BusinessMagazin

Tag: anaf

  • Ce preţuri au magazinele ANAF şi cum îţi poţi cumpăra o maşină sau o casă care a fost confiscată

    La pomul lăudat să nu te duci cu sacul, spune un vechi proverb românesc. Magazinele ANAF, prin care statul vinde bunurile confiscate, sunt, după cele second-hand, cele mai frecventate de români. Din dorinţa de a achiziţiona diverse produse la preţuri mici, mii de români calcă zilnic pragul acestor magazine în căutare de chilipiruri, scrie renasterea.ro

    Din păcate, de cele mai multe ori, pleacă având traista goală. Majoritatea bunurilor sunt de o calitate îndoielnică, iar preţurile, mai mult decât piperate.

    Potrivit renasterea.ro, de exemplu, zilele acestea, la magazinul ANAF din Timişoara, amplasat la parterul instituţiei de pe strada Gheorghe Lazăr, se vindeau periuţe de dinţi pentru copii, cu baterie, la 30 de lei (faţă de 45, cu cât se găsesc în alte magazine), pastă de dinţi cu doi lei mai scumpă decât în farmacii (!), şosete de vară la doi lei perechea, router la 450 de lei, şampon la 12 lei.

    Potrivit legislaţiei în vigoare, ANAF este obligată să scoată la vânzare toate produsele obţinute în urma confiscării, exceptând ţigările netimbrate, care sunt distruse.

    Maşinile şi locuinţele se vând la licitaţie (printr-o procedură extrem de anevoioasă), iar metalele preţioase ajung doar la anumite bijuterii. Surse din cadrul ANAF Timişoara au povestit pentru publicaţia citată mai sus că ultimul stoc de bijuterii din aur pus la bătaie de instituţie a fost foarte greu vândut şi a ajuns la un magazin de profil din Constanţa. Motivul?

    Piesele – modele vechi – nu aveau căutare pe piaţa din Timişoara, patronii bijuteriilor din oraşul de pe Bega susţinând că n-ar fi avut cui să le vândă, ci doar să le topească.

     

  • Modificări la ANAF. Ce formulare se schimbă şi ce trebuie ştiut

    În cazul formularului 208 „Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, se propun următoarele:

    – eliminarea informaţiei referitoare la perioada de deţinere a proprietăţii imobiliare întrucât, cota de impozitare aplicabilă nu mai este determinată de acest indicator;

    – introducerea informaţiei referitoare la venitul impozabil, la nivelul tranzacţiei şi pe beneficiari de venit;

    – completarea informaţiei privind actul notarial translativ al dreptului de proprietate, pentru toate tranzacţiile cuprinse în formular;

    – introducerea informaţiei privind cota deţinută de beneficiarii de venit, din proprietatea imobiliară transferată.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • ANAF scoate la vânzare maşini cu preturi de la 850 lei. Cum puteţi intra în posesia lor

    In Craiova sunt programate licitatii pentru achizitionarea de autoturisme
    Cei interesati pot licita pentru achizitionarea unui autoturism Opel Corsa (2004), care are un pret de pornire de 1.150 lei TVA inclus.

    Pentru cei pasionati de masinile nemtesti din gama de lux, pot licita pentru un autoturism marca Mercedes Benz (2007), avand pretul de pornire de 22.500 lei TVA inclus.

    Daca doriti sa achizitionati o masina mai ieftina atunci, posibil ca autoturismul marca Seat Leon sa vi se potriveasca. Pretul de plecare este de 3.950 lei cu TVA, scrie stirileprotv.ro

     

  • PwC: Încurajarea conformării voluntare în România, o soluţie de a atrage venituri bugetare suplimentare

    În cadrul evenimentului, s-a discutat pe larg şi despre propunerea de modificare a sistemului de impozitare a persoanelor fizice, prin introducerea impozitului pe gospodărie, pottrivit unui comunicat de presă al PwC.

    „Începând din toamna acestui an se va implementa standardul comun de raportare, ceea ce înseamnă practic demararea schimbului automat de informaţii fiscale şi financiare între mai multe state din întreaga lume, printre care şi România. În acest context, ar fi de dorit ca România să ia în calcul introducerea unui program de conformare voluntară, care să încurajeze contribuabilii să-şi declare în mod transparent deţinerile din afara ţării. Un astfel de program a fost adoptat de exemplu de Marea Britanie anul trecut. Programul „Requirement to correct” oferă contribuabililor britanici ultima şansă de a-şi declara activele deţinute în străinătate până cel mai târziu în septembrie 2018, după care aceştia, dacă nu declară, vor suporta rigorile legii, în caz că sunt identificaţi”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    Programe de conformare voluntară au fost implementate în ultimii ani în 21 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia sau Slovenia. În multe cazuri, aceste iniţiative prevăd anularea totală sau parţială a penalităţilor datorate de contribuabili şi iertarea de acuzaţii penale. De asemenea, potrivit informaţiilor OECD, alte 23 de state din afara Uniunii Europene au introdus programe de conformare voluntară, precum Statele Unite, Canada, Japonia, Elveţia sau Australia.

    Sumele recuperate în urma acestor iniţiative sunt impresionante în anumite cazuri. Spre exemplu, Statele Unite au colectat 10 miliarde de dolari între 2009 şi 2015, Marea Britanie – 610 milioane de lire sterline între 2007 şi 2016, Olanda – 235 milioane de Euro numai în 2013.

    „În acelaşi timp, pentru creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare se pot avea în vedere şi oportunităţile oferite de tehnologie, cum ar fi integrarea bazelor de date ale administraţiei publice, precum şi implementarea programului de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF, pentru asigurarea deplinei trasabilităţi a tranzacţiilor. Totodată, există şi alte măsuri care pot duce la simplificarea procedurilor de declarare de către contribuabili, spre exemplu prin implementarea unui sistem informatic performant, aşa cum a procedat Polonia”, a adăugat Mihaela Mitroi.

    Evenimentul s-a bucurat de participarea domnului Eugen Şerban, Director în cadrul Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice din ANAF, structură însărcinată cu controlul marilor averi şi a persoanelor cu risc fiscal ridicat. Domnia sa a susţinut o prezentare despre stadiul actual al celor două programe derulate de ANAF de îmbunătăţire a conformării voluntare a persoanelor fizice, precum şi a problemelor întâmpinate de direcţia pe care o conduce.

    În ceea ce priveşte intenţia introducerii impozitului pe gospodărie, specialiştii PwC au atras atenţia în special asupra riscurilor asociate renunţării la sistemul reţinerii la sursă.

  • EXCLUSIV Peştină, ANAF: De la 1 iuie 2019 casele de marcat vor transmite informaţii către ANAF

    “Legea prevede ca la 1 noiembrie 2018 preşedintele ANAF trebuie să emită un ordin care să precizeze data la care casele de marcat trebuie să transmită datele către serverul ANAF. Noi ne-am dori ca transmisia de date să înceapă la jumătatea anului 2019. Acesta ar fi termenul realist deoarece procesul în sine de a comunica fiecărei case de marcat că de la data respectivă trebuie furnizate informaţiile către ANAF presupune intervenţie umană. Un servisant de case de marcat trebuie să ajungă la fiecare casă de marcat din România şi să-I programeze data respectivă. Vorbim despre un milion de case de marcat. Patronatul servisanţilor ne-a asigurat că acest lucru se poate întâmpla în şase luni. Astfel, estimarea ar fi 1 iulie 2019 când sistemul ar putea deveni funcţional”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Marius Daniel Peştină, prezent la conferinţa “Revoluţia aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic în comerţul din România”, organizată de Legal Magazin.

    Acesta a precizat că informaţiile transmise către ANAF vor conţine toate datele de pe bonurile fiscale, inclusiv identitatea comerciantului, mai puţin informaţiile despre cumpărător.

    Prin introducerea caselor de marcat fiscale se doreşte combaterea evaziunii fiscale şi creşterea încasărilor la buget. Astfel, toţi comercianţii vor fi obligaţi să se doteze cu case de marcat fiscale.

  • Cum să-ţi iei Maserati la preţ de Duster. ANAF scoate mai multe la vânzare

    ANAF organizează la Bucureşti, în data de 27 aprilie 2017, licitaţie publică pentru vânzarea unor automobile.

    Printre cele aflate la vânzare se află două autoturisme Maserati Quatroporte, una cu an de fabricaţie 2004 şi alta cu an de fabricaţie 2005. La licitaţie mai sunt Jaguar XKR Supercharged (2008), KIA Ceed 1,6 CRDi EX, Mitsubishi Montero (2006).

    Cele două Maserati au preţ de evaluare de 53,100 de lei (11.700 de euro) şi respectiv 47.250 de lei. Jaguarul se vinde cu 37.500 lei, KIA cu 17,250 şi Mitsubishi cu 18,896 de lei.

    Preturile au fost stabilite de un evaluator independent, acreditat de Asociaţia Naţionalã a Evaluatorilor Autorizaţi din România-ANEVAR.

    Cei interesaţi de cumpărarea bunurilor sunt invitaţi să depună dosarele până la data de 25.04.2017 la sediul ANAF.

  • Cum să-ţi iei Maserati la preţ de Duster. ANAF scoate mai multe la vânzare

    ANAF organizează la Bucureşti, în data de 27 aprilie 2017, licitaţie publică pentru vânzarea unor automobile.

    Printre cele aflate la vânzare se află două autoturisme Maserati Quatroporte, una cu an de fabricaţie 2004 şi alta cu an de fabricaţie 2005. La licitaţie mai sunt Jaguar XKR Supercharged (2008), KIA Ceed 1,6 CRDi EX, Mitsubishi Montero (2006).

    Cele două Maserati au preţ de evaluare de 53,100 de lei (11.700 de euro) şi respectiv 47.250 de lei. Jaguarul se vinde cu 37.500 lei, KIA cu 17,250 şi Mitsubishi cu 18,896 de lei.

    Preturile au fost stabilite de un evaluator independent, acreditat de Asociaţia Naţionalã a Evaluatorilor Autorizaţi din România-ANEVAR.

    Cei interesaţi de cumpărarea bunurilor sunt invitaţi să depună dosarele până la data de 25.04.2017 la sediul ANAF.

  • De ce nu vrea ANAF să-i plătească unui bărbat 15.000 de euro câştigaţi la loteria bonurilor

    „Direcţia Generală Antifraudă Fiscală a făcut o sesizare la parchet pentru a se verifica dacă persoana care a revendicat premiul a plătit bunurile de pe bonul fiscal câştigător. După finalizarea anchetei, în fucţie de rezultat, se va decide dacă persoana respectivă îşi va primi banii. Nu este vorba că i se refuză premiul în bani, este doar o amânare, până la finalizarea anchetei. Aceasta este procedura”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Laura Chriac, consilierul preşedintelui ANAF.

    “Direcţia generală antifraudă fiscală a efectuat verificările legale cu privire la autenticitatea şi realitatea bonului fiscal depus la unitatea teritorială a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în vedere revendicării premiului, constatându-se împrejurări privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală. În aceste condiţii, potrivit prevederilor art. 6 alin. (7) din O.G. nr. 10/2015 ”În cazul constatării elementelor constitutive ale unei infracţiuni, sunt sesizate organele de cercetare competente, iar plata premiului revendicat se suspendă până la soluţionarea cauzei penale”, se arată într-un comunicat ANAF.

  • ŞOC total de la ANAF. Raportul care dă toate calculele peste cap. Nimeni nu se mai aştepta la asta acum. Anunţul a picat ca un FULGER pentru guvern

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a strâns la buget, în primul trimestru, venituri bugetare de 50,4 miliarde de lei, în creştere cu 1,3% faţă de perioada similară a lui 2016 (un plus de 631 de milioane de lei).
     
    În condiţiile în care începutul de an a însemnat o puternică lovitură pentru programul ambiţios al guvernului – care şi-a construit bugetul pe acest an plecând de la venituri cu 14% mai mari decât în 2016, ceea ce înseamnă 31 de miliarde de lei – de la luna martie se aşteaptă un semnal mai clar asupra evoluţiei viitoare.
     
    Pe ianuarie şi februarie, cumulat, veniturile strânse de ANAF au însemnat 32 de miliarde de lei, ceea ce reprezintã o diminuare cu 0,9% a veniturile fiscale faţă de perioada similară a anului trecut. Strict pe februarie, veniturile totale au însemnat un plus de 4,5% (dar sub 700 mil. lei), faţă de februarie 2016.
     
    Datele ANAF publicate ieri arată că, în martie, totalul veniturilor colectate de Fisc (totalul veniturilor bugetare încasate va fi cunoscut la 25 aprilie) a însumat 18,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 5,2% (904,7 mil. lei) a colectării faţă de martie 2016. Creşterea este bună, dacă se face abstracţie de faptul că bugetul, construit pe un deficit bugetar de 2,96% pe cash, se bazează pentru rămânerea în această ţintă de deficit pe o creştere de venituri de 14%. În aceeaşi vreme, trebuie arătat că veniturile sunt atât de jos pentru că, în principal, nu se realizează veniturile prognozate pe fondurile UE. Abia din a doua partea a anului – dacă se va reuşi acreditarea autorităţilor de mana­gement – poate lucrurile se schimbă. Altminteri, pariul cu fondurile UE va fi pierdut şi anul acesta cum a fost pierdut şi anul trecut. Dacă fondurile UE nu se realizează la capitolul venituri, de suferit vor avea proiectele de investiţii. Anul acesta, guvernul a amestecat fondurile structurale cu plăţile directe, rezultând de aici o prognoză de venituri de 22 de miliarde de lei, în total. Pe fondurile structurale, în buget ar trebui să intre anul acesta în jur de 10 miliarde de lei. Orice sumă sub acest prag va însemna un minus egal în investiţii pentru că orice cheltuieşte bugetul în plus în programe derulate cu fonduri UE, dar nu recuperează de la Bruxelles, prin decontări, intră la calculul deficitului bugetar, lucru imposibil în acest an, având în vedere că plafonul deficitului a fost plasat deja, la alcătuirea bugetului, la limita de sus, aproape de 3% din PIB.

     

  • ŞOC total de la ANAF. Raportul care dă toate calculele peste cap. Nimeni nu se mai aştepta la asta acum. Anunţul a picat ca un FULGER pentru guvern

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a strâns la buget, în primul trimestru, venituri bugetare de 50,4 miliarde de lei, în creştere cu 1,3% faţă de perioada similară a lui 2016 (un plus de 631 de milioane de lei).
     
    În condiţiile în care începutul de an a însemnat o puternică lovitură pentru programul ambiţios al guvernului – care şi-a construit bugetul pe acest an plecând de la venituri cu 14% mai mari decât în 2016, ceea ce înseamnă 31 de miliarde de lei – de la luna martie se aşteaptă un semnal mai clar asupra evoluţiei viitoare.
     
    Pe ianuarie şi februarie, cumulat, veniturile strânse de ANAF au însemnat 32 de miliarde de lei, ceea ce reprezintã o diminuare cu 0,9% a veniturile fiscale faţă de perioada similară a anului trecut. Strict pe februarie, veniturile totale au însemnat un plus de 4,5% (dar sub 700 mil. lei), faţă de februarie 2016.
     
    Datele ANAF publicate ieri arată că, în martie, totalul veniturilor colectate de Fisc (totalul veniturilor bugetare încasate va fi cunoscut la 25 aprilie) a însumat 18,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 5,2% (904,7 mil. lei) a colectării faţă de martie 2016. Creşterea este bună, dacă se face abstracţie de faptul că bugetul, construit pe un deficit bugetar de 2,96% pe cash, se bazează pentru rămânerea în această ţintă de deficit pe o creştere de venituri de 14%. În aceeaşi vreme, trebuie arătat că veniturile sunt atât de jos pentru că, în principal, nu se realizează veniturile prognozate pe fondurile UE. Abia din a doua partea a anului – dacă se va reuşi acreditarea autorităţilor de mana­gement – poate lucrurile se schimbă. Altminteri, pariul cu fondurile UE va fi pierdut şi anul acesta cum a fost pierdut şi anul trecut. Dacă fondurile UE nu se realizează la capitolul venituri, de suferit vor avea proiectele de investiţii. Anul acesta, guvernul a amestecat fondurile structurale cu plăţile directe, rezultând de aici o prognoză de venituri de 22 de miliarde de lei, în total. Pe fondurile structurale, în buget ar trebui să intre anul acesta în jur de 10 miliarde de lei. Orice sumă sub acest prag va însemna un minus egal în investiţii pentru că orice cheltuieşte bugetul în plus în programe derulate cu fonduri UE, dar nu recuperează de la Bruxelles, prin decontări, intră la calculul deficitului bugetar, lucru imposibil în acest an, având în vedere că plafonul deficitului a fost plasat deja, la alcătuirea bugetului, la limita de sus, aproape de 3% din PIB.