Tag: program

  • Vremuri grele. Medic din România: „Domnule Prim-Ministru Mihai Tudose … Ştiţi că medicilor li se pregăteşte un program de lucru de 48 de ore/săptămână? Mai ştiţi că subordonaţii domniei-voastre au anulat „de facto” sporurile din Sănătate?”

    Pe Facebook, Florin Chirculescu a scris: „Domnule Prim-Ministru Mihai Tudose,
    Ştiţi că sunteţi pe cale să patronaţi un nou exod al medicilor? Ştiţi că medicilor li se pregăteşte un program de lucru de 48 de ore/săptămână, contrar Codului Muncii şi Directivei Europene a Timpului de Lucru?

    Asta înseamnă că medicii vor reveni la programul de dinainte de 1989, cu diferenţa că PCR prevedea, totuşi, o sâmbătă liberă pe lună – era faimosul SRL socialist. Domnule Prim-Ministru, vă întreb respectuos: aţi extinde acest program de muncă asupra TUTUROR cetăţenilor României?

    Dacă nu, de ce doar medicii trebuie să lucreze în acest fel? De unde această discriminare?
    Răspunsul vi-l dau eu, pentru că subordonaţii dumneavoastră sunt preocupaţi să vă raporteze că în ţară e linişte şi că ei, unii, îşi fac datoria. Ei, bine, prin acest proiect se includ mai multe gărzi în programul obligatoriu, astfel încât gărzile să nu mai fie plătite conform statului lor LEGAL de ore suplimentare. Asta înseamnă pentru noi, medicii, o scădere majoră a veniturilor.

    Domnule Prim-Ministru, mai ştiţi că subordonaţii domniei-voastre au anulat „de facto” sporurile din Sănătate? Anularea cu pricina se va vedea pe fluturaşe DOAR de la 1 ianuarie 2018 – să fie aceasta manevra prin care angajaţii din Sănătate vor fi puşi în faţa unui fapt împlinit DUPĂ ce Guvernul se va adăposti îndărătul unei legi explicate deficitar? Aşa s-ar părea, drept pentru care vă mai pun o întrebare: vi se pare firesc să vă respectaţi promisiunile doar pe hârtie, în timp ce veniturile REALE din Sănătate vor scădea?

    Îmi permit să vă inoportunez în virtutea unei vechi cutume româneşti: jalba-n proţap. Românii s-au tot întrebat, în trecut, dacă „şeful” ştie ce fac subordonaţii săi. „Oare Mareşalul ştie?” se întreba lumea în anii războiului.

    „Oare Ceauşescu ştie?” se întrebau unii în comunism. În consecinţă, vă întreb şi eu: „Dumneavoastră ştiţi, domnule Prim-Ministru?”
    Nu e linişte în Sănătate, iar dacă miniştrii şi consilierii spun altceva, vă amintesc că domniile-lor ne-au asigurat că, citez: „avem prea mare nevoie de personalul din Sănătate ca să nu-l plătim corect”.

    Calculele, însă, ne arată că veniturile vor scădea, ceea ce reprezintă atât abandonul principiilor expuse la început de mandat, cât şi abdicarea de la doctrina social-democrată, cea de la care vă reclamaţi. În context, ce garanţii ne daţi, domnule Prim-Ministru? Ce-i de făcut, astfel încât creşterea salarială de pe hârtie să nu fie totuna cu SCĂDEREA veniturilor?

    Domnule Prim-Ministru, nu vreau să închei prin a aduce vorba de mişcările revendicative ale personalului din Sănătate, de care, sunt sigur, subordonaţii domniei-voastre v-au avertizat. Nu mă pot împiedica, însă, să nu amintesc de „greva prin emigraţie”, începută pe vremea Prim-Ministrului Boc – sunteţi sigur că doriţi ca şi numele dumneavoastră să fie asociat cu această „grevă” neobişnuită?

