Tag: angajare

  • De la şef de bancă la ajutor de şef de post în Iaşi

    Florentina Mihalache a condus o sucursală bancar până recent, când a decis să dea concurs la poliţie pentru a se angaja din sursă externă. Florentina Mihalache şi Ionuţ Parfeni sunt noii poliţisti din comuna ieşeană. Miercuri au venit pentru prima dată la serviciu, iar prima lor misiune a fost să înceapă să îi cunoască pe cei din comună. Au de supravegheat tot de se întâmplă în cele patru sate ale comunei.

    Ionuţ are 25 de ani şi timp de patru ani a lucrat în zootehnie, în Danemarca. „Înainte să fiu încadrat în acest post am lucrat în Danemarca pe o perioadă de aproximativ patru ani. A fost o perioadă bună din viaţa mea, m-am acomodat foarte repede, dar am dorit să mă reîntorc în ţară. Depărtarea faţă de familie m-a făcut să mă întorc. A fost o perioadă dificilă din acest punct de vedere. Sunt foarte pregătit pentru noua carieră, psihic, într-adevăr o să am multe de învăţat, dar cred că o să fac faţă cu brio. Ca poliţist cred că voi fi supus multor provocări”, a declarat jurnaliştilor Ionuţ Parfeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce salarii mizere primesc angajaţii giganţilor din industria modei

    Muncitori din Marea Britanie ce produc haine pentru companii de modă sunt plătiţi cu jumătate din salariul minim pe economie, arată un documentar realizat de Channel 4.

    În urma anchetei, cei de la postul de televiziune au descoperit fabrici de textile ce produceau haine pentru River Island, Boohoo sau New Look şi care îşi plăteau angajaţii cu 3-3,5 lire pe oră.

    Asta înseamnă jumătate din salariul minim pe economie din Marea Britanie, care este de 7,2 lire sterline pe oră.

    În timpul anchetei, un reporter sub acoperire s-a angajat la fabrica Fashion Square, ce produce obiecte vestimentare pentru River Island. Încă de la angajare i s-a spus că nu va primi salariul minim pe economie, pentru că nu ar mai fi rentabil să producă haine în Marea Britanie.

    Cei de la River Island, contactaţi de către Channel 4, au declarat că au eliminat Fashion Square de pe lista colaboratorilor. “Distribuitorii au fost şi ei anunţati să nu mai apeleze la serviciile Fashion Square”, au mai spus reprezentanţii River Island.

  • 7.650 de anunţuri de angajare la început de an

    În ceea ce priveşte oferta de locuri de muncă în străinătate, cerere foarte mare de personal pe BestJobs.eu există în ţări ca Austria, Italia, Germania, UK şi Franţa.

    Dacă doriţi un loc de muncă în Italia, puteţi alege dintre cele 2.684 oferte active, în principal în oraşe ca: Roma (1.242), Milano (774), Florenţa (191), Torino (274) sau Bologna (203). Pe Germania există o ofertă de 704 joburi, în oraşe ca: Stuttgart (216), Berlin (150), Munchen (134), Frankfurt (125), Hamburg (54) sau Dortmund (25). Tot pe BestJobs.eu găsiţi 568 sugestii de joburi în Marea Britanie, în principal în Londra (392), Manchester (125), Bristol (28) şi Southampton (23) sau în Franta (85), în special în Paris, Lyon şi Montpellier.

    Cele mai multe anunţuri în România se adresează în principal programatorilor/developerilor (1.749 anunţuri), agenţilor sau consultanţilor de vânzări (892), managerilor de proiect (IT)(661) şi  coordonatorilor/managerilor de vânzări (417). Urmează apoi ofertele pentru asistenţi medicali (370), manageri IT (228), economişti (220), contabili (173) sau asistenţi manageri (169). Farmaciştii, respectiv farmaciştii şefi (231), electricienii (153), reprezentanţii medicali (117), auditorii (94) sau medicii generalişti (91) au şi ei şanse mari să-şi găsească un job pe BestJobs.eu în perioada imediat următoare. Alte anunţuri se adresează inginerilor proiectanţi (76), asistenţilor şi medicilor stomatologi (73), administratorilor de reţea (71), designerilor grafici (64),  recepţionerilor (61), bucătarilor (57), directorilor economici (55), arhitecţilor (51),  barmanilor (42), chimiştilor (28), inginerilor constructori (27), medicilor veterinari (25) sau medicilor neurologi (17).

