BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • De ce îi costă pe britanici 40 de miliarde de dolari lipsa somnului

     
    Angajaţii care suferă de lipsa somnului costă Regatul Unit 40 de miliarde de lire sterline, potrivit unui studiu citat de BBC.Acest calcul se bazează pe lipsa de productivitate a angajaţilor obosiţi sau puţin implicaţi în sarcinile zilnice de la muncă.
     
    Firma de cercetare Rand Europe a studiat comportamentul a 62.000 de angajaţi şi spun că pierderile generate de lipsa de somn a acestora echivala cu 1,86% din creşterea economică. Principalul impact a fost asupra sănătăţii – cei care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 13% mai predispuşi să moară mai devreme decât cei care dorm între şapte şi nouă ore.
     
    Studiul a evaluat costul insuficienţei somnului în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, Germania şi Japonia. Iar dacă impactul somnului asupra angajaţilor din Regatul Unit pare puternic, acesta este mai mic decât cel din SUA sau Japonia, unde se pierd numeroase zile de muncă din cauza lipsei somnului: SUA pierd 1,2 milioane de zile de lucru pe an, iar pierderea adusă de acesta este de 411 miliarde de dolari sau 2,28% din PIB, Germania pierde 200.000 de zile de muncă pe an (60 de miliarde de dolari sau 1,56% din PIB), Japonia (600.000 de zile de muncă pe an, 40 de miliarde de lire sterline sau 1,86% din PIB), Canada pierde 80.000 de zile de muncă pe an şi costă 21,4 miliarde de dolari, 1,35% din PIB). Potrivit studiului, o porţie sănătoasă de som este cuprinsă între şapte şi nouă ore în fiecare noapte. 
     
    Studiul le cere angajaţilor să recunoască şi să promoveze importanţa somnului prin construirea de camere de somn în companii. 
     

  • De ce îi costă pe britanici 40 de miliarde de dolari lipsa somnului

     
    Angajaţii care suferă de lipsa somnului costă Regatul Unit 40 de miliarde de lire sterline, potrivit unui studiu citat de BBC.Acest calcul se bazează pe lipsa de productivitate a angajaţilor obosiţi sau puţin implicaţi în sarcinile zilnice de la muncă.
     
    Firma de cercetare Rand Europe a studiat comportamentul a 62.000 de angajaţi şi spun că pierderile generate de lipsa de somn a acestora echivala cu 1,86% din creşterea economică. Principalul impact a fost asupra sănătăţii – cei care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 13% mai predispuşi să moară mai devreme decât cei care dorm între şapte şi nouă ore.
     
    Studiul a evaluat costul insuficienţei somnului în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, Germania şi Japonia. Iar dacă impactul somnului asupra angajaţilor din Regatul Unit pare puternic, acesta este mai mic decât cel din SUA sau Japonia, unde se pierd numeroase zile de muncă din cauza lipsei somnului: SUA pierd 1,2 milioane de zile de lucru pe an, iar pierderea adusă de acesta este de 411 miliarde de dolari sau 2,28% din PIB, Germania pierde 200.000 de zile de muncă pe an (60 de miliarde de dolari sau 1,56% din PIB), Japonia (600.000 de zile de muncă pe an, 40 de miliarde de lire sterline sau 1,86% din PIB), Canada pierde 80.000 de zile de muncă pe an şi costă 21,4 miliarde de dolari, 1,35% din PIB). Potrivit studiului, o porţie sănătoasă de som este cuprinsă între şapte şi nouă ore în fiecare noapte. 
     
    Studiul le cere angajaţilor să recunoască şi să promoveze importanţa somnului prin construirea de camere de somn în companii. 
     

  • Un român are o speranţă de viaţă sănătoasă de numai 59 de ani

    Aproape jumătate dintre români sunt de părere că mai puţin de jumătate dintre măsurile propuse în Sănătate au fost implementate, iar 31% consideră că niciuna dintre măsurile menite să îmbunătăţească sistemul nu au fost puse în practică, arată studiul „Sănătatea ca o prioritate” realizat de  GfK pentru Local American Working Group (LAWG), informează Ziarul Financiar.