  • COŞMARUL angajaţilor a început. Cea mai URÂTĂ lege a intrat în vigoare. Atenţie MAXIMĂ la aceste capcane, dacă nu vreţi ca viaţa la serviciu să vi se complice extrem de tare

    Ora de începere a programului de lucru şi ora la care se termină activitatea angajatului nasc dileme în rândul angajatorilor, care nu ştiu exact cum trebuie să procedeze pentru a se asigura că, în cazul unui control, nu primesc amendă de la inspectorii de muncă. Potrivit legii, din data de 7 august 2017 angajatorul are obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat (program de 8 ore sau part time), cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit al programului de lucru (de la 10 la 18, de la 9 la 17 etc.). Ce pro­bleme pot întâmpina companiile?

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fundaţia Orange anunţă dezvoltarea programului Digitaliada şi în anul şcolar 2017-2018.

    30 de şcoli de la sate intră în noul an şcolar cu laboratoare digitale complet echipate şi cu materiale digitale educative pentru Matematică şi Informatică. 82 de profesori din cele 30 de şcoli au participat la sesiuni de formare şi au acces la aplicaţiile educative instalate pe tablete şi la 124 de proiecte didactice adaptate. 3.400 de elevi din mediul rural au acces permanent la laboratoarele dotate cu 826 tablete, 31 de laptopuri, 28 de videoproiectoare şi ecrane de proiecţie.

    Pentru a creşte performanţele şcolare ale elevilor şi pentru a-i pregăti pentru oportunităţile viitorului, Fundaţia Orange a investit în programul Digitaliada de la debut şi până acum 800.000 euro.

    Programul promovează educaţia digitală şi încurajează utilizarea la clasă a metodelor de lucru interactive şi a conţinutului digital educativ, pentru a creşte performanţele şcolare ale elevilor. Programul include platforma Digitaliada.ro şi un proiect dedicat şcolilor din mediul rural.

    Platforma încurajează crearea şi postarea online de conţinut digital educativ în limba română ce poate fi folosit de elevi sau profesori din toată ţara. La un an de la lansarea platformei aceasta a înregistrat peste 24.000 de utilizatori unici şi peste 100.000 de vizualizări. Platforma conţine 256 materiale digitale educaţionale şi găzduieşte concursul anual de materiale digitale #Digitaliada, ce premiază pasionaţii care dezvoltă conţinut educativ original.

    În proiectul-pilot desfăşurat în anul şcolar 2016-2017, 10 şcoli gimnaziale de la sate au fost sprijinite să adopte metode digitale interactive în predarea materiilor Matematică şi Informatică. Acestea au fost dotate cu un laborator digital (tablete, laptop-uri, videoproiectoare), un set de aplicaţii şi jocuri educative încărcate pe tablete, iar profesorii au beneficiat de sesiuni de formare, planuri de lecţie şi suport tehnic pentru a utiliza resursele digitale la clasă.

    Rezultatele înregistrate după primul an de Digitaliada confirmă faptul că metodele digitale contribuie la o mai bună înţelegere a noţiunilor teoretice şi la o implicare crescută a elevilor la clasă. Cercetarea realizată de experţi în sociologie şi educaţie pe parcursul proiectului-pilot arată că 25% dintre copiii de la clasele VI-VIII din cele 10 şcoli şi-au mărit media la disciplina Matematică cu aproximativ 1 punct faţă de anul anterior. Elevii care au participat la proiect înţeleg şi reţin mai uşor noţiunile predate, se implică mai activ la desfăşurarea orelor, iar încrederea în forţele proprii a crescut. În plus, utilizarea tehnologiei la clasă a îmbunătăţit cooperarea la ore între elevi cu niveluri diferite de performanţă. De asemenea, datorită participării la Digitaliada, profesorii din cele 10 şcoli şi-au însuşit metode alternative de lucru la clasă, au creat o comunitate de profesori digitali şi şi-au îmbunătăţit prestigiul profesional în comunitatea locală şi regională – rezultate care au dus la creşterea încrederii de sine şi la dezvoltare profesională şi personală. Părinţii elevilor participanţi la program au privit cu satisfacţie faptul că Digitaliada le pregăteşte copiii pentru o lume digitală, au înţeles rolul educativ al tabletelor şi şi-au crescut încrederea în calitatea educaţiei primite de copiii lor la şcoală. 

  • COŞMARUL angajaţilor a început. Cea mai URÂTĂ lege a intrat în vigoare. Atenţie MAXIMĂ la aceste capcane, dacă nu vreţi ca viaţa la serviciu să vi se complice extrem de tare

    Ora de începere a programului de lucru şi ora la care se termină activitatea angajatului nasc dileme în rândul angajatorilor, care nu ştiu exact cum trebuie să procedeze pentru a se asigura că, în cazul unui control, nu primesc amendă de la inspectorii de muncă. Potrivit legii, din data de 7 august 2017 angajatorul are obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat (program de 8 ore sau part time), cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit al programului de lucru (de la 10 la 18, de la 9 la 17 etc.). Ce pro­bleme pot întâmpina companiile?

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum să-ţi transformi pasiunea pentru jocuri video într-o carieră

    Aproximativ 7.000 de oameni lucrează în acest moment în România în circa 80 de studiouri de dezvoltare de jocuri video, dintre care peste 50 în Bucureşti, iar restul în oraşe precum Cluj, Timişoara sau Iaşi, conform Asociaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri din România (RGDA). Cele mai mari studiouri sunt multinaţionalele Ubisoft, Electronic Arts şi Gameloft, care au avut o cifră de afaceri cumulată de circa 91 milioane de euro în 2016, adică 62,5% din totalul industriei locale după cifra de afaceri. ”Cum ar arăta aceste date dacă ar exista şi susţinere din partea statului? Câte alte firme din afară ar fi interesate să vină în România? Unul din lucrurile care afectează industria locală este lipsa forţei de muncă, ceea ce este valabil peste tot în IT, mai ales într-o nişă precum game development“, spune Andrei Istrate, cofondator al GameDev Academy, singurul centru din România care oferă cursuri profesionale în acest domeniu de activitate. ”Avem o lipsă mare de susţinere pentru cei care vor să dezvolte jocuri video. Sunt foarte mulţi tineri care vor să înveţe, dar foarte puţine surse de învăţare la nivel local, dar şi la nivel de inspiraţie“, motivează Istrate înfiinţarea unui astfel de centru.

    Apariţia şcolii GameDev Academy vine în contextul lipsei unui cadru formal în care pasionaţii de jocuri video pot trece de la simpli spectatori la statul de creatori. ”Nu înveţi nicăieri în România, indiferent că vorbim de gimnaziu, liceu sau facultate, cum să creezi un joc video cap-coadă, asistat de oameni cu un background în domeniul ăsta“, continuă Istrate. Cursurile GameDev Academy sunt variate, de la tester jocuri video la game design, programare sau grafică şi se adresează tinerilor de peste 14 ani. Dezvoltarea programului a început în noiembrie, iar în martie a debutat programul pilot, ca apoi în iulie să înceapă înscrierile oficiale. De atunci, inclusiv în programul pilot, au participat la cursuri aproximativ 100 de persoane, iar cele mai căutate module au fost ”de departe cel de game design şi Unity (n.r. – motor grafic utilizat în crearea jocurilor video)“. Costurile unui astfel de curs variază, în funcţie de complexitate şi domeniu, între 450 şi 1.300 de lei, în acest moment.

    Un alt program susţinut de GameDev Academy este Game Lab Bucureşti, un program educaţional bazat pe dezvoltare de proiecte, care are rolul unui incubator de jocuri. Proiectul a apărut în 2012 la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Finlanda, apoi a fost exportat în mai multe locaţii de pe glob, inclusiv în România, în Timişoara, anul trecut. Anul acesta a ajuns la Bucureşti şi se adresează celor care sunt interesaţi ca în trei luni să-şi transforme ideea de joc video într-un produs real.

    GameLab este conceput pentru 48 de persoane; apoi sunt formate 24 de echipe. Prima etapă de selecţie presupune alegerea conceptelor de jocuri, iar cea de-a doua selectarea proiectelor realizate, urmând a fi prezentate în forma finală în faţa unor specialişti. După perioada de selecţie, cei admişi vor fi asistaţi pe parcursul a două luni şi jumătate de profesionişti din producţia de jocuri video, abordând subiecte precum design de jocuri, marketing, management, dezvoltare de produse, design de muzică, design de interfaţă, modelare 3D şi programare. La momentul discuţiei se înscriseseră 10 persoane în program şi ”nu ştim dacă se vor umple toate locurile, este o variantă să pornim şi cu 24 de locuri“.

    În acest scenariu, din cele 24 de idei de la început rămân cel mult 10, apoi în marea finală ajung maximum cinci produse, din care este ales un câştigător. ”Va fi ajutat pe viitor cu promovoare, sprijinire, acces la expunere, sursă de finanţare, public prin intermediul unor evenimente de specialitate“, spune Istrate.

    GameLab se adresează celor care vor să-şi vadă ideea realizată, celor cu un background în programare sau desen, dar şi celor pasionaţi. ”Studenţi şi elevi pasionaţi de gaming, aflaţi la început de drum. Este recomandat ca o persoană să aibă cunoştinţe fie în programare, fie în desen, dar primim şi oameni care nu au neapărat un background de programare şi art, dar care sunt dornici“, adaugă reprezentantul GameDev Academy.

    Una dintre problemele industriei locale este lipsa sprijinului din partea autorităţilor; de pildă, meseriile specifice dezvoltării de jocuri nu sunt trecute în nomenclator, astfel nefiind eligibili pentru accesarea de fonduri europene. ”La nivel politic, administrativ nimeni nu ştie ce înseamnă dezvoltarea de jocuri video.“  RGDA a avut o primă întâlnire cu ministrul mediului de afaceri la acea vreme, Alexandru Petrescu, însă la scurt timp guvernul Grindeanu a demisionat, iar eforturile asociaţiei au fost în van. Andrei Istrate spune că nu se aşteaptă ca guvernul să pompeze milioane de euro în dezvoltarea de jocuri video, dar ar fi binevenit şi un sprijin financiar. Antreprenorul povesteşte că a fost în vizită la un mic studio de jocuri, format din trei persoane, care tocmai lansase un joc pe Android. Curios, Istrate a întrebat de ce nu dezvoltaseră şi o variantă pentru sistemul de operare iOS. Răspunsul a arătat realitatea cu care se confruntă dezvoltatorul din România: ”Nu am avut bani să ne luăm iPhone“. ”Un lucru atât de mărunt a afectat dezvoltarea echipei, care poate ar fi angajat alţi oameni, ar fi crescut afacerea, ar fi adus bani în ţară“, este de părere Andrei Istrate.

    Până acum, modul românesc de a face şcoală în dezvoltarea jocurilor video, potrivit conducătorului GameDev Academy, este angajarea la una dintre cele trei mai multinaţionale, căpătarea de experienţă urmată de o încercare pe cont propriu. Acest lucru s-ar putea schimba pe viitor prin înfiinţarea unor astfel de programe, fie în mediul privat, fie în sistemul educaţional din România.

    Un lucru pe care şcoala şi programul GameLab vrea să-l schimbe, potrivit lui Istrate, este faptul că a face jocuri nu înseamnă doar programare şi desen, ci ”înseamnă şi marketing, business, social media, vânzare, design, creaţie“.

  • Oraşul din România unde în fiecare zi la terminarea programului angajaţii lasă în faţa uşii produsele alimentare nevândute pentru cei care au nevoie

    Pe Facebook, Anca Maria Chirila a adăugat fotografii cu mesajul: „In #TarguMures, pe strada Bartok Bela, este un coffee shop care in fiecare zi la terminarea programului lasa in fata usii produsele alimentare nevandute pentru cei care au nevoie.
    Tot pe Facebook, Soós Attila a scris: „Oare la noi in Cluj de ce nu se procedeaza la fel? Si asa in general restul magazinelor de ce nu se alatura??? Donuteria vietii de exemplu, Panemaru anti caini insotitori pt nevazatori, sau brandul de succes din centrul Clujului: Covrigariile!!!! Sa nu mai vorbim de shaormerii, Mc KFC???”

    În acest timp, ministerul Agriculturii amână aplicarea legii risipei alimentare. “Legea nu este clară”. România aruncă 2,2 milioane de tone de alimente în fiecare an.

    “Analizând în ansamblu Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare s-a constatat că mecanismele propuse nu pot fi puse în practică şi nu poate fi completat dispozitivul legislativ. (…) legea nu este clară, precisă şi previzibilă, aşa cum ar trebui să fie un act normativ pentru a putea fi aplicat şi care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere.

    În consecinţă singura decizie normală şi rezonabilă, asumată fără rezerve de Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost prorogarea normelor de aplicarea până la sfârşitul anului, perioadă în care un grup de lucru instituţional, deja desemnat, are misiunea să identifice modalităţile prin care scopul legii să fie îndeplinit şi să redacteze un proiect de act normativ care să fie realmente aplicabil, atât juridic cât ş tehnic”, se arată într-un punct de vedere al Ministerului referitor la Legea risipei alimentare, nr. 217 din 17 noiembrie 2016.

  • CFR a alocat 500 de milioane de lei pentru reabilitarea infrastructurii feroviare în primul semestru

    „Programul de întreţinere, reparaţii curente şi reparaţii capitale, finanţat din alocaţiile de la bugetul de stat, în valoare totală de 196,1 milioane de lei, şi din surse proprii ale companiei, în valoare totală de 295,5 milioane de lei, cuprinde 284 de proiecte structurate la nivelul celor 8 regionale de cale ferată pe o gamă complexă de lucrări la linii, terasamente, poduri, podeţe, tuneluri, instalaţii şi treceri la nivel”, precizează CFR SA.

    La capitolul întreţinere şi reparaţii curente, s-au semnat în prima jumătate a acestui an 47 de contracte de lucrări, 30 de proiecte sunt în evaluare, 12 proiecte sunt în curs de licitaţie, iar alte 10 proiecte au fost transmise pentru validare şi urmează a fi lansate pe SEAP.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima companie aeriană care-ţi spune pe WhatsApp informaţii despre zbor

    WhatsApp şi KLM Royal Dutch Airlines au demarat un test unic pentru un nou serviciu pe WhatsApp. KLM oferă acum clienţilor săi din întreaga lume informaţii despre confirmarea rezervării, notificari de check-in, îmbarcare, actualizarea statusului de zbor şi răspunde la întrebări în 10 limbi diferite direct pe WhatsApp, prin intermediul aplicaţiei oficiale WhatsApp Business. KLM este una dintre primele companii şi prima companie aeriană din întreaga lume cu un cont confirmat de WhatsApp Business.

    Acest program pilot este un prim pas pentru WhatsApp. Aplicatia a fost pusă în funcţiune în câteva ţări deja, iar serviciul va deveni disponibil pe scară largă în următoarele săptămâni.

    “Sunt foarte mândru deoarece KLM este prima companie aeriană din lume cu un cont WhatsApp Business.Vrem să fim acolo unde sunt clienţii noştri şi, având în vedere cei 1 miliard de utilizatori, trebuie să fii pe WhatsApp. Prin acest cont WhatsApp Business, oferim clienţilor noştri din întreaga lume o modalitate sigură de a primi informaţiile despre zboruri şi de a pune întrebări 24/7. Acesta este cu siguranţă un pas important în strategia noastră de social media. ” a declarat Preşedintele şi CEO KLM, Pieter Elbers.

    Oferirea de informaţii despre zboruri către clienţi prin contul de WhatsApp face accesul la informaţie uşor, făcându-l disponibil în aeroport, pe drum sau de acasă. Clienţii pot, de asemenea, să contacteze direct agenţii KLM, 24/7, prin intermediul aplicaţiei. Serviciul este disponibil clienţilor care rezervă bilete sau se conectează prin KLM.com şi aleg opţiunea de a primi informaţii prin intermediul WhatsApp.
     

  • Vrei să lucrezi la BNR? Iată ce posturi oferă instituţia

    Condiţii de participare »

    1. Deţinerea unei diplome de licenţă în economie, drept sau matematică (cu media de absolvire a studiilor de minimum 9, calculată ca medie aritmetică a mediei obţinută la licenţă şi media anilor de studii).
    2. Diploma de master şi/sau doctorat; prin excepţie, pot fi acceptate candidaturi ale persoanelor aflate în ultimul an al programului de master cu condiţia dovedirii unei experienţe minime de 2 ani într-o instituţie financiar-bancară, guvernamentală sau de cercetare;
    3. Vârsta de maximum 35 de ani la data transmiterii aplicaţiei;
    4. Cunoaşterea temeinică a limbii engleze. Cunoaşterea unei alte limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj.
    5. În cazul în care aveţi rude până la gradul al doilea sau soţul/soţia angajate în Banca Naţională a României, aplicaţia dumneavoastră va fi analizată de Direcţia resurse umane în vederea evitării apariţiei unui conflict de interese
    6. Să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni.
     

    Procesul de selecţie a candidaţilor

    1. Înscriere

    Înscrierea se face prin transmiterea următoarelor documente pe adresa HR.Recrutare[at]bnro.ro

    Chestionarul de înscriere

    Curriculum Vitae detaliat

    Prezentare de motive pentru care doriţi angajarea în Banca Naţională a României.

    diploma de licenţă, diploma de master (după caz) sau atestate de echivalare ale diplomelor obţinute în străinătate, eliberate de Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi foaia matricolă a anilor de studii, pentru calcularea mediei minime de absolvire a studiilor;

    alte diplome şi certificate care atestă pregătirea candidaţilor;

    cartea de identitate;

    cartea de muncă şi/sau adeverinţa care să ateste vechimea în muncă, însoţită de Raportul per salariat (Revisal), pentru dovedirea experienţei profesionale (după caz);

    recomandări din partea angajatorului sau din partea unor profesori/specialişti de renume.

    • termen pentru transmiterea documentelor:21 septembrie 2017 (inclusiv)
    1. Etapa de selecţie a dosarelor

      • evaluare pe baza documentelor transmise cu ocazia înscrierii
      • comunicarea rezultatelor
    2. Transmiterea eseului de către candidaţii acceptaţi pentru a doua etapă

      • un eseu redactat în limba engleză (6.000 – 8.000 de cuvinte), pe o temă aleasă de candidat dintre cele recomandate de Comitetul de administrare a programului sau altă temă, propusă de către acesta, care are legătură cu specificul activităţii băncii centrale.

    Tema abordată va reprezenta subiectul ce trebuie dezvoltat de către participantul admis după interviul final, într-o lucrare de cercetare pe parcursul perioadei de 12 luni a programului, ce va constitui baza evaluării acestuia la finalul programului de formare profesională.

    Tematici eseuri »»»

    • termen pentru transmiterea eseurilor: 16 octombrie 2017 (inclusiv)
    1. Selecţia preliminară

      • evaluare pe baza eseurilor transmise
      • comunicarea rezultatelor
    2. Evaluarea profilului psihologic şi a compatibilităţii cu postul prin testarea psihometrică a candidaţilor acceptaţi pentru ultima etapă;
    3. Interviurile finale.

    Derularea programului – angajarea în cadrul Băncii Naţionale a României

    Durata programului este de 12 luni, iar activitatea fiecărui participant se desfăşoară, de regulă, într-o singură direcţie a Băncii Naţionale a României.

    Persoanele selectate pentru a participa în program vor fi angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată. Acestea sunt tratate ca angajaţi ai direcţiei respective, primesc responsabilităţi specifice şi participă la desfăşurarea activităţii direcţiei.

    Evaluarea finală

    Lucrarea de cercetare realizată de către participant pe parcursul celor 12 luni ale programului, ce are ca temă subiectul ales şi transmis de participant, reprezintă baza evaluării acestuia la finalul programului.

    Participanţii care au depăşit cu succes evaluarea finală au posibilitatea de a deveni angajaţi permanenţi ai Băncii Naţionale a României, în condiţii similare angajaţilor cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată.

     

  • Vrei să lucrezi la BNR? Iată ce posturi oferă instituţia

    Condiţii de participare »

    1. Deţinerea unei diplome de licenţă în economie, drept sau matematică (cu media de absolvire a studiilor de minimum 9, calculată ca medie aritmetică a mediei obţinută la licenţă şi media anilor de studii).
    2. Diploma de master şi/sau doctorat; prin excepţie, pot fi acceptate candidaturi ale persoanelor aflate în ultimul an al programului de master cu condiţia dovedirii unei experienţe minime de 2 ani într-o instituţie financiar-bancară, guvernamentală sau de cercetare;
    3. Vârsta de maximum 35 de ani la data transmiterii aplicaţiei;
    4. Cunoaşterea temeinică a limbii engleze. Cunoaşterea unei alte limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj.
    5. În cazul în care aveţi rude până la gradul al doilea sau soţul/soţia angajate în Banca Naţională a României, aplicaţia dumneavoastră va fi analizată de Direcţia resurse umane în vederea evitării apariţiei unui conflict de interese
    6. Să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni.
     

    Procesul de selecţie a candidaţilor

    1. Înscriere

    Înscrierea se face prin transmiterea următoarelor documente pe adresa HR.Recrutare[at]bnro.ro

    Chestionarul de înscriere

    Curriculum Vitae detaliat

    Prezentare de motive pentru care doriţi angajarea în Banca Naţională a României.

    diploma de licenţă, diploma de master (după caz) sau atestate de echivalare ale diplomelor obţinute în străinătate, eliberate de Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi foaia matricolă a anilor de studii, pentru calcularea mediei minime de absolvire a studiilor;

    alte diplome şi certificate care atestă pregătirea candidaţilor;

    cartea de identitate;

    cartea de muncă şi/sau adeverinţa care să ateste vechimea în muncă, însoţită de Raportul per salariat (Revisal), pentru dovedirea experienţei profesionale (după caz);

    recomandări din partea angajatorului sau din partea unor profesori/specialişti de renume.

    • termen pentru transmiterea documentelor:21 septembrie 2017 (inclusiv)
    1. Etapa de selecţie a dosarelor

      • evaluare pe baza documentelor transmise cu ocazia înscrierii
      • comunicarea rezultatelor
    2. Transmiterea eseului de către candidaţii acceptaţi pentru a doua etapă

      • un eseu redactat în limba engleză (6.000 – 8.000 de cuvinte), pe o temă aleasă de candidat dintre cele recomandate de Comitetul de administrare a programului sau altă temă, propusă de către acesta, care are legătură cu specificul activităţii băncii centrale.

    Tema abordată va reprezenta subiectul ce trebuie dezvoltat de către participantul admis după interviul final, într-o lucrare de cercetare pe parcursul perioadei de 12 luni a programului, ce va constitui baza evaluării acestuia la finalul programului de formare profesională.

    Tematici eseuri »»»

    • termen pentru transmiterea eseurilor: 16 octombrie 2017 (inclusiv)
    1. Selecţia preliminară

      • evaluare pe baza eseurilor transmise
      • comunicarea rezultatelor
    2. Evaluarea profilului psihologic şi a compatibilităţii cu postul prin testarea psihometrică a candidaţilor acceptaţi pentru ultima etapă;
    3. Interviurile finale.

    Derularea programului – angajarea în cadrul Băncii Naţionale a României

    Durata programului este de 12 luni, iar activitatea fiecărui participant se desfăşoară, de regulă, într-o singură direcţie a Băncii Naţionale a României.

    Persoanele selectate pentru a participa în program vor fi angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată. Acestea sunt tratate ca angajaţi ai direcţiei respective, primesc responsabilităţi specifice şi participă la desfăşurarea activităţii direcţiei.

    Evaluarea finală

    Lucrarea de cercetare realizată de către participant pe parcursul celor 12 luni ale programului, ce are ca temă subiectul ales şi transmis de participant, reprezintă baza evaluării acestuia la finalul programului.

    Participanţii care au depăşit cu succes evaluarea finală au posibilitatea de a deveni angajaţi permanenţi ai Băncii Naţionale a României, în condiţii similare angajaţilor cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată.