BusinessMagazin

Tag: raport

  • RAPORT: Jumătate dintre bănci au fost nevoite să sancţioneze angajaţii pentru fapte de corupţie

     Probabilitatea de a acţiona dacă suspectează fapte de corupţie este mai ridicată în cazul companiilor de servicii financiare decât în alte sectoare, potrivit unui sondaj realizat de compania de consultanţă şi contabilitate, citat de Bloomberg.

    Aproape 70% dintre persoanele din industria financiară intervievate de Ernst & Young au afirmat că instituţia pentru care lucrează are în regulament sancţiuni clare în cazul încălcării reglementărilor privind spălarea de bani. În celelalte sectoare ale economiei, media este de 49%.

    Anul trecut, grupul bancar HSBC a fost sancţionat în Statele Unite cu 1,9 miliarde de dolari pentru acuzaţii de spălare de bani, autorităţile susţinând că banca britanică a oferit grupărilor teroriste şi cartelurilor de droguri acces la sistemul financiar american.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Piaţa de media şi divertisment din România va înregistra al treilea cel mai rapid ritm de creştere din Europa Centrală şi de Est

    Pieţele cu cea mai rapidă creştere din regiune rămân Turcia (11,4%) şi Rusia (10,1%), în vreme ce Ungaria (5,5%), Republica Cehă (5,1%) şi Polonia (3,2%) vor înregistra rate mai mici de creştere decât România. Cu toate acestea, România va rămâne cea mai mică piaţă de media şi divertisment din regiune ca volum.

    Valoarea estimată a pieţei locale de media şi divertisment a fost de 2,44 miliarde de dolari americani în 2012 şi se aşteaptă să ajungă la 3,53 miliarde de dolari în 2017.

    “România rămâne una dintre pieţele de media şi divertisment cele mai dinamice din regiune. Cu toate acestea, cea mai mare parte a creşterii va veni din segmentul accesului la Internet, în vreme ce veniturile din publicitate şi cheltuielile consumatorilor pentru produsele media vor creşte într-un ritm mult mai încet. în acelaşi timp, anumite segmente de piaţă, aşa cum sunt vânzările de muzică, de ziare şi reviste şi publicitatea şi licenţele radio vor scădea până în 2017.

    Acest lucru este similar cu tendinţele globale în care cheltuielile pentru produsele digitale vor creşte mult mai rapid decât cele pentru produsele media tradiţionale”, spune Florin Deaconescu, Partener, Servicii de Audit, responsabil pentru sectorul de telecom, media şi divertisment, PwC România.

    În întreaga lume, accesul la conţinutul media şi de divertisment trece printr-un proces de democratizare, prin răspândirea tot mai largă a Internetului şi creşterea explozivă a terminalelor mobile inteligente. Potrivit raportului anual PwC Global Entertainment and Media Outlook 2013-2017, în vreme ce cheltuielile pentru produsele media tradiţionale vor rămâne partea cea mai consistentă a pieţei în următorii cinci ani, creşterea va veni din segmentul produselor media digitale.

    Ca reacţie la acest proces, afacerile de media şi divertisment continuă să-şi dezvolte capacităţile în materie de cunoaştere a consumatorului şi să îşi îmbunătăţească agilitatea operaţională.

    China, Brazilia, India, Rusia, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Mexic, Indonezia şi Argentina vor fi ţările care vor înregistra cea mai mare creştere în următorii cinci ani, aproape dublându-şi ponderea în veniturile totale ale industriei media şi divertismentului la nivel global. Rata medie anuală de creştere pentru aceste pieţe va fi mai mult decât dublă faţă de cea a întregului sector la nivel global. Aceste pieţe vor genera 22% din veniturile de media şi divertisment în 2017, aproape dublu faţă de ponderea de doar 12% pe care o aveau în 2008. în plus, impactul creşterii urbanizării şi al dezvoltării clasei de mijloc va revitaliza anumite segmente ale industriei media şi divertismentului.  

    În acelaşi timp, pieţele mai mature şi mai avansate din punct de vedere tehnologic din America de Nord, Europa de Vest şi regiunea Asia Pacific, vor juca un rol decisiv în migraţia către tehnologiile digitale.
    Cea de-a 14 ediţie a raportului Global Entertainment and Media Outlook 2013-2017 acoperă abonamentele TV şi taxele de licenţă, publicitatea TV, accesul la internet, radio, publicitatea out-of-home, jocurile video, filmele, tipărirea de ziare şi reviste, publicitatea business-to-business, publicitatea online, editarea de carte şi producţia muzicală.

  • SCHIMBĂRI PENTRU BUGETARI – Ponta: Raportul între salariul minim şi maxim va ajunge la 1-7. Legea funcţionarului public va fi modificată

     Şeful Guvernului a precizat că el a propus ca raportul dintre salariul minim şi cel maxim să nu fie mai mare de 1 la 7, chiar dacă multora li s-a părut exagerat.