    La nivel european, oferta este generoasă pentru agenţii de vânzări, cu peste 3.200 anunţuri de angajare active în Italia, 71 în Marea Britanie şi 10 în Franţa. La mare căutare în Italia sunt şi operatorii telefonici (call center) (967 anunţuri active), agenţii imobiliari (732), chelnerii (350), bucătarii (192) sau barmanii (185). Chelnerii sunt căutaţi şi în Franţa, existând momentan peste 10 anunţuri postate pe BestJobs.eu. 

    Italia oferă cele mai multe posturi şi pentru programatori, 159 la număr. Urmează Marea Britanie, cu 109 anunţuri active pentru developeri, Germania cu 78 oferte disponibile pentru programatori şi Franţa, cu 26.

    Funcţionar economic sau contabil? Pe BestJobs.eu există peste 400 oferte de angajare pe Italia pentru tine: 313 pentru funcţionarii economici, 123 pentru contabili. Şi 248 companii sunt în căutarea unei secretare/asistent manager.

    În căutare de medici sau asistente medicale sunt: Germania (39 anunţuri active pentru medici), Italia (40 anunţuri active pentru asistente medicale), Marea Britanie (20 medici, 22 asistente medicale) sau Franţa (7 medici).

  • Salariile mizere cu care producătorii de haine din Marea Britanie îşi plătesc muncitorii

    Muncitori din Marea Britanie ce produc haine pentru companii de modă sunt plătiţi cu jumătate din salariul minim pe economie, arată un documentar realizat de Channel 4.

    În urma anchetei, cei de la postul de televiziune au descoperit fabrici de textile ce produceau haine pentru River Island, Boohoo sau New Look şi care îşi plăteau angajaţii cu 3-3,5 lire pe oră.

    Asta înseamnă jumătate din salariul minim pe economie din Marea Britanie, care este de 7,2 lire sterline pe oră.

    În timpul anchetei, un reporter sub acoperire s-a angajat la fabrica Fashion Square, ce produce obiecte vestimentare pentru River Island. Încă de la angajare i s-a spus că nu va primi salariul minim pe economie, pentru că nu ar mai fi rentabil să producă haine în Marea Britanie.

    Cei de la River Island, contactaţi de către Channel 4, au declarat că au eliminat Fashion Square de pe lista colaboratorilor. “Distribuitorii au fost şi ei anunţati să nu mai apeleze la serviciile Fashion Square”, au mai spus reprezentanţii River Island.

  • Care sunt cele mai noi pretenţii ale firmelor care angajează

    Astfel de testări au loc în cadrul Târgului de Cariere, cea mai mare reţea de evenimente de carieră şi employer branding: companiile testează, în câteva ore, zeci sau chiar sute de candidaţi interesaţi de un anumite domeniu de activitate.

    „În urmă cu doi ani am introdus pentru prima dată competiţiile contra-cronometru Speed Challenge. Am început în 2015 cu concursuri-fulger de programare în domeniul IT, care s-au bucurat de mare succes şi pe care le organizăm şi în prezent. De anul trecut organizăm şi Speed Challenge pe traducere. De anul trecut le dăm posibilitatea şi celor care recrutează cunoscători de limbi străine să-i testeze pe loc pe candidaţi. Mai mult, din această primăvară vom avea o varietate şi mai mare de domenii pentru care vom organiza, în colaborare cu angajatorii, Speed Challenge-uri: e vorba despre inginerie, contabilitate, auto&automotive, dar şi despre alte industrii”, spune Corina Brânduşan, PR manager la Târgul de Cariere.

