreprenorul are profilul, motivaţia şi atitudinea cerute, iar strategia, modelul de business şi execuţia sunt adecvate.

    Deşi există multe excepţii, statisticile arată că mediul familial şi educaţia ajută. Aşa cum demonstrează realitatea internaţională, copiii de antreprenori pornesc şi răzbat mai uşor în afacerile proprii, sau le duc mai departe cu bune şanse de reuşită pe cele moştenite de la părinţii lor. Am văzut nu numai în filme, ci şi în viaţa reală discuţii vii şi lungi, în familie, în jurul mesei, sau în weekenduri şi concedii, despre realizările, bucuriile sau provocările antreprenoriale, despre soluţii ale unor situaţii. Doar este bine ştiut că antreprenorii nu se pot opri în nicio împrejurare să discute despre afacerile lor. Şi am văzut cum copiii mici şi mari îşi urmăreau cu atenţie părinţii sau rudele, ba chiar că erau deja obişnuiţi să intervină cu întrebări, sau chiar cu soluţii potrivite.

    Privesc viitorul cu optimism. La noi în ţară sunt tot mai numeroase astfel de familii, deci vom spune din ce în ce mai rar că lipsa de modele apropiate reprezintă o barieră care-i împiedică pe tineri să devină antreprenori.

    De fapt, conform Global Entrepreneuship Monitor 2015, în România intenţiile antreprenoriale şi antreprenoriatul timpuriu s-au dezvoltat: 11,3%, adică 1,5 milioane de membri ai populaţiei active se aflau în 2014 în diferite etape de pregătire a afacerilor, sau în primii trei ani de la înfiinţarea lor.

    Majoritatea antreprenorilor din grupul mai sus amintit sunt bărbaţi sub 44 de ani, cu studii superioare. Conform aceluiaşi studiu, motivaţia lor principală provine în primul rând din observarea de oportunităţi interesante şi mai puţin din lipsa altor posibilităţi de câştig.

    CE-I AJUTĂ PE ANTREPRENORI?

    S-a scris foarte mult despre ce să facă şi despre cum să fie antreprenorii. Evident, bazându‑se pe cercetarea realităţii, lucrările semnificative conţin multe elemente comune. Consider a fi de referinţă concluziile cercetării întreprinse de Walter Kuemmerle, profesor la Harvard Business School. Acesta a studiat, pe parcursul a 15 ani (1987-2002), peste 50 de companii din 20 de ţări şi din foarte multe industrii, care la începutul demersului său se aflau în faza de start‑up. Kuemmerle arată că antreprenorii de succes au cinci caracteristici comune: (1) sunt îndrăzneţi şi găsesc soluţii noi şi ingenioase pentru situaţii clasice, chiar dacă uneori întind coarda – cum se spune; (2) ştiu să se descurce cu concurenţii puternici; (3) au înţelepciunea şi răbdarea să înceapă de la zero; (4) sunt gata să-şi modifice repede strategiile; (5) ştiu să încheie tranzacţii („A Test for Fainthearted” – Harvard Business Review, mai 2002).

  • Sfatul de business al săptămânii: „În faţa unei crize majore, trebuie să abandonăm practicile obişnuite”

    Nicolas Maure este al patrulea francez aflat la conducerea companiilor Automobile Dacia şi Renault Technologie Roumanie (RTR), cu o cifră de afaceri cumulată de peste 4 miliarde de euro şi cu profituri de zeci de milioane de euro. Cu aceaste rezultate, producătorul de maşini a devenit cea mai mare companie din România în funcţie de cifra de afaceri.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-ATI DEPĂŞIT?

    Tsunamiul produs de seismul care a avut loc în nord-estul Japoniei, în martie 2011. Eram vicepreşedinte al Renault Nissan Purchasing Organization. Riscam să fim nevoiţi să oprim fabricarea de motoare Renault şi Nissan în uzinele alianţei din toată lumea. A trebuit să facem în aşa fel încât toţi furnizorii afectaţi să îşi reia activitatea, să modificăm alocarea producţiei de motoare şi să obţinem omologarea de noi componente electronice pe o perioadă de timp de zece ori mai scurtă  decât în mod normal. Toate acestea s-au petrecut într-o organizare de tip „comando”, implicând toate departamentele.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Am învăţat că în toate deciziile trebuie să includem şi managementul riscului de calamităţi naturale. De exemplu, este necesar să avem doi furnizori diferiţi pentru componentele critice. Am învăţat şi că, în faţa unei crize majore, trebuie să abandonăm practicile obişnuite şi să trecem complet în mod de management al crizei, uitând de toate celelalte priorităţi.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Asumarea  riscurilor, de exemplu, obiective foarte ambiţioase, care nu sunt atinse integral.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Căpitan de navă de război.