    În cadrul acestei grile, salariul minim în administraţie ar putea fi mai mare decât salariul minim brut pe economie, respectiv de 1.000 lei faţă de 800 lei, dar fără a depăşi anvelopa cheltuielilor de personal, de 7% din PIB.

    “În limita cheltuielilor cu personalul de 7% din PIB şi raportat la bugetul de anul ăsta, vreau să las, nu să spun eu de la Ministerul de Finanţe cât câştigă un angajat dintr-o primărie sau dintr-un minister, o posibilitate mai flexibilă, pentru ca între un minim – nu poţi să dai sub salariul minim pe economie – şi un maxim – pentru că eu cred că există în sectorul bugetar salarii mult prea mari – să dau mai multă flexibilitate conducătorului fiecărei instituţii în parte în a-şi aranja oamenii. Eventual, dacă nu mai are nevoie de 100, ci doar de 80, dar îi plăteşte mai bine, e în regulă, poate că mai taie salariile mari şi le măreşte pe cele mici, deci un tip de flexibilitate care să ţină cont de performanţa şi ncesitatea fiecărui angajat”, a spus Ponta la RTV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport Transparency International: Peste jumătate din populaţia lumii crede că fenomenul corupţiei s-a agravat

     În ultimele 12 luni, 27 la sută dintre persoanele intervievate pentru acest barometru mondial al corupţiei afirmă că au fost nevoite să plătească mită pentru a avea acces la unele servicii publice sau unele instituţii.

    “Statele trebuie să trateze cu seriozitate vocile care se ridică împotriva corupţiei şi să întreprindă activităţi concrete pentru favorizarea transparenţei şi pentru a incita administraţia să dea socoteală cetăţenilor”, avertizează Huguette Labelle, preşedinta Transparency International, citată într-un comunicat publicat la Berlin, la sediul organizaţiei neguvernamentale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAPORT: Osama ben Laden a reuşit să se ascundă aproape 10 ani din cauza neglijenţei şi toleranţei Pakistanului

     Postul de televiziune arab Al-Jazeera a publicat, luni, pe site-ul său de Internet o copie a raportului comisiei de anchetă a autorităţilor pakistaneze în urma atacului din mai 2011 orchestrat de agenţii CIA împotriva reşedinţei în care se ascundea liderul Al-Qaida, la Abbottabad, în nord-vestul ţării.

    “OBL (Osama ben Laden, n.red.) a putut să rămână în limitele perimetrului din Abbottabad din cauza eşecului colectiv al autorităţilor militare, serviciilor de informaţii, poliţiei şi administraţiei civile”, menţionează voluminosul raport, a cărui versiune preliminară a fost transmisă în urmă cu şase luni Guvernului de la Islamabad, dar a rămas secretă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: România, printre cele mai vulnerabile ţări la reducerea investiţiilor către pieţele emergente

     Cu sediul la Washington, IIF este cel mai mare grup de lobby al industriei bancare la nivel mondial.

    Organizaţia şi-a redus estimările privind fluxul de capital străin către pieţele emergente pentru anul viitor la 1.110 miliarde de dolari, cel mai scăzut nivel din 2009. Pentru acest an, investiţiile străine pe pieţele emergente sunt estimate la 1.150 miliarde de dolari, în scădere cu 3% faţă de nivelul din 2012, potrivit raportului prezentat miercuri de IIF.

    Astfel, Turcia, România, Polonia şi Maroc sunt statele cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate la încetinirea investiţiilor pe pieţele emergente, din cauza nivelului ridicat de dependenţă de finanţarea străină, se arată în raport, citat de Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Steve Jobs a avut dreptate: de ce vor dispărea sute de milioane de locuri de muncă

    Mass-media ne oferă zilnic o porţie de date economice, iar termeni precum PIB, rata inflaţiei sau dobânda de referinţă ne sunt familiari, deşi nu întotdeauna ştim ce înseamnă. De cele mai multe ori aceste date economice se referă la prezent şi la trecut. Iar când economiştii încearcă să privească spre viitor, o fac tot pe termen scurt şi s-ar părea că se limitează la interpolarea tendinţelor actuale. Foarte rar se aduc în discuţie noile tehnologii, dintre care unele pot schimba semnificativ peisajul economic al viitorului.

    Luna trecută, cercetătorii de la McKinsey Global Institute au dat publicităţii un raport în care încearcă să estimeze potenţialul disruptiv al unor noi tehnologii şi impactul lor economic estimat în dolari, termenul de referinţă fiind anul 2025. Au fost luate în considerare doar tehnologiile care deja există şi care au potenţialul să-şi extindă efectele asupra întregii economii, excluzând astfel atât tehnologiile ce ar putea să apară până în 2025 (de exemplu computere cuantice), cât pe cele cu impact de nişă (de pildă turismul spaţial). Este interesant de notat că atenţia acordată de presă unor tehnologii nu prea se corelează cu impactul economic calculat. De exemplu, se vorbeşte mult despre energia regenerabilă, dar impactul estimat este mult mai mic decât al noilor tehnologii din genetică.

    Ideea de bază este că tehnologiile din zona informatică sunt cele cu cel mai mare potenţial disruptiv, iar pe primele poziţii sunt internetul mobil, automatizarea muncii cu informaţiile, „Internetul lucrurilor” şi cloud computing. Dacă adăugăm şi robotica avansată, avem o paletă de tehnologii care în scenariul pesimist ar urma să aibă în 2025 un impact cumulat de 15 trilioane de dolari asupra economiei globale. Acest „impact„ nu se referă la veniturile directe, ci mai degrabă la câştigurile obţinute prin creşterea de productivitate sau economii în alte sectoare.

    De exemplu, automatizarea muncii cu informaţia, prin adoptarea pe scară largă a unor programe bazate pe inteligenţă artificială care să poată obţine răspunsuri la întrebări imprecise prin analizarea unor seturi de date nestructurate. Creşterea productivităţii în munca de birou ar fi semnificativă în administraţie şi companii din toate domeniile. Cum „lucrătorii cu informaţia„ reprezintă 9% din totalul forţei de muncă (la nivel global) şi însumează 27% din totalul cheltuielilor cu forţa de muncă, aceste sisteme automate ar putea înlocui 110-140 de milioane de lucrători, iar economiile obţinute astfel ar putea  însemna între 5,2 şi 6,7 trilioane de dolari în 2025, fără a lua în seamă efectele colaterale pe care creşterea calităţii ar avea-o în economie şi societate.

    Cel mai interesant caz este cel al internetului mobil, al cărui impact economic este estimat la un minim de 3,7 şi un maxim de 10,8 (vorbim în trilioane de dolari la nivelul anului 2025). Sigur că e un câştig că pot să văd în orice moment ce-au mai postat pe Facebook prietenii mei, dar dacă ne limităm la acest nivel pierdem din vedere imaginea de ansamblu.

    Un exemplu simplu îl reprezintă sistemele de plăţi, care în mod evident se îndreaptă spre tehnologiile internetului mobil şi deja plăţile cu telefonul mobil sunt realitate curentă în multe ţări. Însă adoptarea pe scară largă (adică peste 80% în ţările dezvoltate şi peste 65% în celelalte) a acestei tehnologii ar aduce un spor de productivitate de circa 50% în procesarea tranzacţiilor, care s-ar traduce în peste 200 de miliarde de dolari anual.

    Şi mai semnificativ este impactul în domeniul sănătăţii, unde se pot obţine reduceri de costuri de până la 20% pentru tratamentul bolilor cronice prin monitorizarea la distanţă a stării pacientului. La modul optimist, reducerea costurilor se poate evalua la peste 2 trilioane de dolari (varianta pesimistă ar fi un trilion), cu observaţia că nu se calculează câştigul colateral rezultat din posibilitatea bolnavului de a munci în loc să meargă la controale şi investigaţii medicale – de altfel videoconferinţa cu medicul deja se practică.
    Poate că cifrele sunt grosiere. Dar direcţia este clară şi de ea ar trebui să ţină seamă cei care gândesc politicile pe termen lung. Chiar şi în România.

  • Comisia Europeană continuă să sprijine aderarea României şi Bulgariei la Schengen

     “În urma concluziilor Consiliului din iunie 2011, potrivit cărora atât Bulgaria, cât şi România îndeplinesc criteriile necesare pentru a aplica integral aquis-ul Schengen, au fost implementate măsuri care le vor facilita aderarea. Totuşi, Consiliul nu a putut decide eliminarea controalelor la graniţele interne pentru aceste state. Comisia continuă să sprijine aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, precum şi eforturile preşedinţiei în această direcţie”, se arată în raport.

    Acest raport acoperă perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2012 şi 30 aprilie 2013 şi evaluează, în special, aplicarea normelor Schengen, procedurile de eliberare a vizelor şi de securitate şi situaţia de la frontierele externe ale spaţiului Schengen, potrivit unui comunicat al CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAPORT privind arsenalul NUCLEAR la nivel mondial: Ce ţări şi-au sporit numărul de focoase nucleare

     China are în prezent 250 de focoase nucleare, faţă de 240 în 2012, Pakistanul are 100-120 faţă de 90-110, iar India 90-110 faţă de 80-100, scrie Institutul.

    Această cursă a înarmării este cu atât mai îngrijorătoare cu cât SIPRI consideră “fragilă” pacea în Asia, având în vedere “tensiuni în creştere începând din 2008” între India şi Pakistan, între cele două Corei sau între China şi Japonia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trilioanele de dolari din 2025

    Mass-media ne oferă zilnic o porţie de date economice, iar termeni precum PIB, rata inflaţiei sau dobânda de referinţă ne sunt familiari, deşi nu întotdeauna ştim ce înseamnă. De cele mai multe ori aceste date economice se referă la prezent şi la trecut. Iar când economiştii încearcă să privească spre viitor, o fac tot pe termen scurt şi s-ar părea că se limitează la interpolarea tendinţelor actuale. Foarte rar se aduc în discuţie noile tehnologii, dintre care unele pot schimba semnificativ peisajul economic al viitorului.

    Luna trecută, cercetătorii de la McKinsey Global Institute au dat publicităţii un raport în care încearcă să estimeze potenţialul disruptiv al unor noi tehnologii şi impactul lor economic estimat în dolari, termenul de referinţă fiind anul 2025. Au fost luate în considerare doar tehnologiile care deja există şi care au potenţialul să-şi extindă efectele asupra întregii economii, excluzând astfel atât tehnologiile ce ar putea să apară până în 2025 (de exemplu computere cuantice), cât pe cele cu impact de nişă (de pildă turismul spaţial). Este interesant de notat că atenţia acordată de presă unor tehnologii nu prea se corelează cu impactul economic calculat. De exemplu, se vorbeşte mult despre energia regenerabilă, dar impactul estimat este mult mai mic decât al noilor tehnologii din genetică.

    Ideea de bază este că tehnologiile din zona informatică sunt cele cu cel mai mare potenţial disruptiv, iar pe primele poziţii sunt internetul mobil, automatizarea muncii cu informaţiile, „Internetul lucrurilor„ şi cloud computing. Dacă adăugăm şi robotica avansată, avem o paletă de tehnologii care în scenariul pesimist ar urma să aibă în 2025 un impact cumulat de 15 trilioane de dolari asupra economiei globale. Acest „impact„ nu se referă la veniturile directe, ci mai degrabă la câştigurile obţinute prin creşterea de productivitate sau economii în alte sectoare.

    De exemplu, automatizarea muncii cu informaţia, prin adoptarea pe scară largă a unor programe bazate pe inteligenţă artificială care să poată obţine răspunsuri la întrebări imprecise prin analizarea unor seturi de date nestructurate. Creşterea productivităţii în munca de birou ar fi semnificativă în administraţie şi companii din toate domeniile. Cum „lucrătorii cu informaţia„ reprezintă 9% din totalul forţei de muncă (la nivel global) şi însumează 27% din totalul cheltuielilor cu forţa de muncă, aceste sisteme automate ar putea înlocui 110-140 de milioane de lucrători, iar economiile obţinute astfel ar putea  însemna între 5,2 şi 6,7 trilioane de dolari în 2025, fără a lua în seamă efectele colaterale pe care creşterea calităţii ar avea-o în economie şi societate.


    Cel mai interesant caz este cel al internetului mobil, al cărui impact economic este estimat la un minim de 3,7 şi un maxim de 10,8 (vorbim în trilioane de dolari la nivelul anului 2025). Sigur că e un câştig că pot să văd în orice moment ce-au mai postat pe Facebook prietenii mei, dar dacă ne limităm la acest nivel pierdem din vedere imaginea de ansamblu.

    Un exemplu simplu îl reprezintă sistemele de plăţi, care în mod evident se îndreaptă spre tehnologiile internetului mobil şi deja plăţile cu telefonul mobil sunt realitate curentă în multe ţări. Însă adoptarea pe scară largă (adică peste 80% în ţările dezvoltate şi peste 65% în celelalte) a acestei tehnologii ar aduce un spor de productivitate de circa 50% în procesarea tranzacţiilor, care s-ar traduce în peste 200 de miliarde de dolari anual.

    Şi mai semnificativ este impactul în domeniul sănătăţii, unde se pot obţine reduceri de costuri de până la 20% pentru tratamentul bolilor cronice prin monitorizarea la distanţă a stării pacientului. La modul optimist, reducerea costurilor se poate evalua la peste 2 trilioane de dolari (varianta pesimistă ar fi un trilion), cu observaţia că nu se calculează câştigul colateral rezultat din posibilitatea bolnavului de a munci în loc să meargă la controale şi investigaţii medicale – de altfel videoconferinţa cu medicul deja se practică.
    Poate că cifrele sunt grosiere. Dar direcţia este clară şi de ea ar trebui să ţină seamă cei care gândesc politicile pe termen lung. Chiar şi în România.