    Pe lângă competiţii Speed Challenge, companiile pot să organizeze în cadrul TdC workshopuri şi seminarii pe diverse teme.

    Experienţa şi competenţele în domeniu sunt cele mai importante aspecte de care ţin cont recrutorii, potrivit studiului realizat toamna trecută de Târgul de Cariere şi HR Summit.

    La cercetare au participat 158 de recrutori de la companii importante la nivel naţional. Astfel, 39% dintre angajatori au afirmat că la interviul de angajare îi interesează cel mai mult experienţa candidaţilor, 38% pun mai mult accent pe competenţele în domeniu, iar 20% apreciază mai degrabă atitudinea pe care candidaţii.

    2% dintre recrutorii care au răspuns la studiu afirmă că sunt mai degrabă atenţi la viteza de reacţie la întrebările “provocatoare”. Studiul s-a desfăşurat în perioada octombrie-noiembrie 2016, pe un eşantion de 158 de specialişti în resurse umane care au participat la Târgul de Cariere şi la HR Summit.

    Organizatorii Târgului de Cariere (TdC) aşteaptă peste 200 de companii la ediţia de primăvară a evenimentului, care avea avea loc în martie şi aprilie la Cluj, Iaşi, Chişinău, Braşov, Sibiu, Oradea şi Târgu-Mureş.

    În primăvară vor avea loc 9 ediţii – 7 globale şi 2 dedicate exclusiv domeniului IT. Calendar Târgul de Cariere

    7-8 martie – Cluj Global

    9-10 martie – Cluj IT

    16 martie – Târgu-Mureş

    18 martie – Oradea

    21-22 martie – Iaşi Global

    23-24 martie – Iaşi IT

    29-30 martie – Sibiu

    4-5 aprilie – Chişinău

    12-13 aprilie – Braşov

     

  • Cele mai noi pretenţii ale firmelor care angajează

    Astfel de testări au loc în cadrul Târgului de Cariere, cea mai mare reţea de evenimente de carieră şi employer branding: companiile testează, în câteva ore, zeci sau chiar sute de candidaţi interesaţi de un anumite domeniu de activitate.

    „În urmă cu doi ani am introdus pentru prima dată competiţiile contra-cronometru Speed Challenge. Am început în 2015 cu concursuri-fulger de programare în domeniul IT, care s-au bucurat de mare succes şi pe care le organizăm şi în prezent. De anul trecut organizăm şi Speed Challenge pe traducere. De anul trecut le dăm posibilitatea şi celor care recrutează cunoscători de limbi străine să-i testeze pe loc pe candidaţi. Mai mult, din această primăvară vom avea o varietate şi mai mare de domenii pentru care vom organiza, în colaborare cu angajatorii, Speed Challenge-uri: e vorba despre inginerie, contabilitate, auto&automotive, dar şi despre alte industrii”, spune Corina Brânduşan, PR manager la Târgul de Cariere.

    Pe lângă competiţii Speed Challenge, companiile pot să organizeze în cadrul TdC workshopuri şi seminarii pe diverse teme.

    Experienţa şi competenţele în domeniu sunt cele mai importante aspecte de care ţin cont recrutorii, potrivit studiului realizat toamna trecută de Târgul de Cariere şi HR Summit.

    La cercetare au participat 158 de recrutori de la companii importante la nivel naţional. Astfel, 39% dintre angajatori au afirmat că la interviul de angajare îi interesează cel mai mult experienţa candidaţilor, 38% pun mai mult accent pe competenţele în domeniu, iar 20% apreciază mai degrabă atitudinea pe care candidaţii.

    2% dintre recrutorii care au răspuns la studiu afirmă că sunt mai degrabă atenţi la viteza de reacţie la întrebările “provocatoare”. Studiul s-a desfăşurat în perioada octombrie-noiembrie 2016, pe un eşantion de 158 de specialişti în resurse umane care au participat la Târgul de Cariere şi la HR Summit.

    Organizatorii Târgului de Cariere (TdC) aşteaptă peste 200 de companii la ediţia de primăvară a evenimentului, care avea avea loc în martie şi aprilie la Cluj, Iaşi, Chişinău, Braşov, Sibiu, Oradea şi Târgu-Mureş.

    În primăvară vor avea loc 9 ediţii – 7 globale şi 2 dedicate exclusiv domeniului IT. Calendar Târgul de Cariere

    7-8 martie – Cluj Global

    9-10 martie – Cluj IT

    16 martie – Târgu-Mureş

    18 martie – Oradea

    21-22 martie – Iaşi Global

    23-24 martie – Iaşi IT

    29-30 martie – Sibiu

    4-5 aprilie – Chişinău

    12-13 aprilie – Braşov

     

  • Cum a ajuns KFC să primească o amedă de un milion de lire sterline din cauza a doi angajaţi

    Lanţul de restaurante KFC a fost amendat cu 1 milion de lire sterline după ce mai multe erori au dus la rănirea a doi angajaţi.

    Joshua Arnold, angajat al KFC, a suferit arsuri pe ambele braţe în iulie 2014 după ce un recipient cu sos fierbinte s-a răsturnat în bucătăria unităţii Teeside Retail Park, din oraşul britanic Stockton.

    Tânărul a ţinut apoi braţele sub apă rece pentru câteva minute, acoperindu-le apoi cu prosoape de hârtie. El a fost trimis la spital cu un taxi, nu cu o ambulanţă, aşa cum ar fi fost normal.

    Un al doilea incident a avut loc în decembrie 2015, când un lucrător cu mai mare experienţă, Heather Storer, a suferit arsuri de gradul trei pe braţ, mâini şi piept din acelaşi motiv – un recipient cu sos fierbinte s-a răsturnat pe el.

    Lanţul de restaurante şi-a recunoscut vina în ambele cazuri. Sada Naqshbandi, avocatul celor de la KFC, a declarat că lanţul regretă incidentele şi a cerut scuze celor două victime.

    Completul condus de judecătorul Sean Morris a impus amenzi în valoare totală de peste 950.000 de lire sterline. “Cele două cazuri sunt similare, în sensul în care arsurile au survenit ca urmare a lipsei de supraveghere şi a echipamentului de protecţie necorespunzător.”

    În Marea Britanie, KFC are 880 de restaurante – 235 deţinute de companie, iar restul în regim de franciză. Anul trecut, veniturile s-au ridicat la aproximativ 450 de milioane de lire sterline.

  • Compania unde şedinţele sunt înregistrate, unde angajaţii sunt încurajaţi să se critice între ei la nesfârşit şi oamenilor le sunt testate frecvent slăbiciunile

    Scopul este să creeze o tehnologie care să automatizeze mai tot managementul companiei, scrie The Wall Street Journal. Aceasta ar reprezenta apogeul eforturilor de-o viaţă ale lui Ray Dalio de a transforma Bridgewater într-un altar al deschiderii radicale – şi o afacere care poate rezista fără el. La Bridgewater, cele mai multe dintre şedinţe sunt înregistrate, angajaţii sunt încurajaţi să se critice între ei la nesfârşit, oamenilor le sunt testate frecvent slăbiciunile, iar performanţele personale sunt evaluate în funcţie de criterii precise; toate acestea sub supravegherea lui Dalio.

    Noua tehnologie a Bridgewater i-ar conserva abordarea neortodoxă a managementului într-un sistem software. Ar furniza direcţii precise despre cum angajaţii ar trebui să-şi organizeze şi cel mai mărunt aspect al zilei lor de muncă. Spre exemplu, ar sugera angajatului dacă este bine sau nu dea un anumit telefon sau să poarte o anumită discuţie.

    Sistemul este în faza de dezvoltare, iar detaliile exacte ale operaţiunilor pe care le poate executa sunt încă dezbătute în firmă. Un angajat familiar cu acest proiect l-a descris ca fiind „o încercare de a transforma creierul lui Ray într-un computer”.

    Bridgewater administrează active de 160 de miliarde de dolari, mai mult decât oricare alt concurent. Fondul a adus clienţilor profituri totale de două ori mai mari decât concurenţa, potrivit LCH Investments, firmă care plasează banii clienţilor în fonduri de hedging. Ray Dalio a câştigat personal 1,4 miliarde de dolari în 2015, conform datelor companiei de cercetare Institutional Investor’s Alpha.

    Cu toate acestea, fondul fanion al Bridgewater înregistra la un moment dat în 2016 o scădere anuală de 12%, alarmându-i pe strategii firmei. La mijlocul lunii decembrie fondul nu doar că îşi revenise, dar avea o creştere de aproape 4%. Un alt fond, cu comisioane mai mici, avansa cu 8%.

    Regulile pe care trebuie să le respecte angajaţii de la Bridgewater sunt strânse într-un manifest de 123 de pagini intitulat „Principii”. Fiecare angajat ar trebui să le cunoască şi să le aplice cu stricteţe. Pe lângă maxime precum „În cele din urmă vei primi ceea ce meriţi”, principiile conţin şi sfaturi de la Dalio. Unul este: „Nu-ţi selecta bătăliile. Luptă-te în toate”.

    Bridgewater nu ascunde că o cincime din angajaţii noi pleacă după niciun an de lucru. Presiunea este atât de mare încât aceia care rămân sunt adesea observaţi plângând prin toalete, povestesc cinci actuali şi foşti angajaţi. Articolul de faţă are la bază interviuri cu ei şi cu mai mult de o duzină de colegi de-ai lor sau persoane apropiate firmei. Dalio s-a întors să conducă Bridgewater la începutul anului trecut, după ce în urmă cu şase ani se retrăsese într-un rol de mentor. În doar câteva săptămâni, i-a adunat pe toţi managerii sub acelaşi acoperiş şi le-a reproşat că firma s-a îngrăşat şi a devenit ineficientă. Soluţia, le-a explicat el, ar fi o „renovare” prin care angajaţii slabi sunt eliminaţi.

    Reducerile de personal au început aproape imediat. De la revenirea sa, personalul s-a diminuat cu 10%. Adică au plecat 150 de oameni. Alte câteva sute de oameni ar putea fi concediaţi în următoarele luni. Unii vor pleca pentru a face loc altora mai buni. Bugetul pentru petrecerea de Crăciun de anul trecut a fost redus cu 20%. În alţi ani, de Crăciun puteai vedea brazi atârnaţi de tavan. Firma a renunţat la aceste extravaganţe.

    Atins de dezvăluirile de la începutul anului trecut despre problemele interne ale companiei, Dalio a schimbat vechiul sistem, în funcţiune de zeci de ani, de a face cunoscut tuturor angajaţilor tot ce s-a decis la nivelurile mai ridicate. În schimb, investitorul a hotărât ca doar 10% din personal să aibă acces complet la ceea ce el numeşte „transparenţă radicală”. A scris un nou principiu, care încă nu este destinat tuturor şi care spune: „Aşteaptă-te ca aceia care primesc transparenţa radicală să o folosească responsabil şi nu le-o da dacă nu pot face acest lucru”.

    Când un angajat i-a reproşat într-o şedinţă deschisă lui Dalio că forţa răspunsului s-ar putea să nu fie proporţională cu pagubele produse de scurgerea de informaţii, investitorul a răspuns că în calitate de inventator al sistemului de management al firmei a decis că răspunsul este cel potrivit.

    Dalio a înfiinţat Bridgewater în 1975, ca firmă de cercetare cu sediul în apartamentul său cu două dormitoare din Manhattan. A atras atenţia prin talentul său de a prezice tendinţe macroeconomice. La baza succesului său, explică adesea Dalio, stă crediţa că pieţele reflectă lucrarea unei maşinării economice greşit înţelese, iar interpretarea semnelor lăsate de această maşinărie cere o dedicare neînreruptă şi adesea dureroasă pentru „dezacordul profund de păreri”. De aceea angajaţii sunt încurajaţi să se provoace unul pe celălalt în mod repetat şi fără rezerve.

  • Cum te pot recruta angajatorii pe Facebook

    Procesele clasice de recrutare sunt înlocuite cu cele sociale, punându-se accent pe mediul online, Social Media şi pe interviurile informale, potrivit Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR. De asemenea, conform companiei, recrutarea se desfăşoară diferit de la companie la companie, în funcţie de foarte multe aspecte. 

    Astfel, procesele clasice de recrutare au devenit tot mai sociale, mediul online jucând un rol tot mai important. De asemenea, formalitatea de la interviu a dispărut, fiind în acest fel adaptat tot procesul generaţiei Millennials.

    „Tinerii din generaţia Millennials, născuţi în perioada 1980-2000, sunt destul de greu de abordat de către angajatori. Pentru aceştia salariul nu este cel mai important şi, de departe, nici singurul aspect pe care aceştia îl iau în considerare în alegerea unui loc de muncă. De aceea procesul de recrutare este diferit”, a afirmat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    Astfel, tinerii sunt acum uşor de găsit şi de atras în mediul online, pe reţelele de socializare, unde îşi expun cunoştinţele, dar şi de unde îşi extrag toate informaţiile despre un posibil angajator. În plus, la interviu, este important ca recruiterii să menţioneze aspecte legate de mediul organizaţional, pachetul de beneficii extrasalariale, flexibilitatea programului de lucru, existenţa oportunităţii de a evolua profesional cât mai rapid, distanţa fata de domiciliu, lucruri foarte importante pentru candidaţii care fac parte din generaţia Millennials.

    Totuşi, sunt şi specializări şi meserii pentru care, în procesele de recrutare, încă sunt aplicate teste de evaluare, în special în sectorul tehnic. Aici, validarea candidaţilor este posibilă doar prin aplicarea unor teste de specialitate.

    O altă tendinţă vizibilă pe piaţa muncii în ultima perioadă a fost recrutarea într-un mod foarte alert. Astfel, intrarea pe piata din Romania a unui număr mare de companii multinationale, intr-un timp relativ scurt, a generat un necesar suplimentar de personal. In acelasi timp, termenele scurte in care acest necesar trebuie livrat a afectat si calitatea proceselor de recrutare.

    “Nu putine sunt acele situatii in care responsabilii de recrutare sunt presati de timp si sar peste anumite etape sau pasi in selectia candidatilor, de multe ori accentul  punandu-se mai mult pe cantitate, decat pe calitate. Daca pana acum ceva timp un proces de recrutare dura chiar si o luna, sunt profiluri pentru care candidatii primesc raspunsul final, inclusiv oferta de angajare, de la primul interviu”, a mai spus Raluca Peneş.

    Dacă în companiile în care există un departament de HR procesele de recrutare şi de selecţie sunt gestionate de către specialiştii în recrutare, decizia finală aparţinând managerului sau coordonatorului direct al viitorului angajat, situaţia nu este la fel în cazul companiilor mici, unde managerul devine responsabil cu recrutarea.

    „Există manageri care deţin abilităţile şi calităţile necesare evaluării şi selecţiei candidaţilor. Cu toate acestea, prezenţa unui specialist HR în procesul de recrutare este binevenită şi indicată, acesta având rolul de a evalua, filtra şi recomanda cei mai potriviţi candidaţi, atât din punct de vedere al profilului tehnic, cât şi al culturii organizaţionale. Un bun recruiter va implica întotdeauna managerii în procesele de recrutare, în special în decizia finală de selecţie”, a declarat Raluca Peneş.

    Potrivit reprezentantei companiei, evoluţia tehnologiei şi noua generaţie Millennials sunt resimţite la nivel global, astfel încât toate companiile sunt nevoite să îşi adapteze procesele de recrutare şi funcţiile HR la cerinţele pieţei.

    Felul în care fac asta, diferă însă. În cadrul companiilor multinaţionale care au puncte de lucru deschise în România, fluxurile HR sunt mult mai standardizate şi procedurate, încercându-se aplicarea lor de la nivel global la nivel local. Astfel, procedurile de recrutare păstrează aceleaşi etape şi procese ca şi la nivel global.

    În schimb, în cadrul companiilor locale, oamenii de HR au oportunitatea de a se implica direct în elaborarea, definirea şi eficientizarea unor proceduri şi a unor politici de recrutare, care, dacă se implică şi departamentul de management, sunt mai uşor de realizat şi de aplicat.

    Chiar dacă succesul nu poate fi garantat, este important ca responsabilii de HR să înţeleagă foarte bine profilul recrutat, să identifice nevoile organizaţiei şi să comunice permanent cu managerii departamentelor, implicându-i direct în aceste procese. Participarea acestora depinde de politica şi de mărimea companiei. Există companii în care, în afara reprezentantului HR, la interviul final pot participa atât managerul, cât şi cel care îi va fi coleg viitorului angajat. Astfel, echipa se asigură că viitorii colegi sunt compatibili şi împărtăşesc aceleaşi valori cu ale companiei.

    „În mod ideal, managerul trebuie să aibă ultimul cuvânt în procesul de recrutare şi de selecţie, dar cu ajutorul şi colaborarea directă cu responsabilii de resurse umane. Fiecare manager şi team-leader trebuie să îşi selecteze oamenii compatibili din punct de vedere tehnic şi al culturii organizaţionale”, a mai afirmat Raluca Peneş.

    Compania de externalizare a proceselor de HR a fost înfiinţată în anul 2000 şi oferă o gamă completă de servicii de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu. La baza serviciilor Smartree stau platforme proprietare de soluţii software integrate, dedicate managementului resurselor umane.

    Smartree procesează 450.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal şi recrutare.

  • Cum te pot recruta angajatorii pe Facebook

    Procesele clasice de recrutare sunt înlocuite cu cele sociale, punându-se accent pe mediul online, Social Media şi pe interviurile informale, potrivit Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR. De asemenea, conform companiei, recrutarea se desfăşoară diferit de la companie la companie, în funcţie de foarte multe aspecte. 

    Astfel, procesele clasice de recrutare au devenit tot mai sociale, mediul online jucând un rol tot mai important. De asemenea, formalitatea de la interviu a dispărut, fiind în acest fel adaptat tot procesul generaţiei Millennials.

    „Tinerii din generaţia Millennials, născuţi în perioada 1980-2000, sunt destul de greu de abordat de către angajatori. Pentru aceştia salariul nu este cel mai important şi, de departe, nici singurul aspect pe care aceştia îl iau în considerare în alegerea unui loc de muncă. De aceea procesul de recrutare este diferit”, a afirmat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    Astfel, tinerii sunt acum uşor de găsit şi de atras în mediul online, pe reţelele de socializare, unde îşi expun cunoştinţele, dar şi de unde îşi extrag toate informaţiile despre un posibil angajator. În plus, la interviu, este important ca recruiterii să menţioneze aspecte legate de mediul organizaţional, pachetul de beneficii extrasalariale, flexibilitatea programului de lucru, existenţa oportunităţii de a evolua profesional cât mai rapid, distanţa fata de domiciliu, lucruri foarte importante pentru candidaţii care fac parte din generaţia Millennials.

    Totuşi, sunt şi specializări şi meserii pentru care, în procesele de recrutare, încă sunt aplicate teste de evaluare, în special în sectorul tehnic. Aici, validarea candidaţilor este posibilă doar prin aplicarea unor teste de specialitate.

    O altă tendinţă vizibilă pe piaţa muncii în ultima perioadă a fost recrutarea într-un mod foarte alert. Astfel, intrarea pe piata din Romania a unui număr mare de companii multinationale, intr-un timp relativ scurt, a generat un necesar suplimentar de personal. In acelasi timp, termenele scurte in care acest necesar trebuie livrat a afectat si calitatea proceselor de recrutare.

    “Nu putine sunt acele situatii in care responsabilii de recrutare sunt presati de timp si sar peste anumite etape sau pasi in selectia candidatilor, de multe ori accentul  punandu-se mai mult pe cantitate, decat pe calitate. Daca pana acum ceva timp un proces de recrutare dura chiar si o luna, sunt profiluri pentru care candidatii primesc raspunsul final, inclusiv oferta de angajare, de la primul interviu”, a mai spus Raluca Peneş.

    Dacă în companiile în care există un departament de HR procesele de recrutare şi de selecţie sunt gestionate de către specialiştii în recrutare, decizia finală aparţinând managerului sau coordonatorului direct al viitorului angajat, situaţia nu este la fel în cazul companiilor mici, unde managerul devine responsabil cu recrutarea.

    „Există manageri care deţin abilităţile şi calităţile necesare evaluării şi selecţiei candidaţilor. Cu toate acestea, prezenţa unui specialist HR în procesul de recrutare este binevenită şi indicată, acesta având rolul de a evalua, filtra şi recomanda cei mai potriviţi candidaţi, atât din punct de vedere al profilului tehnic, cât şi al culturii organizaţionale. Un bun recruiter va implica întotdeauna managerii în procesele de recrutare, în special în decizia finală de selecţie”, a declarat Raluca Peneş.

    Potrivit reprezentantei companiei, evoluţia tehnologiei şi noua generaţie Millennials sunt resimţite la nivel global, astfel încât toate companiile sunt nevoite să îşi adapteze procesele de recrutare şi funcţiile HR la cerinţele pieţei.

    Felul în care fac asta, diferă însă. În cadrul companiilor multinaţionale care au puncte de lucru deschise în România, fluxurile HR sunt mult mai standardizate şi procedurate, încercându-se aplicarea lor de la nivel global la nivel local. Astfel, procedurile de recrutare păstrează aceleaşi etape şi procese ca şi la nivel global.

    În schimb, în cadrul companiilor locale, oamenii de HR au oportunitatea de a se implica direct în elaborarea, definirea şi eficientizarea unor proceduri şi a unor politici de recrutare, care, dacă se implică şi departamentul de management, sunt mai uşor de realizat şi de aplicat.

    Chiar dacă succesul nu poate fi garantat, este important ca responsabilii de HR să înţeleagă foarte bine profilul recrutat, să identifice nevoile organizaţiei şi să comunice permanent cu managerii departamentelor, implicându-i direct în aceste procese. Participarea acestora depinde de politica şi de mărimea companiei. Există companii în care, în afara reprezentantului HR, la interviul final pot participa atât managerul, cât şi cel care îi va fi coleg viitorului angajat. Astfel, echipa se asigură că viitorii colegi sunt compatibili şi împărtăşesc aceleaşi valori cu ale companiei.

    „În mod ideal, managerul trebuie să aibă ultimul cuvânt în procesul de recrutare şi de selecţie, dar cu ajutorul şi colaborarea directă cu responsabilii de resurse umane. Fiecare manager şi team-leader trebuie să îşi selecteze oamenii compatibili din punct de vedere tehnic şi al culturii organizaţionale”, a mai afirmat Raluca Peneş.

    Compania de externalizare a proceselor de HR a fost înfiinţată în anul 2000 şi oferă o gamă completă de servicii de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu. La baza serviciilor Smartree stau platforme proprietare de soluţii software integrate, dedicate managementului resurselor umane.

    Smartree procesează 450.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal şi recrutare.