    CE ALTĂ PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Actor de teatru.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Urmaţi-vă ambiţiille, exploataţi-vă la maximum talentele şi faceţi ce vă place.

    Preferinţe: 

    a. Cuvânt – A reuşi

    b. Carte – “Ciulinii bărăganului” de Panait Istrati

    c. Personalitate – Winston Churchill

    Nicolas Maure şi-a început cariera în cadrul companiei de consultanţă de management Boston Consulting Group, unde a lucrat între 1985 şi 1987. S-a apropiat de domeniul favorit lucrând mai întâi pe partea de strategie, achiziţii şi cumpărare în cadrul a două companii producătoare de componente auto, Valeo (1988-1993) şi Faurecia (1993-2000). A început activitatea la Renault în 2000, ca director cumpărări piese şi accesorii, şi a devenit apoi director plan de calitate şi director general al Société de Transmissions Automatiques.

    În perioada 2006-2008, Nicolas Maure s-a familiarizat cu Uzina de la Mioveni, fiind desemnat să reconstruiască fabrica în calitate de director al acesteia pe vremea când la conducerea companiei se afla François Fourmont. După perioada petrecută în România, a devenit vicepreşedinte pentru mecanică al Renault-Nissan Purchasing Organization şi director performanţă fabricaţie la Renault.
     

  • Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza privind creşterea economică a României,la 3,9% în 2016 şi 4,1% pentru 2017

    Banca Mondială (BM) a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei României pentru anul acesta la 3,9%, iar pentru anul următor la 4,1%, şi s-a aliniat astfel estimărilor anunţate de alte instituţii internaţionale, precum Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

    BM a majorat şi estimarea privind avansul PIB pentru anul trecut, la 3,6%, potrivit raportului bianual World Economic Prospects.

    Prognozele anterioare ale Băncii Mondiale, prezentate în iunie anul trecut, indicau un avans economic de 3% pentru anul 2015, de 3,2% pentru 2016 şi de 3,5% pentru 2017.

    Instituţia a anuntat, miercuri, şi o estimare pentru 2018, an în care anticipează că economia României va creşte cu 4%.

    Prognozele recente ale Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional au înaintat procentaje similare, de asemenea îmbunătăţite faţă de estimările precedente.

    Astfel, CE a estimat, în luna noiembrie, creşterea economică a României la 3,5% pentru anul 2015 şi la 4,1% pentru 2016, în timp ce în 2017 ritmul ar trebui să se situeze la 3,6%.

    Fondul Monetar Internaţional are estimări apropiate, de 3,4% pentru anul 2015 şi 3,9% pentru 2016, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook.

    Guvernul estimează pentrul anul în curs o creştere economică de circa 4%.

  • Antreprenorii pot beneficia de credite de 22.000 – 110.000 lei, garantate de instituţiile europene

    Comisia Europeană şi Fondul European de Investiţii au lansat pe 19 octombrie la Bruxelles creditul EaSI pentru microîntreprinderi garantat de UE, sub Programul pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inovare Socială – EaSI, încheind convenţii cu cinci instituţii de finanţare din cinci ţări europene, printre care şi Nextebank, prima bancă din România care intermediază creditul respectiv. 

    Valoarea creditului EaSI poate fi între 22.000 lei şi 110.000 lei, fiind acordat exclusiv în lei, pentru o perioadă de creditare de până la maxim 60 de luni. Companiile eligibile trebuie să aibă minim 12 luni de activitate, o cifră de afaceri mai mică de 2 milioane de euro şi maxim 10 angajaţi, la momentul obţinerii finanţării. 

    Creditul poate fi destinat atât investiţiilor, cât şi capitalului de lucru necesar microîntreprinderilor din aproape toate sectoarele de activitate, inclusiv cel agricol, indiferent de forma juridică de organizare a microîntreprinderii (SA, SRL, PFA, Producatori agricoli, etc). Rambursarea creditului EaSI este flexibilă, calendarul de rambursare putând fi personalizat în funcţie de nevoile microîntreprinderii, inclusiv în rate sezoniere.
    Spre deosebire de un credit standard, întreg procesul şi documentaţia pentru întocmirea dosarului de credit sunt mult simplificate. Astfel, accesarea EaSI nu presupune avans pentru planurile de investiţii şi nici garanţii din partea clientului, întrucat creditul este garantat de către Comisia Europeana şi FEI prin intermediul Programului pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inovare Socială. Garanţia este gratuită şi acoperă 80% din valoarea creditului; pentru restul de 20% Nextebank nu solicită garanţii suplimentare.

    Un program similar a fost lansat în premieră la nivel naţional, în 2012, de către PATRIA Credit IFN. Ulterior, în mai 2015, Nextebank a preluat portofoliul PATRIA Credit şi a continuat să sprijine dezvoltarea microîntreprinderilor, obţinând acordul Comisiei Europene şi al FEI pentru lansarea creditului EaSI.
    “În ultimii ani, antreprenorii români au început să dezvolte proiecte din ce în ce mai inovative, însă dezvoltarea lor este îngreunată de lipsa garanţiilor necesare obţinerii de credite. Misiunea pe care Nextebank o preia de la PATRIA Credit este să propună soluţii de creditare simple şi rapide, flexibile şi personalizate pentru afaceri mici cu planuri mari, chiar dacă firmele nu au garanţiile necesare obţinerii finanţării”, a declarat Bogdan Merfea, CEO Nextebank.

    “Principalul scop al programului EaSI, estimat să mobilizeze cca 237 milioane de euro, este de a veni în ajutorul microîntreprinderilor care vor să se dezvolte, dar nu dispun de susţinerea financiară necesară. Programul îşi propune, astfel, să susţină dezvoltarea de noi locuri de muncă prin acordarea împrumuturilor către aproximativ 20.000 de microîntreprinderi europene”, a declarat Cristina Dumitrescu, Microfinance Investment Manager, Fondul European de Investiţii.

    În cadrul Programului pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inovare Socială (EASI), Comisia Europeană sprijină microfinanţarea şi finanţarea antreprenoriatului social cu un pachet de 193 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020. Scopul este de a spori accesul la microfinanţare, adică împrumuturi de până la 25.000 de euro, în special pentru persoanele vulnerabile si microîntreprinderi. În plus, pentru prima dată, Comisia Europeana va sprijini de asemenea şi întreprinderile sociale, prin investiţii de până la 500.000 de euro. Sprijinirea microfinanţării şi a antreprenoriatul se va implementa pentru început prin garanţia EASI, care va permite furnizorilor de microcredite şi investitorilor în antreprenoriate sociale să intre în contact cu antreprenori care nu aveau până acum capacitatea să obţină o finanţare din considerente de risc. Comisia Europeană a selectat FEI pentru implementarea garanţiei EASI.

    Nextebank este o bancă românească, fondată în anul 1993. Începând cu luna aprilie 2014, instituţia are un nou acţionar principal: Fondul de Investiţii Emerging Europe Accession Fund (EEAF). Principalii investitori în EEAF sunt Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Fondul European pentru Investiţii (FEI) – parte din grupul Băncii Europene pentru Investiţii, Banca de Comerţ şi Dezvoltare a Regiunii Mării Negre, DEG – parte a grupului bancar german KFW. În mai 2015, Nextebank a preluat de la Patria Credit IFN linia de afaceri de microcreditare, estimată la aproximativ 62 milioane EUR şi 10,000 clienţi activi.

  • Cum ar putea Europa să dubleze prezenţa femeilor în business în următorii cinci ani?

    Femeile sunt cel mai puţin folosit asset al economiei moderne.“ Celebrul citat al lui Angel Gurria, secretarul general al OECD, a fost adus în discuţie de Iwona Georgiew, partener şi responsabil cu diversitatea de gen în cadrul Deloitte CEE, în cadrul conferinţei „Diversitatea de gen în consiliile de administraţie – motor al creşterii performanţei companiilor“, organizată săptămâna trecută de Professional Women Network Romania, asociaţie care susţine ascensiunea şi dezvoltarea profesională a femeilor din business şi nu numai.