    „Realitatea este că sistemul de sănătate este cronic subfinanţat şi astfel România, prin comparaţie cu statele Uniunii Europene, se află pe ultimele locuri la mulţi dintre indicatorii de sănătate: speranţa de viaţă sănătoasă este cu 3 ani mai redusă faţă de media UE, speranţa de viaţă este cu 6 ani mai redusă faţă de medie, decesele evitabile ating peste 49%. România alocă cheltuielilor cu sănătatea 33% din media europeană, acestea în condiţiile în care românii se confruntă cu lipsa accesului la medicamente şi la servicii medicale de calitate, ceea ce, conform Eurostat, se traduce prin faptul că un român are o speranţă de viaţă sănătoasă de doar 59 de ani”, a declarat prof. dr. Ion Anghel, expert al campaniei „Votez pentru Sănătate”.

    O problemă poate la fel de importantă ca subfinanţarea este eficienţa cheltuielilor din sistem, în condiţiile în care cheltuielile de sănătate suportate de CNAS au crescut de la 211 la 248 euro pe locuitor în perioada 2008-2015, dar speranţa de viaţă sănătoasă s-a redus de la circa 62 de ani la doar 59 ani în aceeaşi perioadă. Pentru realizarea studiului au fost intervievaţi pacienţi, farmacişti, cadre medicale, studenţi la medicină, manageri de spitale, concluzia lor fiind că sectorul are nevoie de o strategie pe termen lung. Legea Sănătăţii, intrată în vigoare în anul 2006, a suferit pe parcursul ultimului deceniu 88 de modificări. Numai în ultimii patru ani au fost 650 de schimbări ale articolelor din legislaţie prin 46 de acte normative. 

  • Sistemul informatic al cardului naţional de sănătate este defect din nou

    Sistemul informatic al cardului naţional de sănătate este defect din nou, la doar două zile după ce a fost remediat, fiind vorba despre probleme tehnice privind reţeta electronică şi raportare, Sistemul Informatic Unic Integrat funcţionând în proporţie de 50%.

    ,,În momentul acesta, cardul funcţionează complet, iar Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) şi SIPE în proporţie de 50%. Problemele se cunosc, sunt echipamente defecte, sunt în curs de înlocuire, dar aceste echipamente nu se găsesc în ţară. Dacă cu echipamentele existente sistemul nu va fi ţinut în stare de funcţionare, vom apela la prevederile legale, care permit lucrul off-line pentru perioadele de întrerupere. Este o problemă mai complexă a sistemului, care nu va fi rezolvată foarte repede.

    Problemele acesta au început în data de 10 octombrie, cu cardul de sănătate, apoi au fost afectate şi alte componente. Este vorba de o problemă hardware. Serviciile care s-au făcut miercuri, se pot raporta până luni, dar dacă până luni nu vor fi remediaţi parametrii, va fi obligatoriu să emitem un ordin pentru întrerupere. Practic, fiecare furnizor va lucra pe calculatorul propriu, iar activitatea o va raporta la sfârşitul lunii. Până la sfârşitul lunii sperăm să rezolvăm problemele, poate chiar mai repede”, a declarat pentru MEDIAFAC Radu Ţibichi, preşedintele CNAS.

    Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) are ca scop raportarea în mod unitar a serviciilor şi activităţilor furnizorilor către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi gestiunea electronică a calităţii de asigurat a pacienţilor. Practic, eliberarea de reţete şi achiziţia de medicamente se face prin intermediul acestui sistem informatic integrat, iar pacienţii pot cumpăra medicamentele compensate numai prin intermediul cardului de sănătate. În momentul în care sistemul nu este funcţional, medicii de familie sau farmaciştii pot elibera off-line reţetele, având apoi la dispoziţie trei zile pentru a o înregistra.

