BusinessMagazin

Tag: autoritati

  • Staţiunea din România unde se respiră cel mai curat aer din Europa, dar în care autorităţile nu au investit niciun leu. “E ca acum 30 de ani”

    Ai auzit de iniţiativa unui om de afaceri de a vinde aer curat în băncuţe? Dacă trăieşti în România, nu ai decât să zâmbeşti, căci chiar la tine în ţară poţi merge într-o vacanţă ecologică şi de neuitat. Povesteşte-le tuturor prietenilor atât din ţară cât şi de peste hotare despre staţiunile sănătoase de la noi.

    Nu a fost nevoie de strategii sofisticate şi metodologii avansate pentru a menţine aceste locuri în starea în care au fost acum trei decenii, în schimb aerul de aici este de o puritate rară de pe întregul continent. Încă nu ţi-ai planificat în ce destinaţie turistică vei merge în acest an? Nu departe de Cluj-Napoca vei descoperi raiul pentru cei care ţin la turismul sănătos.
     

    Muntele Baisorii, la 1400 de metri altitudine este unul dintre locurile unde se respira cel mai ozonificat aer din tara noastra. Insa e o zona despre care putini vorbesc. Statiunea nu e dezvoltata si nu este exploatata la adevaratul potential, scrie stirileprotv.ro.

    Statiunea Muntele Baisorii se afla la 60 de kilometri de Cluj Napoca. Turistii o descopera cu incantare, dar cei care raspund de ea nu fac nimic pentru a o pune in valore.

  • Primarul General al Capitalei spune că autorităţile şi-au făcut treaba, dar imaginile din Bucureşti spun altă poveste – GALERIE FOTO

    Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat că autorităţile şi-au făcut datoria şi au monitorizat permanent cum se face deszăpezirea în Bucureşt, dar firmele care ar fi trebuit să cureţe zăpada de pe străzi şi trotuare vor fi cu siguranţă amendate, fiindcă era loc de mai bine.

    Realitatea de pe străzile Bucureştiului pare a fi totuşi alta: staţii de autobuz acoperite de zăpadă, pietoni care circulă pe marginea drumului şi sute de străzi pe care nu a acţionat niciun utilaj de deszăpezire.

  • ANM: Posibil COD ROŞU de viscol şi ninsori. Ce măsuri au luat autorităţile. Cerinţa FĂRĂ PRECEDENT a ministrului de Interne

    Cum s-au pregătit autorităţile de iarna grea

  • Ţara care a funcţionat cu energie regenerabilă 250 de zile în 2016. Cum a reuşit

    Costa Rica completează anul bifând a 250-ea zi în care cetăţenilor săi le-a fost furnizată energie din resurse regenerabile. De fapt, 98,2% din energia ţării proivine din surse regenerabile, potrivit digitaljournal.com

    În 2015, Costa Rica şi-a asigurat 99% din energie din surse regenerabile. A înregistrat 285 de zile în care a funcţionat fără combustibili fosili. Mica ţară din America Centrală se bazează pe un mix format din hidroenergie (74,3%), energie eoliană (10.3%), solară şi geotermală (12,7%). Doar 1,88% din energia ţări a fost generată de combustibili fosili.

    Autorităţile şi-au propus să renunţe complet la combustibili fosili în termen de 5 ani. Energia regenerabilă nu este un element nou pentru Costa Rica, autorităţile finanţând astfel de proiecte încă din 1950 când au înfiinţat Instituto Costarricense de Electricidad.

    Costa Rica nu este singura care demonstrează că se poate şi fără combustibili fosili, ci şi Uruguay care ăşi acoperă 95% din energie din surse regenerabile, Suedia cam 50%, iar Portugalia a funcţionat 107 zile la rând doar cu energie regenerabilă (Costa Rica – 113 zile)

  • Un mare fizician le-a cerut agenţilor FBI să nu îl mai deranjeze. Aceştia s-au conformat pe loc. Surpriza de proporţii a apărut la scurt timp

    Fizicianul pe nume Richard Feynman a dorit ca FBI-ul să nu îl mai deranjeze.