    Diversitatea de gen în consiliile de administraţie este o temă dezbătută intens la nivel internaţional. Dacă în America de Nord 19,5% din locurile în CA-uri sunt ocupate de femei, procentul scade dacă ne referim la Asia (7%) sau la America Latină (9,5%). Europa este lider când vine vorba despre diversitatea de gen în consiliile de administraţie, cu o medie de 21,5% de locuri ocupate de femei.

    „În pofida numeroaselor beneficii aduse de diversitatea de gen în conducerea companiilor şi a eforturilor susţinute din ultimii ani la nivel internaţional, ponderea femeilor nu a crescut la nivelul aşteptărilor – situându-se la până la 20% la nivel global. Acest fapt se datorează multiplelor bariere pe care femeile le întâmpină când acced la poziţiile de la vârful companiilor – aşa-numitul «glass ceiling». Aceste bariere constau atât în diverse prejudecăţi şi norme nescrise existente în societate, dar şi în modul cum femeile se autoevaluează şi se raportează la oportunităţile de carieră“, spune Sorana Baciu, preşedinte al PWN România. Dezbaterea legată de numărul femeilor aflate la conducerea companiilor porneşte de la faptul că, deşi aproape 60% dintre absolvenţii de învăţământ superior european sunt de sex feminin, femeile sunt depăşite semnificativ de bărbaţi când vine vorba de poziţii de conducere. „Faptul că nu ne folosim de resursele şi de pregătirea femeilor calificate reprezintă o importantă irosire de talent, de resurse şi de potenţial de creştere economică“, se arată în motivaţia dezbaterii iniţiate de Comisia Europeană.

    Ţinta UE este de a creşte procentul femeilor implicate decizional în boarduri până la 40% în 2020 şi este una extrem de ambiţioasă. „Dar nu imposibilă“, spune Angela Filote, director al reprezentanţei Comisiei Europene în România. Conform Angelei Filote, recomandările făcute de Comisia Europeană ţărilor membre au funcţionat parţial, fiecare ţară alegând să se autoreglementeze prin cote sau să lase piaţa să se regleze.

    Tocmai de aceea, următorul pas este ca recomandările să se transforme într-o lege, care a fost deja supusă aprobării în cadrul Consiliului Comisiei Europene: „Mai avem nevoie ca încă trei ţări să îşi dea acordul pentru ca acest proiect să devină o lege şi să ne asigurăm astfel că procentul de 40% va fi atins până în 2020, cu un termen de conformare până în 2028“, spune Angela Filote. Dacă nu a funcţionat recomandarea, va funcţiona obligativitatea? Exemplele de la nivelul UE arată că ţările care au impus cote au evoluat mult. Franţa a impus o cotă de 40% a numărului femeilor în CA-uri până în 2017, iar acum conduce clasamentul european cu 32,8%. Alte ţări care au impus cote sunt Italia (33% până în 2015, ajungând la 25,8%), Germania (30% din 2016 – au ajuns la 25,4) sau Belgia (33% până în 2017 – au ajuns la 23,4%). Sunt însă şi ţări care au depăşit niveluri de peste 20% fără a impune cote, prin mecanisme de autoreglare: Letonia – 32,3%, Olanda – 23,8%, Suedia – 29,4%, UK – 25,9% sau Slovenia – 22,2%.

    În tot acest tablou de încurajare a numărului femeilor în boardurile companiilor, România a înregistrat o scădere a procentului în ultimii cinci ani. Din octombrie 2010 până în aprilie 2014, ponderea persoanelor de sex feminin în consiliile de administraţie din UE a crescut într‑un ritm alert, ca urmare a faptului că un număr din ce în ce mai ridicat de state fie au aplicat, fie au iniţiat acţiuni legislative, fie au susţinut dezbateri publice intense pe această temă. Ponderea europeană a crescut cu 6,7% în decurs de 3 ani şi 6 luni, reprezentând o medie de 1,9 puncte procentuale/an, de aproape patru ori mai mare faţă de rata anterioară a schimbărilor înregistrate.

    În acest timp, România a înregistrat o scădere bruscă de aproape 10 puncte procentuale din octombrie 2010 până în aprilie 2014, de la 21% la 11,4%. De ce s-a întâmplat asta? „Din cauza lipsei de atenţie şi de conştientizare a tuturor părţilor interesate. Progresele care s-au făcut în vestul/nordul Europei s-au datorat dezbaterii intense a acestui subiect în toate sferele decizionale, cu implicarea activă a presei, şi, ca o consecinţă a acestor dezbateri, au fost luate măsuri legislative (Norvegia, Franţa, Italia) sau voluntare (UK)“, explică Sorana Baciu, preşedinte al PWN România.

