Printre creaţiile perioadei ce a avut ca punct de pornire colecţia “New Look” a lui Christian Dior, care redefinea silueta feminină, se numără deux-piece-uri create de acesta, o rochie plisată creată de către Coco Chanel în 1954, o rochie de plajă Lanvin şi modele asimetrice de la Jacques Fath, Dior sau Balenciaga, pe lângă o secţiune de rochii spectaculoase de seară.
Expoziţia va rămâne deschisă până la 2 noiembrie.
Aceste pseudocărţi, numite de unii colecţionari “blooks” (de la “book” – carte şi “look” – aspect) există de sute de ani, fiind destul de căutate de cei care-şi permit să le aibă. Blook-urile sunt de diverse dimensiuni şi culori, fiind confecţionate dintr-o varietate de materiale, de la carton şi piele la granit, ardezie, ceramică, ghips, ceară sau săpun ori plastic şi pot fi pline sau goale în interior, scrie New York Times.
Potrivit specialistei Mindell Dubansky de la Muzeul de Artă Metropolitan, blook-urile pot fi lucrate cu mai mult sau mai puţină atenţie în privinţa imitării cărţilor, unele având doar forma de carte şi cotorul aferent, iar altele având până şi margini de pagini. De-a lungul timpului li s-au dat diferite întrebuinţări, cum ar fi sticle de băutură, ca aceea care i-a aparţinut dramaturgului, actorului şi compozitorului Noel Coward, ce se poate admira la Victoria and Albert Museum din Londra, ori trusa de lucru de mână care i-a aparţinut familiei celebrului circar P.T. Barnum, expusă la Barnum Museum din Bridgeport, Connecticut.
Alte blook-uri sunt întrebuinţate pe post de sculpturi, prespapieruri, puşculiţe, coşuri de gunoi, călimări, cutii de ţigări ori reportofoane sau chiar conserve de sardele şi pot costa şi peste o mie de dolari, ca în cazul unui blook confecţionat în secolul al XVIII-lea, care ascundea între coperte o cutie de ceai.
Povestea Casei cu lei din Constanţa face parte din proiectul ”Poveste Urbană”, lansat de Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, care îşi propune să scoată la lumină poveştile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale, ce se pierd însă în zgomotul cotidian.
Mediafax vă prezintă povestea Casei cu lei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Descoperirea s-a produs atunci când cineva a stricat rama uneia dintre linogravuri şi lucrările au fost duse la restaurat, iar instituţia a dorit să afle dacă merită salvate.
Aşa s-a aflat că acestea aparţin artistului mexican Leopoldo Méndez, un contemporan mai puţin cunoscut azi al unor artişti ca Diego Rivera, Frida Kahlo sau José Clemente Orozco, dar care a influenţat o serie de artişti din ziua de azi, creatori de lucrări ce atrag atenţia asupra unor probleme sociale.
Cele două companii vor organiza aceste şedinţe de licitaţii la sediul din New York al casei Sotheby’s. Acestea vor fi difuzate pe un portal specializat, pe care eBay îl va încorpora pe site-ul său în viitorul apropiat. Pe noul portal utilizatorii vor putea să liciteze în timp real de oriunde din lume, precizează un comunicat comun emis de eBay şi Sotheby’s.
Pe termen lung, parteneriatul va putea fi extins şi pentru alte licitaţii pe care casa Sotheby’s le organizează pe plan mondial.
Cele două companii văd un potenţial deosebit în licitaţiile care pun în vânzare bijuterii, ceasuri, tipărituri, vinuri, fotografii şi obiecte de design din secolul al XX-lea.
Bruno Vinciguerra, director de exploatare la casa Sotheby’s, evocă în acelaşi comunicat “o mare oportunitate, prin intermediul acestui parteneriat, pentru a face ca arta să devină cu adevărat mai accesibilă pentru un număr mai mare de colecţionari”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
A fost întemeiat în 1946 de către finlandezi simpatizanţi ai regimului sovietic şi prezintă viaţa şi opera lui Lenin, urmând fidel vechea linie a propagandei URSS. Instituţia nu şi-a schimbat abordarea nici după căderea comunismului, scrie Wall Street Journal. Totuşi, muzeul a fost lăsat să funcţioneze de către autorităţile finlandeze, în spiritul democraţiei.
Confruntat cu scăderea numărului de vizitatori, muzeul cere acum părerea publicului despre cum ar trebui să se prezinte, dacă preferă exponate pe tema “KGB” ori “Economie planificată”, a extins magazinul de suveniruri şi are de gând chiar s-o lase mai moale cu propaganda.
Cei de la Viralnova au realizat o listă cu cele mai impresionante şi ieşite din comun statui. Una dintre ele este o reprezentare a lui Mihai Eminescu din Oneşti.
Operele de artă prezentate mai jos arată cât de mult s-a schimbat conceptul de artă, aşa cum a fost el înţeles până acum.
Rechinul (Oxford, Marea Britanie)
Oficialul necunoscut (Reykjavik, Islanda)
Om care atârnă (Praga, Cehia)
Scenă din al doilea război mondial cu personaje în mărime naturală (Eceabat, Turcia)
Mihai Eminescu (Oneşti, România)
Clădire care se scufundă (Melbourne, Australia)
Păianjenul (Londra, Marea Britanie)
Călătorul (Marsilia, Franţa)
Pistolul înnodat (New York, SUA)
Metamorfoză (Charlotte, SUA)
Aşa a luat naştere “Scratch”, o iniţativă a Getty Research Institute, în care 150 de artişti stradali şi tatuatori au fost invitaţi să creeze lucrări pe hârtie inspiraţi de o carte din secolul al XVII-lea aflată în patrimoniul institutului, scrie Los Angeles Times.
Este vorba despre o “liber amicorum” (“cartea prietenilor”, în latină), un fel de album omagial cu texte şi ilustraţii migălos lucrate, oferit unui profesor, om înstărit sau stâlp al societăţii de către prietenii şi admiratorii săi cu ocazia unei aniversări. Cum astfel de albume erau populare îndeosebi în Germania, termenul cu care acestea au ajuns să fie cunoscute în limba engleză este “Festschrift” (scriere, inscripţie festivă). În cazul de faţă, cartea a fost compusă în jurul anului 1600 de către mai mulţi nobili şi oameni de vază germani în onoarea unui negustor din Nurnberg pe nume Heinrich Gruber.
Lucrările artiştilor stradali au fost la rândul lor cuprinse într-un album, iar artiştii implicaţi le-au transpus pe pereţii şi podeaua ESMoA, fostul El Segundo Museum of Art din Los Angeles, unde iubitorii de artă le pot admira, într-o expoziţie deschisă până la 21 septmbrie, alături de albumul dedicat lui Heinrich Gruber.
Art Fund vrea să ajute muzee şi galerii de artă să facă rost de finanţare pentru expoziţii sau pentru conservarea şi restaurarea unor opere de artă, conform BBC. În acest scop, a lansat o platformă specială, Art Happens, unde internauţii pot vedea proiectele propuse şi sumele necesare şi pot dona orice sumă doresc, de la 5 lire sterline în sus.
Donatorii primesc în semn de apreciere diverse atenţii, cum ar fi afişe cu autografe ale expozanţilor ori invitaţii la recepţiile unde participă artiştii finanţaţi.
Cea mai valoroasă pictură realizată vreodată este Mona Lisa, estimată de specialişti la aproape 800 de milioane de dolari. Această operă de artă nu a fost însă scoasă la vânzare, aşa că titlul de cel mai scump tablou vândut vreodată (în mod public, cel puţin) revine “Jucătorilor de cărţi” semnat de Paul Cezanne.
Un aspect interesant este că din cele mai scumpe 50 de tablouri vândute vreodată, doar şapte au fost realizate înainte de anul 1850. Cele mai multe picturi tranzacţionate sunt moderne (realizate după 1920-1930).
1. Paul Cezanne – Jucătorii de cărţi
Vândut în 2011 pentru 273 milioane dolari
2. Jackson Polloc – Nr. 5
Vândut în 2006 pentru 164 milioane dolari
3. Willem de Kooning – Femeie III
Vândut în 2006 pentru 161 milioane dolari
4. Pablo Picasso – Visul
Vândut în 2013 pentru 144 milioane dolari
5. Gustav Klimt – Portretul al Adelei Bloch-Bauer I
Vândut în 2006 pentru 157 milioane dolari
6. Vincent Van Gogh – Portret al Dr. Gachet
Vândut în 1990 pentru 151 milioane dolari
7. Francis Bacon – Trei studii ale lui Lucian Freud
Vândut în 2013 pentru 144 milioane dolari
8. Pierre-Auguste Renoir – Balul morii de la Galette
Vândut în 1990 pentru 143 milioane dolari
9. Pablo Picasso – Băiat cu pipă
Vândut în 2004 pentru 130 milioane dolari
10. Edvard Munch – Ţipătul
Vândut în 2012 pentru 123 milioane