Tag: capital

  • Ungurii de la OTP Bank au adus încă 50 milioane de lei la capital

    Decizia confirmă încrederea acţionarilor în stabilitatea subsidiarei româneşti şi în strategia noastră de dezvoltare”, a declarat Laszlo Diosi, preşedintele băncii. În urma acestei operaţiuni participarea acţionarului majoritar OTP Bank Nyrt a urcat la 99,9%, în timp ce Merkantil Bank Zrt, deţine numai patru acţiuni nominale în valoare de 960 lei şi o cotă de participaţie nesemnificativă de 0,0001% din capitalul social al băncii. Ungurii au procedat la majorarea capitalului pentru a-şi consolida poziţia pe piaţa bancară din România, cât şi pentru a-şi acoperi pierderile cauzate de creşterea creditelor neperformante.

    Mai multe pe zf.ro

  • Uniunea Europeană ar putea porni în ofensivă contra ţărilor europene care restricţionează circulaţia capitalului

    Oficialii UE sunt îngrijoraţi că autorităţile de reglementare din unele ţări membre au răspuns la criza dato­riilor din zona euro prin izolarea sistemelor bancare naţionale, ceea ce contravine unui principiu fundamental al UE, acela al pieţei unice pentru serviciile financiare, neîngrădite de graniţele dintre state. Principalele autorităţi de reglemen­tare care ar putea fi vizate de UE sunt cele din Germania şi Marea Britanie pentru că acestea au adoptat măsuri prin care au descurajat băncile euro­pene să îşi transfere fondurile în ţările de origine. Oficialii UE au în vedere luarea unor măsuri legale împotriva guvernelor care au adoptat politici prin care s-au încălcat regulile pieţei unice.

    Mai multe pe zf.ro

  • Acţionarii BCR au aprobat o majorare de capital pentru atragerea a 110 milioane euro – surse

    “Toate punctele de pe ordinea de zi au fost aprobate, aşa cum au fost prezentate în convocator”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din acţionariat. Pentru majorarea capitalului, banca vrea să emită 770,76 milioane de acţiuni noi cu valoarea nominală de 0,1 lei pe titlu şi care vor putea fi cumpărate la preţul de 0,65 lei/acţiune, din care 0,1 lei reprezintă valoarea nominală, iar 0,55 lei prima de emisiune.

    Mai multe pe zf.ro

  • Întrebarea de cinci miliarde de euro: cât sunt investitorii dispuşi să plătească astăzi pentru 0,4% din Petrom?

    Ceea ce pe bursa de la Viena sau de la Varşovia ar fi o tranzacţie destul de simplă, care s-ar realiza direct în piaţă într-o singură şedinţă de tranzacţionare, la Bu­cureşti devine un proces complicat, care necesită book-building şi contactarea tuturor investitorilor cu por­tofolii ceva mai mari care au mai cumpărat până acum ceva pe bursa românească. Asta deoarece bursa de la Bu­cureşti nu are lichiditate şi nici nu este suficient de populară în rândul investitorilor încât să absoarbă peste noapte un pachet de acţiuni Petrom în valoare de 20 mil. euro.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Cum face faţă Estul retragerilor de capital străin

    Băncile străine şi-au redus activele externe din ECE6 (Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Slovacia) cu 45 mld. dolari în perioada menţionată, 40% din ieşirile totale de capital revenind Ungariei, în timp ce în al doilea trimestru al anului curent, reducerea expunerii băncilor în ţările respective a însumat cca 8,6 mld. dolari (0,8% din PIB). Datele sunt conţinute într-un raport al Erste Group realizat de Juraj Kotian, director de cercetare pentru macroeconomie şi instrumente financiare cu venit fix în cadrul grupului.

    În acelaşi timp, în perioada T3 2011 – T2 2012, investitorii de portofoliu au retras din ECE6 1,7 mld. euro, respectiv 0,2% din PIB, comparativ cu 39,6% în Portugalia sau 26,4% în Spania, după ajustarea cu datoriile băncilor centrale şi sprijinul acordat autorităţilor. “În context internaţional, retragerea capitalului străin din regiunea ECE (cu excepţia Ungariei) a fost foarte temperată şi este greu de crezut că va exercita o presiune semnificativă asupra balanţei de plăţi, aşa cum se întâmplă în ţările de la periferia zonei euro”, arată Juraj Kotian.

    Datorită acestei evoluţii, la care se adaugă şi faptul că regiunea a reuşit în mare parte să îşi reducă substanţial necesarul de finanţare externă, ECE este mai puţin vulnerabilă la procesul de dezintermediere financiară. “Fondurile europene s-au dublat în ultimii trei ani (18 mld. euro în 2011 pentru ECE6), lucru care a schimbat radical situaţia finanţării externe a ECE. Multe ţări din regiune au reuşit să îşi reducă substanţial necesarul net de finanţare externă, ceea ce înseamnă că încetinirea intrărilor de capital nu prezintă un risc semnificativ pentru stabilitatea externă a regiunii”, subliniază Kotian.

    ECE este mai puţin vulnerabilă la reducerea gradului de îndatorare comparativ cu anul 2008. Investiţiile străine directe şi fondurile europene nete, care reprezintă finanţare fără îndatorare, finanţează împreună aproape în totalitate contul curent din toate ţările ECE6. România nu se află însă (pentru moment) în această situaţie, în contextul în care a rămas în urmă în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene în comparaţie cu ţările intrate în UE cu trei ani mai devreme.

  • Sima transmite a treia scrisoare: Nu am fugit şi nu mă ascund. Predoiu m-a dus la Hrebenciuc

    Sima arată că birourile WBS aparţin RPH SRL unde el este acţionar majoritar şi că jumătate din bani s-ar recupera de aici, dar înainte aşteaptă plângerile penale şi sumele revendicate. “Aş vrea să dorm, e plină noapte aici, dar acum televiziunile româneşti continuă să fabuleze şi caută As vrea sa dorm.E plina noapte aici ,dar cum televiziunile romanesti continuă să fabuleze şi caută un senzaţională care nu există şi vreau să fac câteva precizări. NU am fugit, nu mă ascund şi sunt înregistrat la această adresă cu nume şi prenume şi cu paşaportul meu valabil”, se arată în scrisoarea atribuită lui Sima şi publicată pe blogul jurnalistului Radu Soviani.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Cum au plecat banii din Est

    Analiştii UniCredit arată, în context, că România a avut parte de ieşiri semnificative de capitaluri, echivalente cu 1,2% din activele bancare şi de trei ori mai mari decât în a doua jumătate a anului trecut, un posibil factor favorizant fiind prezenţa semnificativă a băncilor greceşti în sistemul bancar românesc.

  • Investiţiile străine directe au scăzut în primele cinci luni la 465 milioane euro

    Datele BNR arată că participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 492 milioane euro, iar creditele intra-grup au avut o valoare negativă de 27 milioane euro. Investiţiile străine directe au finanţat 24,2% din deficitul contului curent în primele cinci luni. Anul trecut, investiţiile străine directe au scăzut cu 13,6% faţă de nivelul din 2010, la 1,917 miliarde euro, ajungând astfel la minimul ultimilor nouă ani.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Băncile elveţiene, tot mai dependente de clienţii bogaţi din Orientul Mijlociu

    În contextul retragerilor masive şi continue efectuate în ultimii ani de clienţii din Vest, după ce autorităţile din ţări ca Statele Unite sau Germania au început un veritabil război împotriva evaziunii fiscale, activele clienţilor din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord administrate de bănci elveţiene au crescut cu 14% numai anul trecut, la 560 miliarde franci elveţieni (peste 460 miliarde euro). Geneva a devenit cel mai mare centru financiar offshore pentru bogaţii din Orientul Mijlociu după ce regele Fahd al Arabiei Saudite a construit în oraş un palat, reşedinţă de vară, în urmă cu 35 de ani.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Băncile europene au atras capital suplimentar de 94,4 miliarde euro în urma testelor de stres

    Instituţiile de credit au strâns aproxpimativ 72 miliarde euro prin vânzarea de acţiuni, reţinerea profiturilor şi conversia capitalului, potrivit unui comunicat transmis miercuri de instituţia de la Londra, citat de Bloomberg. Restul sumei a venit din ajustarea metodologiilor folosite de bănci pentru măsurarea riscurilor şi obligaţiilor financiare. “Nu este vorba despre un glonţ din argint. Situaţia este încă fragilă. Însă băncile aveau nevoie de capital suplimentar şi am oferit un stimulent destul de puternic cu acest exerciţiu”, a declarat preşedintele ABE, Andrea Enria, într-un interviu acordat Bloomberg.

    Mai multe pe mediafax.ro