  • Ministerul Sănătăţii: Greva Sanitas nu îndeplineşte condiţiile legale

    Ministerul Muncii a transmis de vineri Federaţiei Sanitas că demersul sindical nu îndeplineşte condiţiile legale pentru declanşarea conflictului de muncă şi solicită responsabilitate în acţiunile revendicative, potrivit Ministerului Sănătăţii.

    Ministerul Muncii a transmis de vineri Federaţiei SANITAS că demersul sindical nu îndeplineşte condiţiile legale pentru declanşarea conflictului de muncă şi solicită responsabilitate în acţiunile revendicative. (…) În acest caz: solicitările SANITAS, care ar duce la majorări salariale pentru anumite categorii de personal încalcă Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010; declanşarea conflictului de muncă s-a făcut fără respectarea procedurilor stabilite de Legea dialogul social nr. 62/2011. Astfel, art. 17 alin. (1) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, prevede că «nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicată, care să conducă la creşterea cheltuielilor de personal», potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii remis luni MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un milion şi numărăm în continuare. Ce planuri are Fady Chreih pentru reţeaua de sănătate Regina Maria

    Plusurile şi, mai mult, minusurile din sistemul medical de stat reprezintă una dintre principalele teme abordate în dezbaterile electorale, un subiect cu greutate în agenda media, aflându-se pe primele locuri şi în discuţiile de la colţul străzii. Cât timp subiectul este descusut din toate părţile de opinia publică şi autorităţi, între cele mai apreciate beneficii extrasalariale oferite de companii se numără abonamentele medicale private, de care se bucură toţi actorii implicaţi. Cu circa 1 milion de unităţi active, piaţa de pachete medicale se află într-un nivel de semimaturitate, iar oportunităţile de extindere pe acest segment se află în creştere. Fady Chreih, CEO al reţeaua de sănătate Regina Maria, povesteşte care este rolul jucat de companie în piaţa serviciilor private de sănătate, ce planuri are pentru viitor şi care sunt aşteptările pe care le are în ce priveşte dezvoltarea pieţei.

    Sănătatea costă bani, uneori foarte mulţi bani, iar populaţia trebuie învăţată să se axeze pe prevenţie“, spune Fady Chreih, CEO-ul Regina Maria, reţea privată de sănătate care a ajuns la circa 365.000 de abonamente corporate într-o piaţă de un milion de astfel de pachete. De asemenea, oamenii trebuie educaţi să recunoască diferenţa dintre abonament şi asigurare, pentru că, spune Chreih, „70% dintre asigurările de sănătate vândute în România sunt abonamente mascate în asigurări“. Abonamentele se ocupă, în principiu, de tot ceea ce înseamnă prevenţie, iar asigurările, prin definiţia lor, asigură un risc care poate să apară, explică şeful Regina Maria, fiind „extraordinar de bune pentru ceea ce înseamnă spitalizări“. Pe de altă parte, „abonamentul este considerat cel mai apreciat serviciu pe care oamenii îl primesc de la angajator, după salariu“, spune Fady Chreih. Iar companiile sunt dispuse să plătească mai mult pentru aceste servicii în momentul de faţă pentru că piaţa forţei de muncă s-a dezgheţat, se fac tot mai multe angajări, iar companiile mizează pe oferirea de pachete de abonamente medicale mai cuprinzătoare şi mai performante, consideră reprezentantul reţelei de sănătate.