    În primul rând, de ce FBI-ul îl contacta pe Richard Feynman, fizicianul în cauză? Pentru că acesta fusese invitat de sovietici să ţină o conferinţă ştiinţifică. De asemenea, nu este vorba de orice fizician, ci de unul care a contribuit la construirea primei bombe atomice. Teama autorităţilor era fondată, având în vedere şi personalitatea profesului care nu era nicidecum una secretoasă.

    Vezi aici cum un mare FIZICIAN le-a cerut agenţilor FBI să nu îl mai deranjeze. Aceştia s-au conformat pe loc. SURPRIZA de proporţii a apărut la scurt timp

  • Primăriţa de 25 de ani care a furat 4 milioane de dolari şi îşi conducea satul pe WhatsApp

    Lidiane Leite, cunoscută drept primarul WhatsApp, a devenit o emblemă a corupţiei din Brazilia, scrie BBC.

    Tânăra de 25 de ani conducea micul sat Turi do Augusto, din municipiul Bom Jarim, ce se află în inima celei mai sărace regiuni a Braziliei, înainte de a fi arestată de autorităţi.

    “Înainte să devin primar eram săracă. Aveam un Land Rover, acum conduc o Toyota SW4. Poate ar trebui să-mi cumpăr o maşină mai luxoasă pentru că, mulţumesc lui Dumnezeu, am destui bani să fac asta”, scria ea pe Instagram. “Pot să-mi cumpăr tot ce vreau. O să-mi cheltuiesc banii pe ce vreau şi nu mă interesează ce zic oamenii”, se mai lăuda tânăra.

    Dar nu aceste declaraţii au atras atenţia autorităţilor asupra activităţii sale, ci faptul că şcolarilor nu li se oferea mâncare în timpul petrecut la şcoală, fapt reclamat de părinţii copiilor. Acum autorităţile cred că Leite ar fi furat, în perioada 2012-2014, 4 milioane de dolari din banii publici.

    Lidiane Leite vindea lapte din uşă-n uşă când s-a hotărât să candideze la primărie după ce iubitul acesteia a fost împiedicat să candideze deoarece se afla sub investigaţie de către autorităţi. Leite a câştigat şi l-a numit pe Beto Rocha, iubitul ei, într-o funcţie de conducere. Se pare că în timp ce iubitul ei se ocupa de afaceri, Leite petrecea majoritatea timpului în capitala statului Maranhao, aflat la 4 ore distanţă de Bom Jardim, unde dădea petreceri, mergea la shopping şi trimitea instrucţiuni pe WhatsApp.

    Autorităţile au început să investigheze afacerile primăriţei şi, exact ca într-o telenovelă, când mandatul de arestare a fost emis pe numele ei, Leite a fugit. Chiar şi aşa ea continua să trimită mesaje pe WhatsApp şi îşi avertiza subalternii să nu coopereze cu autorităţile. După 39 de zile, Lidiane Leite s-a predat.

    “Am blocat toate conturile bancare ale acuzaţiilor, dar nu am găsit niciun ban. Totuşi le-am confiscat bunurile”, a spus procurorul Fabio Santos de Oliviera.

  • Ce greşeli fac românii în trafic iarna

    7 din 10 şoferi români au pierdut controlul maşinii cel puţin o dată, derapând pe gheaţă sau zăpadă, potrivit unui sondaj menit să reflecte gradul de informare a şoferilor cu privire la condusul pe timp de iarnă. Sondajul face parte din campania naţională de prevenţie şi siguranţă rutieră ”Iarna, la volan”, realizată de compania de asigurăi Generali România cu sprijinul Asociaţiei pentru promovarea Asigurărilor. La acest sondaj au participat 5.269 de respondenţi, din care 4.959 şoferi. Un motiv pentru rezultatul menţionat ar putea fi şi faptul că circa 3 din 10 români au plecat la drum în afara localităţii iarna, chiar dacă autorităţile emiseseră avertizări de vreme rea.
     
    Astfel, întrebaţi dacă au pierdut vreodată controlul autovehiculului pe gheaţă sau pe zăpadă, 67% dintre participanţii la sondaj au răspuns cu ”da”, reuşind însă să redreseze maşina fără niciun incident, în timp ce 4% au derapat şi în urma acestui lucru au fost implicaţi într-un accident uşor (doar cu pagube ale maşinii, fără victime).
     
    De asemenea, 3 din 10 participanţi la sondaj au plecat la drum în afara localităţii iarna, chiar dacă autorităţile emiseseră avertizări de vreme rea şi recomandaseră şoferilor să nu circule. Mai mult decât atât, 8% dintre şoferi au declarat că au rămas, la un moment dat, blocaţi cu maşina în viscol, în afara localităţii, pentru câteva ore, iar 1% pentru mai mult de o zi.Cu toate acestea, în ceea ce priveşte măsurile de pregătire a maşinii pentru iarnă, şoferii români cunosc unele recomandări importante. Astfel, 79% dintre participanţii la sondaj au declarat că îşi duc maşina în service pentru o verificare tehnică a acesteia, înainte de a începe vremea friguroasă, 94% folosesc anvelope de iarnă (sau all season) în sezonul rece, iar 64% ţin în maşină o lopată şi/sau nisip/sare pentru cazurile în care rămân înzăpeziţi. De asemenea, întrebaţi dacă iarna adoptă un alt stil de condus decât de obicei, 92% au afirmat că îşi iau mai multe măsuri de precauţie. 
     
    Nu în ultimul rând, 76% curăţă complet de zăpadă toate geamurile, oglinzile, farurile şi stopurile, precum şi toată zăpada de pe maşină înainte de a pleca la drum. Cu toate acestea, 22% nu îşi fac timp să îndepărteze complet toată zăpada de pe autovehicul şi curăţă complet doar geamurile, luminile şi oglinzile.
     
    Întrebaţi care cred că este cea mai importantă măsură de condus pe care trebuie să o adopte iarna, 66% au precizat că trebuie să adapteze viteza la condiţiile de drum în permanenţă, iar 23% – să utilizeze frâna de motor mai mult decât de obicei.
     
     
    1 din 10 participanţi la sondaj (10%) a declarat că i s-a întâmplat să aţipească la volan. De asemenea, 14% dintre respondenţi nu poartă centura de siguranţă atunci când conduc în oraş, iar 5% aleg să nu poarte centura pe drumurile din afara localităţilor. Sondajul desfăşurat în cadrul campaniei „Iarna, la volan!” a inclus şi câteva întrebări care au vizat comportamentul pietonilor. Conform rezultatelor, 27% dintre respondenţi au alunecat la un moment dat pe gheaţă/ zăpadă şi au căzut pe carosabil, pentru 9% dintre aceştia un astfel de incident fiind ceva frecvent.
     
    De asemenea, 65% dintre pietoni traversează neregulamentar: 58% fac acest lucru ocazional, iar 7%, zilnic. Nu în ultimul rând, aproape jumătate dintre pietoni sunt atenţi la ecranul telefonului mobil în timp ce merg pe stradă, fie scriind mesaje, fie jucându-se sau desfăşurând alte activităţi: 40% fac acest lucru ocazional, însă 6% fac acest lucru foarte des.
     
    54% dintre participanţii la sondaj au avut vârsta cuprinsă între 18-25 de ani, 22% – între 26-34 de ani, 21% – între 35-55 de ani, iar 3% au avut peste 55 de ani. 77% dintre participanţi au fost bărbaţi. Dintre şoferii care au participat la sondaj, 47% au carnet de peste 5 ani, 23% conduc de 1-3 ani, 16% deţin carnetul de mai puţin de un an, iar 13% conduc deja de 3-5 ani. De asemenea, 76% dintre respondenţi au declarat că şofează zilnic, 17% conduc de câteva ori pe săptămână, 5% de câteva ori pe lună, iar 2% mai rar de o dată pe lună.
     
     
     

  • Ce greşeli fac românii în trafic iarna

    7 din 10 şoferi români au pierdut controlul maşinii cel puţin o dată, derapând pe gheaţă sau zăpadă, potrivit unui sondaj menit să reflecte gradul de informare a şoferilor cu privire la condusul pe timp de iarnă. Sondajul face parte din campania naţională de prevenţie şi siguranţă rutieră ”Iarna, la volan”, realizată de compania de asigurăi Generali România cu sprijinul Asociaţiei pentru promovarea Asigurărilor. La acest sondaj au participat 5.269 de respondenţi, din care 4.959 şoferi. Un motiv pentru rezultatul menţionat ar putea fi şi faptul că circa 3 din 10 români au plecat la drum în afara localităţii iarna, chiar dacă autorităţile emiseseră avertizări de vreme rea.
     
    Astfel, întrebaţi dacă au pierdut vreodată controlul autovehiculului pe gheaţă sau pe zăpadă, 67% dintre participanţii la sondaj au răspuns cu ”da”, reuşind însă să redreseze maşina fără niciun incident, în timp ce 4% au derapat şi în urma acestui lucru au fost implicaţi într-un accident uşor (doar cu pagube ale maşinii, fără victime).
     
    De asemenea, 3 din 10 participanţi la sondaj au plecat la drum în afara localităţii iarna, chiar dacă autorităţile emiseseră avertizări de vreme rea şi recomandaseră şoferilor să nu circule. Mai mult decât atât, 8% dintre şoferi au declarat că au rămas, la un moment dat, blocaţi cu maşina în viscol, în afara localităţii, pentru câteva ore, iar 1% pentru mai mult de o zi.Cu toate acestea, în ceea ce priveşte măsurile de pregătire a maşinii pentru iarnă, şoferii români cunosc unele recomandări importante. Astfel, 79% dintre participanţii la sondaj au declarat că îşi duc maşina în service pentru o verificare tehnică a acesteia, înainte de a începe vremea friguroasă, 94% folosesc anvelope de iarnă (sau all season) în sezonul rece, iar 64% ţin în maşină o lopată şi/sau nisip/sare pentru cazurile în care rămân înzăpeziţi. De asemenea, întrebaţi dacă iarna adoptă un alt stil de condus decât de obicei, 92% au afirmat că îşi iau mai multe măsuri de precauţie. 
     
    Nu în ultimul rând, 76% curăţă complet de zăpadă toate geamurile, oglinzile, farurile şi stopurile, precum şi toată zăpada de pe maşină înainte de a pleca la drum. Cu toate acestea, 22% nu îşi fac timp să îndepărteze complet toată zăpada de pe autovehicul şi curăţă complet doar geamurile, luminile şi oglinzile.
     
    Întrebaţi care cred că este cea mai importantă măsură de condus pe care trebuie să o adopte iarna, 66% au precizat că trebuie să adapteze viteza la condiţiile de drum în permanenţă, iar 23% – să utilizeze frâna de motor mai mult decât de obicei.
     
     
    1 din 10 participanţi la sondaj (10%) a declarat că i s-a întâmplat să aţipească la volan. De asemenea, 14% dintre respondenţi nu poartă centura de siguranţă atunci când conduc în oraş, iar 5% aleg să nu poarte centura pe drumurile din afara localităţilor. Sondajul desfăşurat în cadrul campaniei „Iarna, la volan!” a inclus şi câteva întrebări care au vizat comportamentul pietonilor. Conform rezultatelor, 27% dintre respondenţi au alunecat la un moment dat pe gheaţă/ zăpadă şi au căzut pe carosabil, pentru 9% dintre aceştia un astfel de incident fiind ceva frecvent.
     
    De asemenea, 65% dintre pietoni traversează neregulamentar: 58% fac acest lucru ocazional, iar 7%, zilnic. Nu în ultimul rând, aproape jumătate dintre pietoni sunt atenţi la ecranul telefonului mobil în timp ce merg pe stradă, fie scriind mesaje, fie jucându-se sau desfăşurând alte activităţi: 40% fac acest lucru ocazional, însă 6% fac acest lucru foarte des.
     
    54% dintre participanţii la sondaj au avut vârsta cuprinsă între 18-25 de ani, 22% – între 26-34 de ani, 21% – între 35-55 de ani, iar 3% au avut peste 55 de ani. 77% dintre participanţi au fost bărbaţi. Dintre şoferii care au participat la sondaj, 47% au carnet de peste 5 ani, 23% conduc de 1-3 ani, 16% deţin carnetul de mai puţin de un an, iar 13% conduc deja de 3-5 ani. De asemenea, 76% dintre respondenţi au declarat că şofează zilnic, 17% conduc de câteva ori pe săptămână, 5% de câteva ori pe lună, iar 2% mai rar de o dată pe lună.
     
     
     

  • Regatul meu pentru un cal? Nu, sticle de rom pentru o datorie externă

    Cuba a găsit o metodă inedită de a-şi plăti datoria externă către Cehia.Vrea să-şi plătească datoria cu sticle de cel mai bun rom cubanez, scrie BBC.

    Cuba are o datorie de 276 milioane de dolari către autorităţile din Cehia şi vrea să-i ofere sticle de rom cât să-i ţină pe cehi un secol. Totuşi, şefi de la Praga au spus că ar vrea cel puţin o parte din datorie să fie recuperată sub formă de cash.

    Datoria există de pe vreama Războiului Rece când ambele ţări făceau parte din blocul comunist. Micuţa ţară din coasta SUA nu are banii necesari, însă are rom şi de aceea se oferă să-şi acopere datoria astfel. 

  • Brokerii şi-au făcut organizaţie patronală

    La data de 15 decembrie 2016, brokerii din România au pus bazele  PRBAR (Patronatul român al brokerilor de asigurare-reasigurare), prima organizaţie patronală din domeniu, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Patronatului.

    Printre membrii fondatori se numără brokeri de asigurare ce cumulează o cotă de aproape 25% din industria românească de intermediere, respectiv Safety Broker de Asigurare, Renomia – SRBA Insurance Broker, Asigest Broker de Asigurare, Millenium Insurance Broker, Campion Broker de Asigurare, PSG Insurance Broker, Professional Broker de Asigurare, Globasig Broker de Asigurare-Reasigurare, Interbug Broker de Asigurare, D&CA Insurance.

    PRBAR este o persoană juridică de drept privat, cu scop nepatrimonial, independentă care este înfiinţată în temeiul Legii nr. 62/2011 privind dialogul social. Principalul obiectiv al acesteia constă în organizarea, promovarea, susţinerea şi apărarea intereselor membrilor săi în relaţiile cu orice alte entităţi, autorităţi, instituţii publice, în raport cu obiectul şi scopul ei de activitate şi în acord cu prevederile legale. 

    Pentru realizarea acestui scop, PRBAR va desfăşura activităţi specifice, precum elaborarea şi promovarea de proiecte, acte normative, instrucţiuni, rezoluţii şi propuneri ale membrilor Patronatului, reprezentarea, promovarea şi susţinerea intereselor economice, tehnice, juridice şi sociale ale membrilor săi, dezvoltarea de relaţii de colaborare cu alte patronate şi cu alţi investitori, impunerea la nivel naţional a unui standard minim de calitate privind obiectul de activitate al membrilor Patronatului, desemnarea, în condiţiile legii, de reprezentanţi la negocierile cu diferitele autorităţi etc.

    „PRBAR este o completare necesară a peisajului asociativ din ţara noastră. Ne propunem să fim vocea unui segment important al industriei de brokeraj şi din această perspectivă, să lucrăm împreună cu toate structurile similare deja existente pentru asigurarea unui mediu de afaceri predictibil şi stabil”, au declarat oficialii Patronatului.

    Poate deveni membru al PRBAR orice persoana juridică având ca obiect de activitate brokerajul în asigurări/reasigurări şi furnizarea de servicii conexe acestora.