    Conform unui studiu realizat de Deloitte România şi PWN România, ponderea femeilor în CA-uri a ajuns la 11,59% în companiile din indicele BET şi la 14% în total companii listate la Bursa de Valori Bucuresti (79 de companii la final de 2014). Deşi studiul a relevat faptul că cele mai multe persoane intervievate (73%) nu sunt de acord cu politica de cote impuse de Uniunea Europeană, „aceste cote ar putea ajuta la atingerea ţintei de 40%, mai ales dacă ţinem cont de scăderea îngrijorătoare a numărului femeilor în consiliile de administraţie din România, care se află acum pe locul 25 la nivel European“, spune Adriana Lobdă, partener în cadrul Deloitte. Consultanţii care au lucrat la studiul Deloitte, primul de acest gen de pe piaţa locală, au făcut şi o serie de recomandări privitoare la modul cum România poate să treacă peste prejudecăţi şi să atingă procentul de 40% până în 2020: este vorba despre reţinerea în companii a talentelor, despre prezenţa femeilor în toate structurile organizaţiilor (care poate crea un pipeline de talente pentru poziţiile din board), despre programe de mentorat, despre comunicarea eficientă a oportunităţilor de carieră, dar şi despre conştientizarea faptului că sistemul de cote al UE trebuie respectat.
    Pentru că, aşa cum a amintit şi Elena Doldor, doctor la Universitatea Queen Mary din Londra, eforturile de lobby ale UE au subliniat că „cel mai bun mod de a creşte numărul femeilor la conducerea companiilor este prin legislaţie strictă, cu monitorizare regulată, cu targeturi intermediare şi cu sancţiuni grave“.

  • Cu creşteri de peste 500% în domeniul tehnologiei, România ocupă locul 2 în clasamentul Deloitte CE Technology Fast 50

    România înregistrează astfel o creştere semnificativă, pentru al treilea an consecutiv, cu 29 companii înregistrate, faţă de 18 în 2014, din care zece companii în Fast 50 (faţă de şase în 2014) şi liderul categoriei Big 5. Pentru ediţia din 2015 au fost luate în calcul veniturile din perioada 2011-2014, cu o creştere medie înregistrată de companiile româneşti prezente în Fast 50 de 544%. 

    În contextul în care economia României a înregistrat cea mai mare creştere din CEE în primele trei trimestre ale anului, opt dintre companiile locale prezente în clasamentul Deloitte Fast 50 sunt nou-intrate. Totodată, din două companii româneşti, una este lider la categoria Big 5, care include companiile dinamice, prea mari ca venituri pentru a concura pe picior de egalitate cu firmele mai mici din categoria Fast 50. Faţă de anul trecut, România înregistrează o creştere a numărului de firme din sectorul de software. Cinci dintre companiile din top au sediul în Bucureşti, două în Cluj-Napoca, una în Iaşi, una în Sibiu, una în Timişoara şi una în Baia Mare.

    „Suntem foarte mândri de toate companiile româneşti prezente în clasamentul Fast 50 2015 şi de faptul că România înregistrează creşteri semnificative de la an la an. Acest lucru confirmă competitivitatea mediului de afaceri local, dar mai ales faptul că talentul antreprenorilor români face diferenţa în regiune în ultimii ani”, a spus Alina Mirea, Partener Deloitte România şi managerul local al proiectului Fast 50. „Mai mult, putem spune că asistăm deja la crearea unei adevărate comunităţi a antreprenorilor români, pe care Deloitte România va continua să o aducă în prim-plan şi să o susţină prin întâlniri regulate şi transfer de know-how.”

    La rândul său, Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România, a subliniat faptul că majoritatea companiilor româneşti din clasamentul Deloitte CE Technology Fast 50 au fost înfiinţate înaintea crizei financiare şi au traversat cu bine această perioadă dificilă. Prin comparaţie, majoritatea companiilor din regiune prezente în clasament au fost înfiinţate în 2009.

    „Faptul că au crescut în aceşti ani, traversând cu bine perioada de criză, demonstrează că antreprenorii au viziune pe termen lung şi că au venit cu soluţii inovatoare, de impact, în perioade dificile. Viziunea şi inovaţia sunt valori pe care Deloitte le împărtăşeşte, astfel că vom continua să susţinem companiile la început de drum pentru a ajuta mediul antreprenorial din România să-şi confirme potenţialul remarcabil”, a adăugat Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România. 

    Cu o creştere de 998%, compania ZebraPay din Bucureşti ocupă locul VI în clasamentul regional, cea mai bună poziţie ocupată de o entitate românească prezentă în top. Aflată pentru al doilea an consecutiv în clasament, compania ITNT din Sibiu, lider local Fast 50 în 2014, şi-a continuat creşterea, cu 933% (faţă de o creştere de 1.433% înregistrată în anul anterior). Insoft Development & Consulting se numără, de asemenea, printre vedetele ediţiei din acest an, întrucât este prezentă în două categorii: locul I la categoria Big 5 şi poziţia 15 la categoria Fast 50, nou-intrată în clasament, cu o creştere de 577%.

    Teamnet International SA rămâne şi anul acesta printre companiile din categoria Big 5, coborând o poziţie faţă de anul trecut (locul IV vs. locul III în 2014), cu o rată de creştere de 127%.

    ASTINVEST ocupă locul 13 (cu o rată de creştere de 705%), urmată, pe locul 15, de Insoft Development & Consulting (577%). Piconet ocupă locul 21 (486%), iar Geskimo, poziţia 42 (419%).

    Rata medie de dezvoltare a companiilor Fast 50 din domeniul tehnologiei a scăzut la 560%, de la 698% în 2014. În ciuda creşterii ratelor medii de dezvoltare raportate în 2014, se înregistrează o scădere continuă de la valoarea de vârf realizată în 2012, de 1.026%.     

    În clasamentul din acest an sunt prezente companii din nouă ţări: Polonia (12 companii), România (10 companii), Croaţia (8 companii), Cehia şi Slovacia (câte 5 companii fiecare), Ungaria (4 companii), Bulgaria, Lituania şi Serbia (câte 2 companii). Dintre cele 50 de companii, 38 sunt prezente pentru prima oară, 3 au urcat în clasament, iar 8 au coborât. Topul este, şi de data aceasta, dominat de firmele de software (29), urmate de companiile de media (14), cele de hardware (4) şi cele de telecomunicaţii (3).

    Pentru a fi eligibile pentru clasamentul Fast 50, companiile trebuie sa întrunească următoarele condiţii: venituri anuale de cel puţin 50.000 euro în fiecare an, între 2011 şi 2014; să aibă sediul într-o ţară din Europa Centrală; să dezvolte sau să producă tehnologii patentate, sau să facă investiţii substanţiale în cercetare şi dezvoltare; să aibă o structură de acţionariat care exclude subsidiare deţinute majoritar de entităţi strategice.

    Categoria „Big 5” include companii dinamice mari, care au avut creşteri spectaculoase în ultimii cinci ani. Pentru a fi eligibile, companiile trebuie să întrunească aceleaşi criterii ca pentru Fast 50, cu excepţia venitului anual din 2013, care trebuie să depaşească 25 milioane euro.

    La categoria „Rising Stars” („Staruri în ascensiune”), Deloitte include companii „tinere” cu potenţial mare, care au intrat pe piaţă după 2009. Companiile eligibile trebuie să aibă o vechime între trei şi cinci ani şi să înregistreze venituri de peste 30.000 euro în ultimii trei ani consecutivi (2011–2013). Celelalte criterii de eligibilitate menţionate anterior rămân valabile.

  • Lovitură DEVASTATOARE pentru Facebook, Google şi Apple. Anunţul a fost făcut astăzi de UE

    Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a invalidat Decizia 2000/520/CE a Comisiei Europene, adoptată în temeiul Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.

  • Un nou scandal în industria auto. Lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii

    Un nou scandal se anunţă în industria auto: lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii, Constructorii de automobile din Europa încearcă să îşi convingă clienţii, şi reuşesc, că vehiculele lor sunt mai economice decât în realitate, a descoperit un grup european de lobby. Drept urmare, mulţi şoferi ajung să plătească până la 500 de euro în plus pentru combustibil, în fiecare an. Care sunt cele mai păguboase maşini.

    Lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii

  • Iohannis: Am primit asigurări că Guvernul lucrează la rezolvarea procedurilor de infringement pe azil

    “Au fost lansate 40 de proceduri de infringement împotriva a 19 ţări, lansate de Comisia Europeană. Două dintre aceste proceduri sunt îndreptate împotriva României. Împreună cu echipa mea am verificat, sunt două proceduri relativ simple, care privesc chestiuni de acordare a azilului şi am primit toate asigurările că Guvernul lucrează pe aceste speţe şi nu va fi absolut nicio problemă”, a declarat Iohannis, la finalul reuniunii Consiliului European Extraordinar informal de la Bruxelles.

    Comisia Europeană a declanşat miercuri 40 de proceduri de infringement împotriva a 19 state membre UE, inclusiv a României, care au implementat incorect regulile blocului comunitar privind azilul, informează un comunicat al CE.

    Comisia Europeană şi-a intensificat eforturile în vederea aplicării depline a legislaţiei Uniunii Europene în domeniul imigraţiei şi azilului. Prin urmare, CE a adoptat miercuri 40 de decizii de infringement împotriva mai multor state membre care nu au implementat deplin legislaţia în domeniu.

    Comisia a transmis scrisori de notificare formală unui număr de 18 state membre, pentru că nu au comunicat măsurile naţionale luate pentru a transpune deplin Directiva revizuită privind procedurile de azil. Cele 18 state sunt: Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franţa, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Suedia, Slovenia.

    Această directivă stabileşte procedurile pentru acordarea şi retragerea protecţiei internaţionale şi fixează reguli mai clare privind procedura de depunere a cererii de azil.

    De asemenea, Comisia a trimis scrisori de notificare formală unui număr de 19 state membre, pentru că nu au comunicat măsurile luate la nivel naţional pentru a transpune deplin Directiva privind condiţiile de recepţie, care stabileşte standarde minime pentru primirea celor care solicită protecţie internaţională. Cele 19 state sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franţa, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Suedia, Slovenia.

    În plus, CE a transmis avize motivate Bulgariei şi Spaniei, pentru că nu au comunicat măsurile luate la nivel naţional pentru a transpune în legislaţie Directiva privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cetăţenii ţărilor terţe care solicită protecţie internaţională.

    Comisia transmite de asemenea o a doua scrisoare de notificare formală Greciei, pentru încălcarea anumitor prevederi ale Directivei privind condiţiile de recepţie şi ale Directivei privind procedurile de azil, care vizează deficienţe grave în sistemul grec de azil.

    Pe fondul celui mai mare val de imigranţi şi solicitanţi de azil după cel de-al Doilea Război Mondial, mai multe state membre au evitat să-şi asume responsabilitatea şi nu au respectat regulile Uniunii Europene, precum înregistrarea imigranţilor şi procesarea cererilor de azil în primul stat membru în care ajunge un imigrant, comentează DPA.

    Comisia Europeană, executivul UE, trebuie să se asigure că regulile blocului comunitar sunt implementate.

    Anunţul de miercuri privind declanşarea procedurilor de infringement a intervenit cu câteva ore înainte ca şefii de state şi de Guverne din UE să se întâlnească la Bruxelles, pentru un summit extraordinar pe tema crizei imigraţiei, care a pus la încercare unitatea blocului comunitar.

     

  • Comisia Europeană oferă Ungariei patru milioane de euro pentru gestionarea crizei refugiaţilor

    Fondurile trebuie folosite pentru îmbunătăţirea centrelor de primire a imigranţilor sau construirea unora noi, cumpărarea echipamentului necesar precum şi creşterea personalului şi a capacitatăţii de transport în Ungaria, a transmis Comisia Europeană marţi.

    Autorităţile ungare întâmpină dificultăţi în gestionarea numărului mare de imigranţi care intră în ţară pe la graniţa cu Serbia, în încercarea de a ajunge în statele mai prospere din vestul Uniunii Europene.

    Poliţia ungară a reţinut până în prezent 169.337 de “imigranţi ilegali” şi 955 de traficanţi de persoane, iar Biroul pentru imigrare a înregistrat 157.746 de migranţi, au anunţat marţi autorităţile.

    Biroul pentru imigraţie lucrează “nonstop” în cele zece puncte din întreaga ţară, pentru a procesa cererile de azil, a declarat într-o conferinţă de presă Attila Kiss, adjunctul şefului Biroului.