    Anul acesta Regina Maria sărbătoreşte 20 de ani de la crearea primului abonament, primul pachet medical fiind conceput la un an după înfiinţarea companiei. „Evoluţia abonamentelor a fost mână-n mână cu evoluţia sistemului medical românesc, iar primul contract de abonamente din România a fost semnat în 1996, de noi“, adaugă reprezentantul Regina Maria. Acesta a fost realizat atunci, în mod special, pentru expaţi şi comunitatea internaţională din Bucureşti, deoarece străinii erau obişnuiţi, familiarizaţi să fie acoperiţi din punct de vedere medical de un serviciu. Pe lângă prevenţie, aceste pachete conţineau o zonă premium sau super premium, iar numărul de abonamente vândute era destul de mic, explică Chreih. Între timp, lucrurile au evoluat: cu cât au început să fie mai multe abonamente vândute în piaţă, cu atât infrastructura medicală a început să se dezvolte. „Comunitatea de corporatişti din România, angajaţii companiilor, au făcut cunoştinţă cu sistemele medicale private prin intermediul abonamentelor medicale. Practic, angajatul a mers prima dată la un medic în privat pentru că a primit un abonament medical de la companie“, spune CEO-ul reţelei, explicând că acest fenomen a căpătat o amploare tot mai mare; sume mari au fost investite în crearea infrastructurii medicale, în segmentul serviciilor. „Asta ne-a ajutat pe noi să acoperim astăzi 11 judeţe, să avem 31 de locaţii şi o reţea de 180 de furnizori de servicii medicale pentru utilizatorii celor 365.000 de abonamente pe care le avem acum“, adaugă Chreih. În prezent, explică el, piaţa este aproape matură, existând un milion de abonamente; potenţialul este de sporire a acestui număr şi în viitor.

     

     

  • Ministerul Sănătăţii sesizează parchetul după un control la Institutul “Ana Aslan”

    Ministerul Sănătăţii sesizează Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 pentru posibile fapte penale, în urma verificărilor Corpului de Control al ministrului la Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie “Ana Aslan”, fiind recomandată şi revocarea din funcţie a directorului medical al unităţii.

    Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii susţin că au fost identificate suspiciuni de fraudă, atât în cazul achiziţiilor făcute de institut, cât şi în cazul unor analize medicale, dar şi sporuri acordate ilegal ori medicamente decontate ilegal.

    “În privinţa achiziţiei de reactivi pentru laborator, există suspiciunea de fraudare a procedurilor de achiziţie publică. Corpul de control a identificat posibilitatea ca unele caiete de sarcini să fi fost întocmite astfel încât la procedura de achiziţie să participe o singură firmă. Raportul consideră că astfel s-a limitat accesul altor competitori.(…) Astfel, în 2014 reactivii au fost fost achiziţionaţi de la un singur furnizor, la o valoare de 7.685.512 lei. Când achiziţia a fost realizată pe loturi (în anul 2016), valoarea de achiziţie a reactivilor a fost de aproape patru ori mai mică, de doar 1.976.458 lei. Raportul recomandă verificarea pe mai mulţi ani a acestor practici”, se arată într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX.

  • Serviciile spa de relaxare, nevoie sau un răsfăţ?

    În România au existat din cele mai vechi timpuri zone unde apele termale şi nămolul au fost folosite pentru a trata diverse afecţiuni, iar în prezent românii se arată din ce în ce mai dispuşi să încerce variantele moderne de relaxare şi tratament. Cifra de afaceri din servicii spa de relaxare a ajuns la 5,6 milioane de euro la nivelul întregii ţări, iar tendinţa este de creştere susţinută. Domeniul se loveşte însă de câteva piedici.

    Un apetit mai mare pentru răsfăţul care se dovedeşte a fi mai mult decât răsfăţ, interesul crescut pentru sănătate şi stare de bine şi popularizarea serviciilor din segmentul spa sunt principalele motoare de creştere ale segmentului. Printre punctele tari se numără atât interesul investitorilor, cât şi a consumatorilor pentru acest domeniu, chiar dacă industria locală se află încă la un nivel incipient. „Avem consultanţi şi specialişti spa care au lucrat peste 10 ani în străinătate şi au adus know-how-ul acumulat în ţară, ridicând astfel nivelul pieţei“, spune Ioana Marian, fondatoare şi CEO al platformei de wellness desprespa.ro.

    „Şi legislaţia a ajutat, impunând existenţa un centru spa/wellness în cadrul tuturilor hotelurilor de cinci stele“, adaugă specialista în domeniu. Pe de altă parte, un mare minus al industriei este dat de lipsa nomenclatorului de meserii – „în acest moment nu există în Clasificarea Ocupaţiilor din România precizări pentru slujbe de spa manager, terapeut spa, recepţioner spa şi lista poate continua. Aşadar, nu există nici şcoli spa, pentru că momentan nu pot fi eliberate diplome“, spune Ioana Marian. De puţin timp există cod CAEN, dar pentru ca piaţa să crească în mod real trebuie soluţionate şi restul necunoscutelor prin Ministerul Muncii, consideră ea.

    Roxana Vişan, directorul Orhideea Health & Spa, unul dintre principalii jucători locali pe acest segment, consideră că majoritatea clienţilor nu sunt suficient de informaţi în ce priveşte beneficiile acestor servicii. Centrul de spa al complexului Orhideea a fost inaugurat în 2011 şi a adus pe piaţa Capitalei un spaţiu de 3.000 de metri pătraţi în care au fost aduse sub aceeaşi umbrelă atât serviciile de wellness, cât şi cele spa. Aspectul negativ, arată Vişan, este „veşnica negociere. Vrem cât mai mult şi mai bun, cât mai ieftin…“. Sorin Vasilache, manager al Shiseido Spa din Stejarii Country Club, completează că oamenii ar trebui să integreze în stilul lor de viaţă conceptul de wellness, să devină un obicei obişnuit detoxifierea la saună şi să facă tratamente periodic, nu doar pentru ocazii speciale. Shiseido Spa se află la etajul complexului de agrement La Stejarii, care a fost deschis pentru public la sfârşitul anului 2013, fiind primul spa din Europa de Est care funcţionează sub umbrela acestui nume. Managerul spa-ului spune că investiţia exclusiv pentru acest spaţiu este dificil de apreciat, întrucât face parte dintr-un complex gândit all-in-one; investiţia totală pentru complexul de agrement Stejarii s-a ridicat la aproximativ 18 milioane de euro. Pe de altă parte, în acest segment au înflorit mai multe afaceri în ultimii cinci ani, deopotrivă nume internaţionale dar şi firme locale. În opinia operatorilor în domeniu, spa-ul nu mai este un serviciu de lux, a devenit o nevoie; „nu mergi la SPA pentru că este la modă, mergi la SPA pentru ca ai simţit beneficiul direct asupra sănătăţii tale. Aceasta este direcţia în care îmi place să cred că ne îndreptăm“, declară Roxana Vişan. Românii încep să înţeleagă ce însemnă aceste servicii, rolul lor şi să aibă curiozitatea de a le testa, iar vânzările de carduri cadou pentru servicii în centre spa sunt în continuă creştere, adaugă Vişan. Există din ce în ce mai mulţi români care au un apetit tot mai mare pentru astfel de servicii şi Sorin Vasilache remarcă „un interes crescut pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos, de la obiceiuri alimentare corecte, la mişcare, tratamente periodice şi activităţi pentru dezvoltarea personală. Sperăm ca un număr din ce în ce mai mare de persoane să urmeze această direcţie“. Concret, în 2011, cifra de afaceri din servicii spa de relaxare a fost de 5,6 milioane de euro la nivelul întregii ţări, iar în 2015 a ajuns la 7,7 milioane de euro şi 160.500 de clienţi, deopotrivă români şi străini, conform desprespa.ro, care a contorizat evoluţia pieţei de profil din România parcursul ultimilor ani. Cifra indicată nu include decât încasările din serviciile de relaxare şi prevenţie spa & wellness, fără cele de înfrumuseţare, slăbire, fitness sau tratamente balneare oferite în cadrul centrelor de servicii spa şi conexe.

    Preţul mediu al unei terapii spa a crescut de la 150 de lei între 2012 şi 2014, la 160 de lei în 2015, potrivit aceleiaşi surse. Cel mai adesea, clienţii individuali de terapii spa cheltuiesc circa 150 de lei la fiecare vizită într-un astfel de centru, frecvenţa tratamentelor fiind de circa unul pe săptămână. Cei care au abonamente, vizitează centrul la care sunt membri mai des, de 2-3 ori pe săptămână, cheltuiesc 350-400 de lei pe lună şi au acces nelimitat la toate serviciile centrului, spune directorul Orhideea Health & Spa. „Serviciile mai scumpe sunt cele personalizate şi mă refer la cursurile de personal training nataţie, fitness şi kinetoterapie. Se lucrează unu la unu: intructor sau kinetoterapeut cu un client, totul fiind personalizat pentru fiecare client în parte“, declară Roxana Vişan. La centrul pe care îl conduce, terapiile au preţuri variate, în funcţie şi de complexitate şi durată: de pildă un masaj de relaxare de 30 de minute este 85 de lei, unul de 50 de minute costă 150 lei, iar un masaj terapeutic de 30 de minute este 90 de lei; în cazul terapiilor mai complexe, preţurile sunt mai mari.

    La Shiseido Spa preţul mediu al unei terapii este de 50 de euro, una dintre cele mai apreicate fiind Kuroho Body – masaj de relaxare reprezentativ pentru Shiseido – „care oferă o deconectare totală şi o hidratare intensă a pielii, concentrându-se pe stimularea punctelor de presiune Tsubo, echilibrând energetic organismul şi inducând o stare profundă de relaxare“, spune managerul spa-ului de la Stejarii. Voucherele cadou sunt cumpărate cu precădere pentru a fi oferite celor apropiaţi sau partenerilor de afaceri, spune Sorin Vasilache; spa-ul de la Stejarii are zone de relaxare, piscină cu hidromasaj, saune umede şi uscate, hammam, cameră cu saltele cu apă şi terapie cu oxigen.

    Consumatorii fideli ai centrelor spa au, în general, peste 30 de ani; „fie că fac parte din top management sau din antreprenoriat, din domenii diverse – de la finanţişti la artişti – au în comun dorinţa de a se relaxa şi de a-şi îngriji corpul şi mintea“, spune Sorin Vasilache. Conform spuselor sale, bărbaţii caută în special momente de linişte, dorind să se deconecteze de la ritmul intens şi de la grijile de zi cu zi, iar femeile caută prioritar prevenirea sau reducerea semnelor de îmbătrânire şi îmbunătăţirea generală a aspectului pielii, spune managerul Shiseido Spa. Faţă de acum patru ani, când despreSpa.ro a realizat primul studiu de piaţă, românii au început să nu mai considere spa-ul doar un răsfăţ, ci să privească relaxarea ca pe o condiţie pentru menţinerea sănătăţii, spune Ioana Marian. „În 2011, 60% dintre respondenţi considerau că le-ar fi necesar un venit mai mare pentru a merge mai des la spa, iar în 2015, doar 32% au dat acelaşi răspuns“, susţine reprezentanta desprespa.ro.

    Cu toate acestea, „românii mai au încă acea cultură a băilor, în special în scop terapeutic, nu preventiv sau de relaxare. Din păcate, mulţi au rămas cu imaginea staţiunilor balneare vechi“, consideră Ioana Marian. Deşi în ultimii ani s-au făcut investiţii substanţiale în fostele baze de tratamente, s-au construit şi centre spa prin toate locaţiile balneare consacrate, industria pe plan local abia se află la început. „Cu toţii avem responsabilitatea de a contribui la creşterea domeniului. Fiecare spa nou construit a ajutat la creşterea pieţei, la maturizarea acesteia, la creşterea diversităţii şi calităţii serviciilor şi a venit cu ceva nou în aceasta piaţă“, declară Roxana Vişan.

  • Trăia pe străzi şi era dependent de heroină. Astăzi este milionar şi ajută oamenii să aibă grijă de sănătatea lor

    În urmă cu 13 ani, Khalil Rafati trăia pe străzile din Los Angeles şi era dependent de heroină; avea ulcer şi ajunsese la 50 de kilograme. Astăzi, el este milionar.

    Rafati este proprietarul SunLife Organics, un lanţ de magazine care comercializează sucuri naturale şi care s-a extins din Malibu în alte 6 locaţii din Los Angeles.

    Lanţul are clienţi fideli precum David Duchovny sau Anthony Kiedis de la Red Hot Chilli Peppers şi a devenit cunoscut datorită cozilor uriaşe la care oamenii se aşează pentru a cumpăra băuturi numite “Elixirul vieţii” sau “Fericirea”.

    Ajuns la 46 de ani, Rafati a reuşit să creeze într-o perioadă relativ scurtă de timp un imperiu construit pe băuturile despre care spune că i-au salvat viaţa.

    Khalil Rafati descrie incredibila sa poveste în cartea “Am uitat să mor”, o autobiografie care s-a bucurat de mare succes în Statele Unite.

    Aventura lui Rafati a început la Hollywood, acolo unde a deschis o spălătorie auto. Pentru a câştiga ceva bani în plus, el a început să distribuie şi marijuana; dar momentul care i-a definit practic prima parte a vieţii a fost acela în care a încercat pentru prima dată heroina. A devenit repede dependent şi a fost de mai multe ori aproape de moarte.

    În 2003, aflându-se la închisoare, Rafati a înţeles că a atins limita de jos: s-a decis să renunţe la droguri şi să aibă grijă de sănătatea sa, iar momentul în care un prieten i-a explicat beneficiile sucurilor naturale i-a schimbat viaţa. El a început să creeze diferite combinaţii de sucuri, printre care şi “Wolverine” – o băutură cu gust de banane – care a devenit practic semnătura celor de SunLife.

    El a primit 50.000 de dolari din partea unui prieten şi a deschis primul magazin SunLife, în Malibu. Reţeaua numără astăzi 6 astfel de locaţii.
     

  • Pepsi modifică reţeta. Vezi ingredientul esential care este schimbat

    PepsiCo Inc a decis reducerea cantităţii de zahăr din băuturile răcoritoare pe care le deţine în portofoliu, pe fondul planului de a aborda probleme actuale, de la obezitate la schimbări climatice, potrivit Reuters.

     Compania din New York va anunţa, luni, că până în 2025, cel puţin două treimi din băuturile pe care le deţine vor avea, în dozele obişnuite de 330 ml, cel mult o sută de calorii de la zahărul adăugat, faţă de 40% în prezent. Iniţiativa, care presupune introducerea mai multor băuturi fără calorii sau cu o cantitate redusă de calorii şi regândirea reţetelor existente, vine pe fondul presiunilor crescute din partea experţiilor guvernamentali şi din domeniul sănătăţii care acuză băuturile răcoritoare că sunt printre cauzele obezităţii şi diabetului.

    Reprezentanţii PepsiCo susţin că ţinta globală impusă acum este mai ambiţioasă decât anteriorul plan, care stabilea reducerea zahărului cu 25% în compoziţia anumitor băuturi, vândute pe pieţe specifice, până în 2020.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat, luna acesta, taxe pentru băuturile care conţin zahăr, precum cele impuse în Franţa şi Mexic, pentru a reduce consumul şi a îmbunătăţi sănătatea. Industria băuturilor cu zahăr se opune acestor taxe.

    Brandul de cola al PepsiCo generează 12% din profitul anual de 63 de miliarde de dolari, 25% din veniturile companiei fiind generate de băuturi precum Mountain Dew, iar restul din apă şi sucurile din linia Tropicana, pe lângă snacks-uri sau gustări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro