BusinessMagazin

Tag: Turcia

  • Un nou INCIDENT Rusia – Turcia: O navă sub pavilion turc a încercat să blocheze un convoi rus, în Marea Neagră

    O navă sub pavilion turc a încercat să intre în faţa unui convoi rus care transporta două platforme petroliere ce vor fi mutate în largul coastelor Crimeei, anunţă compania rusă Cernomorneftegaz, citată de Russia Today.

    “Prin încălcarea regulilor de evitare a coliziunilor, o navă turcă a intrat în faţa convoiului rus şi a încercat să îl blocheze”, a transmis compania Cernomorneftegaz precizând că echipajul turc nu răspundea solicitărilor de comunicare.

    Flota rusă a Mării Negre a trimis o fregată echipată cu rachete. De asemenea, în zonă a fost mobilizată şi o navă a Pazei de Coastă. Incidentul s-a încheiat fără folosirea forţei.

    Rusia a mobilizat o fregată şi o navă a Pazei de Coastă pentru a intercepta o ambarcaţiune comercială sub pavilion turc care a încercat să blocheze un convoi rus în nordul Mării Negre, în largul Crimeei.

    O navă sub pavilion turc a încercat să intre în faţa unui convoi rus care transporta două platforme petroliere ce vor fi mutate în largul coastelor Crimeei, anunţă compania rusă Cernomorneftegaz, citată de postul tv Russia Today.

    “Prin încălcarea regulilor de evitare a coliziunilor, o navă turcă a intrat în faţa convoiului rus şi a încercat să îl blocheze”, a transmis compania Cernomorneftegaz precizând că echipajul turc nu răspundea solicitărilor de comunicare.

    Flota rusă a Mării Negre a trimis o fregată echipată cu rachete. De asemenea, în zonă a fost mobilizată şi o navă a Pazei de Coastă. Incidentul s-a încheiat fără folosirea forţei.

    “După stabilirea contactului radio, la recomandarea Flotei militare ruse, nava turcă a schimbat cursul şi a permit trecerea convoiului. Distanţa cea mai mică între nave a fost de două mile marine” (3,8 kilometri), a transmis Paza de Coastă rusă din Crimeea, citată de site-ul agenţiei TASS.

    Este al doilea incident maritim produs în ultimele 24 de ore între Turcia şi Rusia. Un distrugător rus a tras focuri de avertisment spre un pescador turc, duminică, în Marea Egee.

    Relaţiile dintre Rusia şi Turcia s-au deteriorat după ce armata turcă a doborât un bombardier rus, pe 24 noiembrie, la frontiera siriano-turcă.

  • Cel puţin un mort într-o explozie produsă într-o staţie de metrou din Istanbul

    Potrivit postului Haberturk, explozia a avut loc în staţia de metrou Bayrampasa, situată în partea europeană a oraşului Istanbul.

    Un oficial municipal a declarat că circulaţia trenurilor de metrou a fost suspendată în urma unei explozii de amploare.

    Conform unor surse oficiale, deflagraţia a avut loc la un transformator electric.

  • Putin caută nod în papură: ISIS trasportă petrol cu ajutorul Turciei

    Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că spionajul rus a confirmat că petrolul care provine din zona controlată de ISIS este transportat pe teritoriul Turciei “la un nivel industrial”. Răspunsul premierului turc Recep Erdogan a fost că va demisiona în cazul în care aşa ceva va fi dovedit.

    Moscova susţine că avionul Su-24 a fost doborât recent pentru a securiza trasportul petrolului din Siria spre Turcia. Putin a adăugat că teroriştii se folosesc de lipsa vizelor între Turcia şi Rusia pentru a circula liber şi s-a arătat întristat de deteriorarea relaţiilor dintre cele două ţări.

  • Acord semnat de Uniunea Europeană cu Turcia pe tema gestionării crizei migraţiei şi negocierilor de aderare. Guvernul de la Ankara va obţine 3 miliarde de euro

    Turcia şi UE încheie un acord pentru a limita afluxul de refugiaţi

    Turcia va primi suma de trei miliarde de euro şi va beneficia de unele concesii politice, în schimbul înăspririi măsurilor la frontieră şi păstrării refugiaţilor în ţară.

    De asemenea, negocierile cu privire la aderarea Turciei la UE urmează să fie relansate.

    Premierul turc Ahmet Davutoglu a declarat că aceasta a fost o “zi istorică” în relaţiile Turciei cu UE.

    Potrivit acordului, cetăţenii turci ar putea călători fără vize în spaţiul Schengen – care permite libera circulaţie în numeroase ţări europene – până în octombrie 2016.

    Însă reglementările care o vizează vor fi flexibilizate dacă Turcia îndeplineşte anumite condiţii.

    Peste 720.000 de migranţi au sosit anul acesta în Europa, pe ţărmurile Greciei, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Migraţiilor (OIM), cei mai mulţi venind dinspre Turcia.

    Mulţi dintre ei fug din calea conflictelor din Siria, Irak şi Afganistan şi trăiesc în tabere improvizate, în Turcia, înainte să pornească în această călătorie către Europa.

    Cele trei miliarde de euro sunt destinate ajutorării refugiaţilor sirieni în Turcia.

    Ankara a cheltuit deja opt miliarde de dolari (7,5 miliarde de euro) pentru a-i ajuta, a declarat Davutoglu.

    “Plătim preţul eşecului sistemului ONU de a soluţiona problema crizei siriene în primele etape ale acestei crize”, a declarat el după summit, referindu-se la ţara sa şi la UE.

    Drepturile omului “nu vor fi ignorate”

    Turcia doreşte ridicarea restricţiilor în privinţa eliberării vizelor de călătorie pentru cetăţenii săi în Europa.

    Cancelarul german Angela Merkel a declarat că acordarea acestui regim de călătorie fără vize va avansa rapid dacă Ankara va îndeplini anumite condiţii.

    Potrivit corespondentului BBC la Istanbul Mark Lowen, există reţineri în anumite capitale europene în privinţa unei cedări în faţa Turciei, în contextul în care există îngrijorări grave cu privire la respectarea democraţiei şi statului de drept de către Guvernul de la Ankara.

    Redactorul-şef al principalului ziar de centru-stânga din Turcia, care a fost arestat săptămâna aceasta din cauza unui articol care nu i-a plăcut preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, a publicat o scrisoare deschisă către liderii UE în care-i îndemna să nu acorde prioritate crizei refugiaţilor în defavoarea drepturilor omului în Turcia.

    Însă, după negocieri, preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean Claude Juncker a declarat că acordul “nu va conduce la o situaţie în care noi să uităm de principalele diferenţe şi divergenţe pe care le avem cu Turcia – drepturile omului şi libertatea presei”.

    Turcia îi va ajuta pe europeni în gestionarea crizei migranţilor, care ameninţă existenţa spaţiului Schengen, în schimbul unui ajutor financiar şi unei relansări a negocierilor de aderare la UE, se arată în proiectul cu concluziile Summitului UE-Turcia de duminică, relatează Reuters online.

    “Cele două părţi îşi vor pune în aplicare imediat, aşa cum au convenit, cooperarea activă în privinţa migranţilor care nu au nevoie de o protecţie internaţională, împiedicând intrările în Turcia şi în UE, asigurând punerea în aplicare a dispoziţiilor bilaterale de readmisie şi trimiţând înapoi, în mod rapid, migranţii care nu au nevoie de o protecţie internaţională, către ţările lor de origine”, se precizează în acest proiect, consultat de Reuters.

    În schimb, Turcia va primi un ajutor iniţial în valoare de trei miliarde de dolari menit să contribuie la gestionarea situaţiei migranţilor care se află pe teritoriul său. Această sumă va putea să fie revizuită ulterior, în funcţie de evoluţia situaţiei.

    UE va deschide – în decembrie – următorul capitolul de negocieri cu privire la aderarea Turciei, un proces aflat în impas din 2005, şi va pregăti alte capitole de negociere în primele trei luni din 2016.

    Uniunea va acţiona în vederea ridicării – în octombrie 2016 – a restricţiilor existente în privinţa eliberării de vize cetăţenilor turci care doresc să călătorească în Europa, dacă Guvernul de la Ankara respectă anumite criterii prevăzute într-o foaie de parcurs care a fost aprobată.

    Acest proiect de concluzii este susceptibil să fie modificat în urma discuţiilor premierului Ahmet Davutoglu cu cei 28 de şefi de stat şi de guverne, în cadrul reuniunii de trei ore care a început la ora locală 16.00 (17.00, ora României).

    Aproape un milion de persoane, provenind din Africa, Asia şi Orientul Mijlociu, care fug din calea războiului din Siria, au ajuns anul acesta în ţări din Uniunea Europeană. Este vorba despre cel mai mare aflux de refugiaţi de la al Doilea Război Mondial şi până în prezent.

  • Acord semnat de Uniunea Europeană cu Turcia pe tema gestionării crizei migraţiei şi negocierilor de aderare. Guvernul de la Ankara va obţine 3 miliarde de euro

    Turcia şi UE încheie un acord pentru a limita afluxul de refugiaţi

    Turcia va primi suma de trei miliarde de euro şi va beneficia de unele concesii politice, în schimbul înăspririi măsurilor la frontieră şi păstrării refugiaţilor în ţară.

    De asemenea, negocierile cu privire la aderarea Turciei la UE urmează să fie relansate.

    Premierul turc Ahmet Davutoglu a declarat că aceasta a fost o “zi istorică” în relaţiile Turciei cu UE.

    Potrivit acordului, cetăţenii turci ar putea călători fără vize în spaţiul Schengen – care permite libera circulaţie în numeroase ţări europene – până în octombrie 2016.

    Însă reglementările care o vizează vor fi flexibilizate dacă Turcia îndeplineşte anumite condiţii.

    Peste 720.000 de migranţi au sosit anul acesta în Europa, pe ţărmurile Greciei, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Migraţiilor (OIM), cei mai mulţi venind dinspre Turcia.

    Mulţi dintre ei fug din calea conflictelor din Siria, Irak şi Afganistan şi trăiesc în tabere improvizate, în Turcia, înainte să pornească în această călătorie către Europa.

    Cele trei miliarde de euro sunt destinate ajutorării refugiaţilor sirieni în Turcia.

    Ankara a cheltuit deja opt miliarde de dolari (7,5 miliarde de euro) pentru a-i ajuta, a declarat Davutoglu.

    “Plătim preţul eşecului sistemului ONU de a soluţiona problema crizei siriene în primele etape ale acestei crize”, a declarat el după summit, referindu-se la ţara sa şi la UE.

    Drepturile omului “nu vor fi ignorate”

    Turcia doreşte ridicarea restricţiilor în privinţa eliberării vizelor de călătorie pentru cetăţenii săi în Europa.

    Cancelarul german Angela Merkel a declarat că acordarea acestui regim de călătorie fără vize va avansa rapid dacă Ankara va îndeplini anumite condiţii.

    Potrivit corespondentului BBC la Istanbul Mark Lowen, există reţineri în anumite capitale europene în privinţa unei cedări în faţa Turciei, în contextul în care există îngrijorări grave cu privire la respectarea democraţiei şi statului de drept de către Guvernul de la Ankara.

    Redactorul-şef al principalului ziar de centru-stânga din Turcia, care a fost arestat săptămâna aceasta din cauza unui articol care nu i-a plăcut preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, a publicat o scrisoare deschisă către liderii UE în care-i îndemna să nu acorde prioritate crizei refugiaţilor în defavoarea drepturilor omului în Turcia.

    Însă, după negocieri, preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean Claude Juncker a declarat că acordul “nu va conduce la o situaţie în care noi să uităm de principalele diferenţe şi divergenţe pe care le avem cu Turcia – drepturile omului şi libertatea presei”.

    Turcia îi va ajuta pe europeni în gestionarea crizei migranţilor, care ameninţă existenţa spaţiului Schengen, în schimbul unui ajutor financiar şi unei relansări a negocierilor de aderare la UE, se arată în proiectul cu concluziile Summitului UE-Turcia de duminică, relatează Reuters online.

    “Cele două părţi îşi vor pune în aplicare imediat, aşa cum au convenit, cooperarea activă în privinţa migranţilor care nu au nevoie de o protecţie internaţională, împiedicând intrările în Turcia şi în UE, asigurând punerea în aplicare a dispoziţiilor bilaterale de readmisie şi trimiţând înapoi, în mod rapid, migranţii care nu au nevoie de o protecţie internaţională, către ţările lor de origine”, se precizează în acest proiect, consultat de Reuters.

    În schimb, Turcia va primi un ajutor iniţial în valoare de trei miliarde de dolari menit să contribuie la gestionarea situaţiei migranţilor care se află pe teritoriul său. Această sumă va putea să fie revizuită ulterior, în funcţie de evoluţia situaţiei.

    UE va deschide – în decembrie – următorul capitolul de negocieri cu privire la aderarea Turciei, un proces aflat în impas din 2005, şi va pregăti alte capitole de negociere în primele trei luni din 2016.

    Uniunea va acţiona în vederea ridicării – în octombrie 2016 – a restricţiilor existente în privinţa eliberării de vize cetăţenilor turci care doresc să călătorească în Europa, dacă Guvernul de la Ankara respectă anumite criterii prevăzute într-o foaie de parcurs care a fost aprobată.

    Acest proiect de concluzii este susceptibil să fie modificat în urma discuţiilor premierului Ahmet Davutoglu cu cei 28 de şefi de stat şi de guverne, în cadrul reuniunii de trei ore care a început la ora locală 16.00 (17.00, ora României).

    Aproape un milion de persoane, provenind din Africa, Asia şi Orientul Mijlociu, care fug din calea războiului din Siria, au ajuns anul acesta în ţări din Uniunea Europeană. Este vorba despre cel mai mare aflux de refugiaţi de la al Doilea Război Mondial şi până în prezent.

  • Rusia impune VIZE de călătorie cetăţenilor turci începând de la 1 ianuarie 2016

    “Conducerea Rusiei a luat decizia de a suspenda regimul fără vize de călătorie în relaţia cu Turcia. Decizia va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016”, a declarat Lavrov.

    Şeful diplomaţiei ruse a exprimat preocupări în legătură cu riscul atacurilor teroriste în Turcia.

    “Decizia are legătură directă cu securitatea Rusiei şi a cetăţenilor ruşi”, a subliniat Lavrov.

    Măsura aplicată de Rusia intervine pe fondul tensiunilor declanşate după ce armata rusă a doborât, pe 24 noiembrie, un avion militar rus.

  • Erdogan: L-am sunat pe domnul Putin, dar nu a răspuns. Poate că incidentul cu avionul ar fi putut fi evitat

    “După eveniment, l-am sunat pe domnul Putin, dar, până acum, domnul Putin nu a răspuns”, a declarat Erdogan într-un interviu.

    “Poate că incidentul cu avionul care a încălcat spaţiul aerian ar fi putut fi evitat dacă am fi ştiut identitatea acelui avion”, a subliniat Erdogan.

    Armata turcă a doborât pe 24 noiembrie un bombardier rus, la frontiera dintre Siria şi Turcia. Ankara susţine că avionul militar rus intrase câteva secunde în spaţiul aerian turc, deşi nu există dovezi în acest sens. Moscova a explicat că avionul nu a intrat deloc în spaţiul aerian turc, iar preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că incidentul va avea “consecinţe grave”.

  • Avioane turce de tip F-16 doboară un avion de război rus la frontiera cu Siria – VIDEO

    CNN Turk a precizat pe Twitter că avioanele turce de vânătoare au doborât un avion de război care încălca spaţiul aerian turc, acesta prăbuşindu-se în Siria, în apropierea frontierei Turciei. Potrivit sursei citate, deocamdată nu se ştie cărui stat aparţine avionul doborât.

    Un oficial militar turc a declarat că aeronava a fost avertizată înainte de a fi doborâtă.

    Cei doi piloţi ai aeronavei doborâte de aviaţia turcă au fost văzuţi paraşutându-se. Un reporter al postului de televiziune CNN Turk, care citează surse locale, afirmă că două elicoptere survolau zona pentru a-i salva pe piloţi, dar operaţiunea era riscantă întrucât la sol aveau loc confruntări.

    Ulterior, sursele citate de reporterul CNN Turk au precizat că unul dintre cei doi piloţi ar fi fost capturat de turkmeni.

    Premierul turc Ahmet Davutoglu a cerut Ministerului de Externe să se consulte cu NATO şi ONU pe tema evenimentelor de la graniţa siriană.

    Separat, Biroul premierului Ahmet Davutoglu a anunţat într-un comunicat că premierul a discutat cu comandantul Statului Major şi ministrul de Externe despre “evoluţiile” de la frontieră. Comunicatul nu menţionează vreun avion doborât.

    Avioane de război ruse şi siriene acţionează în zona respectivă, pentru a susţine forţele regimului Bashar al-Assad în lupta împotriva militanţilor turkmeni.

  • Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a crescut cu 250% în prima jumătate a anului 2015

    Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a înregistrat o creştere de 250% a valorii totale estimate a tranzacţiilor, de la 600 de milioane de dolari în primul semestru 2014 la 2,1 miliarde dolari în primul semestru 2015, arată un studiu EY. Aceasta este cea mai dinamică evoluţie în rândul celor 11 ţări din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est. În acelaşi timp, numărul tranzacţiilor a crescut de la 68 în prima jumătate a anului 2014 la 81 de tranzacţii în prima jumătate a anului curent. În ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor, cele mai atractive sectoare din România au fost sectorul energie şi minerit, conform EY M&A Barometer.

    România a înregistrat cea mai mare tranzacţie din regiunea CSE în acest an – achiziţia UniCredit Ţiriac Bank, contra unei sume de peste 770 milioane de USD.

    În prima jumătate a anului, marea majoritate a tranzacţiilor a fost încheiată de investitori strategici, cumulând 80% din totalul tranzacţiilor derulate în ţara noastră. Piaţa românească a fost din nou dominată de tranzacţii inbound, 62% din tranzacţii implicând companii străine care au achiziţionat companii locale.

    Doar 8% dintre tranzacţiile făcute publice au fost realizate de investitori români care au achiziţionat companii străine – unul dintre cele mai mici procente din Europa Centrală şi de Sud-Est, în vreme ce restul de 30% dintre tranzacţii au fost fuziuni şi achiziţii interne, în cadrul cărora atât cumpărătorul cât şi ţinta îşi aveau originea în România. Cele mai multe tranzacţii inbound au fost realizate de investitori din Statele Unite (6) şi Olanda (6), urmaţi de investitori din Cipru (4), Marea Britanie (4), Italia (3) şi Republica Cehă (3). “România confirmă statutul de piaţă foarte atractivă în regiune, atât prin performanţele macroeconomice, cât şi prin poziţia geostrategică. În viitor, ne aşteptăm ca sectorul energiei să atragă investitori importanţi prin potenţialul noilor surse de energie. Ne aşteptăm, de asemenea, la o consolidare accentuată a sectorului financiar şi a sectorului serviciilor medicale, care intră în cel de-al doilea val investiţional”, declară Florin Vasilică, Liderul departamentului de Asistenţă în Tranzacţii al EY România

    Ce s-a întâmplat în regiune? Piaţa de fuziuni şi achiziţii din Europa Centrală şi de Sud-Est (Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia) a crescut, în ansamblul ei, cu 2,9%. Numărul de tranzacţii din regiune a crescut în primul semestru 2015 la 647 tranzacţii, de la de 629 în primul semestru 2014. Cele mai multe tranzacţii au fost încheiate în Turcia (155 tranzacţii), locurile următoare fiind ocupate de Polonia (117 tranzacţii) şi Republica Cehă (98 tranzacţii). Doar patru din cele 11 ţări din regiune au raportat scăderi ale numărului de tranzacţii finalizate – Croaţia, Republica Cehă, Bulgaria şi Serbia. Cu toate acestea, valoarea medie a tranzacţiilor de peste 100 milioane USD a scăzut cu 2,2% comparativ cu primul semestru 2014, în vreme ce valoarea medie a celor mai frecvente tranzacţii sub 100 milioane USD a crescut cu 1,6%. Astfel, a rezultat o scădere de 10,8% a valorii estimate a pieţei de fuziuni şi achiziţii din regiune. Deşi numărul de tranzacţii realizate de investitori străini a fost mai mic decât cel al tranzacţiilor care au implicat investitori locali, în ceea ce priveste  originea capitalului străin investit în regiunea CSE prin M&A, investitorii vest-europeni şi cei americani au continuat să deţină cele mai mari ponderi în regiune în primul semestru 2015.

    Investitorii americani au fost cei mai activi în această perioadă, cu 36 de tranzacţii încheiate în regiune, urmaţi de investitorii din Marea Britanie (29 tranzacţii), Germania (26 tranzacţii) şi Austria (11 tranzacţii). De asemenea, este notabil faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost IT, în vreme ce, în termeni de valoare, cele mai mari tranzacţii au avut loc în sectorul bancar şi în cel al serviciilor financiare.

     

  • Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a crescut cu 250% în prima jumătate a anului 2015

    Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a înregistrat o creştere de 250% a valorii totale estimate a tranzacţiilor, de la 600 de milioane de dolari în primul semestru 2014 la 2,1 miliarde dolari în primul semestru 2015, arată un studiu EY. Aceasta este cea mai dinamică evoluţie în rândul celor 11 ţări din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est. În acelaşi timp, numărul tranzacţiilor a crescut de la 68 în prima jumătate a anului 2014 la 81 de tranzacţii în prima jumătate a anului curent. În ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor, cele mai atractive sectoare din România au fost sectorul energie şi minerit, conform EY M&A Barometer.

    România a înregistrat cea mai mare tranzacţie din regiunea CSE în acest an – achiziţia UniCredit Ţiriac Bank, contra unei sume de peste 770 milioane de USD.

    În prima jumătate a anului, marea majoritate a tranzacţiilor a fost încheiată de investitori strategici, cumulând 80% din totalul tranzacţiilor derulate în ţara noastră. Piaţa românească a fost din nou dominată de tranzacţii inbound, 62% din tranzacţii implicând companii străine care au achiziţionat companii locale.

    Doar 8% dintre tranzacţiile făcute publice au fost realizate de investitori români care au achiziţionat companii străine – unul dintre cele mai mici procente din Europa Centrală şi de Sud-Est, în vreme ce restul de 30% dintre tranzacţii au fost fuziuni şi achiziţii interne, în cadrul cărora atât cumpărătorul cât şi ţinta îşi aveau originea în România. Cele mai multe tranzacţii inbound au fost realizate de investitori din Statele Unite (6) şi Olanda (6), urmaţi de investitori din Cipru (4), Marea Britanie (4), Italia (3) şi Republica Cehă (3). “România confirmă statutul de piaţă foarte atractivă în regiune, atât prin performanţele macroeconomice, cât şi prin poziţia geostrategică. În viitor, ne aşteptăm ca sectorul energiei să atragă investitori importanţi prin potenţialul noilor surse de energie. Ne aşteptăm, de asemenea, la o consolidare accentuată a sectorului financiar şi a sectorului serviciilor medicale, care intră în cel de-al doilea val investiţional”, declară Florin Vasilică, Liderul departamentului de Asistenţă în Tranzacţii al EY România

    Ce s-a întâmplat în regiune? Piaţa de fuziuni şi achiziţii din Europa Centrală şi de Sud-Est (Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia) a crescut, în ansamblul ei, cu 2,9%. Numărul de tranzacţii din regiune a crescut în primul semestru 2015 la 647 tranzacţii, de la de 629 în primul semestru 2014. Cele mai multe tranzacţii au fost încheiate în Turcia (155 tranzacţii), locurile următoare fiind ocupate de Polonia (117 tranzacţii) şi Republica Cehă (98 tranzacţii). Doar patru din cele 11 ţări din regiune au raportat scăderi ale numărului de tranzacţii finalizate – Croaţia, Republica Cehă, Bulgaria şi Serbia. Cu toate acestea, valoarea medie a tranzacţiilor de peste 100 milioane USD a scăzut cu 2,2% comparativ cu primul semestru 2014, în vreme ce valoarea medie a celor mai frecvente tranzacţii sub 100 milioane USD a crescut cu 1,6%. Astfel, a rezultat o scădere de 10,8% a valorii estimate a pieţei de fuziuni şi achiziţii din regiune. Deşi numărul de tranzacţii realizate de investitori străini a fost mai mic decât cel al tranzacţiilor care au implicat investitori locali, în ceea ce priveste  originea capitalului străin investit în regiunea CSE prin M&A, investitorii vest-europeni şi cei americani au continuat să deţină cele mai mari ponderi în regiune în primul semestru 2015.

    Investitorii americani au fost cei mai activi în această perioadă, cu 36 de tranzacţii încheiate în regiune, urmaţi de investitorii din Marea Britanie (29 tranzacţii), Germania (26 tranzacţii) şi Austria (11 tranzacţii). De asemenea, este notabil faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost IT, în vreme ce, în termeni de valoare, cele mai mari tranzacţii au avut loc în sectorul bancar şi în cel al serviciilor financiare.