BusinessMagazin

Tag: proces

  • Mircea Băsescu, la Curtea de Apel Bucureşti pentru judecarea contestaţiei faţă de arestare. Instanţa a rămas în pronunţare

     Fratele şefului statului a fost scos din sediul Curţii de Apel Bucureşti cu cătuşe la mâni, acoperite cu o haină.

    Avocatul lui Mircea Băsescu, Nelu Taşcă, a declarat, după proces, că fratele şefului statului şi-a menţinut declaraţiile de la fondul cauzei, susţinând că este nevinovat.

    Înapoi în arest a fost dus şi Marian Căpăţână, care a contestat, şi el, măsura de arestare preventivă.

    La urcarea în dubă, întrebat de jurnalişti dacă şi-a însuşit 350.00 de euro de la familia lui Bercea Mondial, Căpăţână a spus că nu. “Am împrumutat bani că să-i folosesc la Aversa (fabrica de pompe – n.r.)”, a adăugat cel care ar fi fost intermediarul banilor daţi lui Mircea Băsescu pentru ca acesta să intervină astfel încât Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, să scape de închisoare

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a născut prima societate pe acţiuni din istorie

    Companiile de morărit din Franţa medievală reprezintă o oportunitate de a examina manifestările timpurii ale conceptului de corporaţie. Rădăcinile istorice ale companiilor pot fi trasate până la parteneriatele în afaceri din timpul Imperiului Roman, însă elementul care lipsea în acele timpuri era sistemul de tranzacţionare a acţiunilor. Cu alte cuvinte, diferenţa este faptul că acţiunile au devenit purtătoare de valoare.

    Situat pe malul râului Garonne, Toulouse a fost un centru comercial important pentru producţia şi distribuţia de cereale începând cu secolul al unsprezecelea. Acest fapt s-a datorat şi infrastructurii hidraulice dezvoltate: un baraj de lemn care regulariza nivelul apei, mori plutitoare ancorate şi mori de dimensiuni foarte mari poziţionate de-a lungul malului. Toate aceste lucrări erau plătite de către persoane private şi erau deţinute printr-o formă de acţionariat numită „pareage„. Sistemul permitea investiţii din partea altor persoane sau a statului, contra unei părţi din profit.

    Oamenii foloseau moara de la Bazacle pentru cereale încă din 1071. În 1369, proprietarii morii au semnat un acord de împărţire a profitului pentru ca în 1372 întârzierea unei plăţi să ducă la ceea ce este considerat a fi cel mai vechi proces dintre creditori şi acţionari. Efectele procesului au dus la crearea unei structuri organizaţionale care a durat timp de secole.
    Procesul a fost extrem de important deoarece a însemnat motivul pentru care a fost creat „boardul de directori„ al morii, într-o formă care a inspirat sistemul folosit în zilele noastre. Persoanele cu putere de decizie erau alese în cadrul unei întâniri ce avea loc anual, pentru a nu trebui să consulte acţionarii referitor la problemele de zi cu zi. Cea mai importantă hotărâre luată în cadrul procesului a fost, însă, definirea companiei de morărit ca o entitate juridică distinctă de acţionarii săi; acest aspect a diferenţiat Société des Moulins de Bazacle de companiile maritime din Italia şi restul Europei.

    Preţul acţiunilor şi structura acţionariatului, aşa cum au fost ele decise în urma procesului, reprezintă primul pas în istoria de sute de ani a companiei. Société des Moulins de Bazacle a supravieţuit unor incendii, inundaţii, ierni violente şi revoluţii, iar în tot acest timp a distribuit în întregime profitul către acţionarii săi. A reuşit cu succes trecerea de la moară la centrală hidroelectrică în 1888, în urma unui incendiu care a distrus toate unităţile de producţie. Ulterior, compania a fost listată la bursa de la Paris.

    Chiar dacă Dutch East India a fost prima companie care a emis acţiuni, Société des Moulins de Bazacle a prezentat, secole de-a rândul, mai multe trăsături ce i-au atras renumele de corporaţie.

    Acţiunile aparţinând Société des Moulins de Bazacle erau numite „uchaux„ şi puteau fi transferate în mod liber fără implicarea companiei. Încasările reprezentau 1/16 din valoarea cerealelor măcinate, iar profitul era distribuit periodic către acţionari. La rândul lor, aceştia trebuia să achite o taxă anuală de reinvestire, iar în cazul în care nu aveau suma la dispoziţie, partea lor din profit revenea companiei. Acţionarii puteau vinde mai departe de la 1/20 dintr-o acţiune.

  • Ce se întâmplă cu clădirea Ambasador după un proces de 14 ani: Jumătate iese la vânzare, cealaltă rămâne hotel

    În urmă cu 14 ani, moştenitorii unei părţi a clădirii în care funcţionează hotelul Ambasador din Bucureşti au revendicat jumătate din imobil. După 14 ani de procese, moştenitorii au obţinut în instanţă o hotărâre definitivă de retrocedare a unei jumătăţi din hotelul aflat în centrul Capitalei.

    “După lungi negocieri, în mod voluntar, SC Ambasador a retrocedat jumătate din imobil, semnând documentele la începutul acestei săptămâni”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Andrei Istrate, preşedintele consiliului de Administraţie al firmei SC Ambasador, care deţine hotelul cu acelaşi nume.

    Acţionarii Ambasador au investit în ultimii trei ani în partea de hotel care le-a revenit şi care are 99 de camere aproximativ trei milioane de euro în ridicarea gradului de confort de la trei la patru stele, dar şi în modernizarea sălii de conferinţă, a restaurantelor şi a barurilor. Din suma de trei milioane de euro, 2,3 milioane de euro au provenit din surse proprii, iar restul de 700.000 de euro dintr-un credit bancar.

    “După ce am relansat hotelul, ridicându-i gradul de confort la patru stele, am reuşit ca în primul semestru al acestui an să ajungem la un grad de ocupare de peste 60%, la un tarif mediu de 62 de euro pe cameră pe noapte. Am introdus şi servicii noi şi suntem singurul hotel din Bucureşti care oferă turiştilor străini o tabletă închiriată cu 10 euro pe zi, conectată la internet şi care are şi funcţia de ghid electronic. Îţi arată permanent în ce zonă a oraşului eşti şi ce atracţii turistice, baruri şi restaurante sunt în zonă”, a adăugat Istrate. El a afirmat că peste 55% din clienţii hotelului sunt străini, dar în ultima vreme a crescut şi ponderea oamenilor de afaceri români.

    În ceea ce priveşte cealaltă jumătate din clădire, Istrate spune că, din informaţiile pe care le deţine, aceasta va fi scoasă la vânzare pe piaţa imobiliară. “Noi nu suntem interesaţi să o cumpărăm”, a mai spus el.

    Clădirea în care funcţionează hotelul a fost construită între anii 1937 şi 1939, fiind proiectată de către proprietar. Instanţa a hotărât anul trecut ca terenul şi jumătate din clădirea hotelului Ambasador din Bucureşti, aripa dinspre Ciclop, să fie restituite în natură moştenitorilor arhitectului Arghir Culina, fostul proprietar, după un litigiu care a durat mai mult de un deceniu.

    Cei mai importanţi acţionari ai firmei Ambasador Turism, care administrează hotelul Ambasador, sunt Nicolae Istrate (17,7%), Constantin Dochiţu (17,7%), George Manolescu (17,3%), George Ţurnă (16,4%), Dumitru Petre (10,9%) şi Costin Minculescu (5,4%).

  • Douăzeci şi cinci de persoane acuzate de complot împotriva regimului au fost achitate în Turcia

    Curtea de Casaţie din Istanbul a motivat acest verdict prin absenţa unor dovezi concrete împotriva celor 25 de acuzaţi şi a anunţat că intenţionează să reexamineze dosarele altor 63 de persoane condamnate în acelaşi caz.

    Noul proces în dosarul “Balyoz” a fost deschis după ce justiţia turcă a anulat, în octombrie, condamnările pentru 88 de persoane, între care numeroşi ofiţeri superiori.

    Acest prim verdict intervine la mai puţin de o săptămână după pronunţarea unei decizii a Curţii Constituţionale din Turcia, cea mai înaltă autoritate judiciară a ţării, potrivit căreia procesul în dosarul “Balyoz”, la finalul căruia peste 300 de militari şi civili au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 12 şi 20 de ani de închisoare, este inechitabil.

    În urma acestei decizii, aceşti militari au fost repuşi în libertate.

    În 2012, procesul lor a generat numeroase critici, care au pus în discuţie independenţa justiţiei turce.

    Erdogan s-a felicitat la acea vreme în legătură cu aceste sentinţe, care corespundeau dorinţei sale de a priva armata turcă de influenţă politică.

    Dosarul “Balyoz” este cel mai răsunător dintre scandalurile de complot vizând Guvernul islamo-conservator, care s-au multiplicat din 2007, pentru că acesta implică cele mai înalte sfere ale armatei într-o conspiraţie care ar fi fost pusă la cale din 2003, la un an după instalarea la putere a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, provenit din mişcarea islamistă).

    Potrivit apărării, “Balyoz” era un simplu exerciţiu teoretic pregătit de armată în 2003, iar procesul ar fi fost o înscenare în vederea discreditării armatei, care a realizat patru puciuri din 1960 în Turcia şi a provocat demisia primului Guvern islamist, în 1997.

  • Probele video depuse împotriva lui Mircea Băsescu au fost autentificate de un specialist al DNA

    Potrivit surselor citate, după depunerea înregistrărilor cu Mircea Băsescu discutând cu Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial, anchetatorii le-au transmis unui specialist tehnic din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru evaluarea şi expertizarea lor.

    Ulterior evaluării, înregistrările au fost certificate ca autentice printr-un document ce se va regăsi la dosarul cauzei, iar astfel au putut constitui probe ale acuzării, spun aceleaşi surse.

    Sursele citate mai susţin că pe parcursul anchetei, dar şi la un eventual proces, înregistrările vor putea fi reexpertizate, în funcţie de solicitările părţilor, caz în care acestea vor ajunge la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC).

    Conform aceloraşi surse, înregistrările depuse de fiul lui Bercea Mondial, după certificarea lor de către specialistul DNA, constituie probe şi pot produce efecte juridice.

    Tribunalul Bucureşti a decis, în 20 iunie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Mircea Băsescu, pentru trafic de influenţă, şi a lui Marian Căpăţână, cel care ar fi fost intermediarul banilor pe care familia lui Sandu Anghel i-ar fi dat fratelui preşedintelui Traian Băsescu, pentru ca Bercea Mondial să scape de închisoare. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va judeca în 27 iunie dosarul, urmând să decidă definitiv dacă Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână rămân în arest sau vor fi cercetaţi în libertate.

    Judecătorul care a dispus arestarea a arătat, în motivare, că înregistrările în care apar Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână, puse la dispoziţie procurorilor de familia lui Bercea Mondial, sunt legale, chiar dacă ele au fost contestate de cei doi, şi pot reprezenta mijloace de probă în dosar.

    “Susţinerile apărării, în sensul inadvertenţelor de natură a releva lipsa de autenticitate şi caracterul posibil contrafăcut al înregistrărilor, nu se bazează pe elemente faptice ori concrete care să contureze o îndoială veridică asupra caracterului autentic sau complet al acestora. De altfel, pe parcursul cercetărilor în cauză se poate proceda la verificarea acestui caracter, în măsura în care se va aprecia ca fiind utilă, pertinentă şi concludentă o probă ştiinţifică care să aibă un asemenea obiectiv”, a arătat judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti care a decis arestarea lui Mircea Băsescu şi a lui Marian Căpăţână.

    Fratele şefului statului a fost reţinut şi, ulterior, arestat, după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări făcute pe ascuns de fiul acestuia, care ar proba traficul de influenţă de care este acuzat Mircea Băsescu.

    Pe de altă parte, în urma unei plângeri făcute de Mircea Băsescu, ginerele lui Bercea Mondial, Marius Constantin, a fost trimis în judecată, luni, pentru şantaj cu circumstanţe agravante, în stare de recidivă, în timp ce concubina acestuia, Izaura Anghel, şi fratele ei minor, Grinică Ion Anghel, au fost trimişi în judecată, sub control judiciar, pentru şantaj cu circumstanţe agravante. În acelaşi dosar a mai fost trimis în judecată şi Florin Anghel, fiul cel mare al lui Bercea Mondial, pentru trei infracţiuni concurente de şantaj, dintre care una în stare de recidivă, în timp ce mama acestuia, Fănica Anghel, a fost deferită justiţiei pentru şantaj.

     

  • Procesul interceptărilor telefonice practicate de News of the World: Coulson, vinovat, Brooks achitată

    Andy Coulson, în vârstă de 46 de ani, care a fost pentru o vreme directorul de comunicare al premierului britanic David Cameron, a fost găsit vinovat la cel puţin un cap de acuzare.

    Rebekah Brooks, care are tot 46 de ani şi a fost la rândul ei redactor-şef al tabloidului NotW, a fost achitată de cei 11 juraţi de la Tribunalul Old Bailey din Londra, după opt zile de deliberări.

    Ambii jurnalişti sunt consideraţi prieteni apropiaţi ai premierului britanic.

    Aceste verdicte au fost date la capătul unui proces de 130 de zile, în care au fost judecate şapte persoane.

    Interceptările telefonice practicate între 2000 şi 2006 de NotW au vizat sute de persoane: de la celebrităţi precum prinţul Harry şi Kate Middleton la artişti de renume precum actorul Jude Law şi până la persoane mai puţin cunoscute, dar care apar totuşi pe prima pagină a presei britanice.

    Scandalul politico-mediatic provocat de dezvăluirea acestor practici a condus la închiderea precipitată a tabloidului duminical News of the World, deţinut de Rupert Murdoch, în vara anului 2011.

    Andy Coulson, care a fost nevoit să demisioneze din postul de director de comunicare al lui David Cameron din cauza acestui scandal, riscă să primească pedeapsa cu închisoarea. Sentinţa va fi pronunţată la o dată ce va fi anunţată ulterior.

  • DNA: Uioreanu declara în 2012 că are venituri lunare de 6.213 lei, dar cheltuia peste 20.000 de lei

    Anchetatorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată, în rechizitoriul prin care l-au deferit justiţiei pe Uioreanu, că “potrivit declaraţiei de avere postată pe site-ul Consiliului Judeţean Cluj, inculpatul a declarat pentru anul 2012 venituri medii lunare în sumă de 6.213 lei”.

    “Probaţiunea realizată până în prezent în cauză a stabilit că, în realitate, preşedintele CJ Cluj, realizează cheltuieli de peste 20.000 lei lunar, resursele financiare ascunse constituind în realitate foloasele faptelor de corupţie în care este implicat”, se arată în documentul citat.

    Procurorii mai susţin că “pentru acordarea de contracte sau finanţări ale contractelor în curs, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a instituit regula «întoarcerii» către sine a unui comision de 10-15% din suma finanţată de la bugetul judeţului”.

    “De-a lungul mandatului său, acesta şi-a perfecţionat sistemul de alocare a banilor, condiţionând anterior aprobării bugetului anual, finanţarea proiectelor/contractelor doar în situaţia în care beneficiarii (indiferent dacă aceştia erau edili din comunele judeţului sau reprezentanţi ai unor societăţi comerciale) acceptau întoarcerea comisionului de 10-15%, practic mita ce urma a fi încasată de edilul judeţului, plată ce urma a fi realizată la momentul alocării bugetare”, se arată în rechizitoriul transmis instanţei.

    Investigaţiile penale din prezenta cauză, arată procurorii, vizează modul în care preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Dorin Horea Uioreanu, după preluarea funcţiei elective în iunie 2012, şi-a construit în jurul său un grup de interese în care a cooptat oameni de afaceri, reprezentanţi ai unor regii din subordinea CJ Cluj sau chiar consilieri judeţeni, pentru ca, în urmărirea intereselor de grup, exclusiv financiare, să direcţioneze resursele bugetare de o manieră în care fiecare din cei cooptaţi în grupul constituit în jurul preşedintelui CJ Cluj să aibă parte de profituri ilicite, prin mecanisme de canalizare a finanţărilor bugetare către societăţile comerciale private, prin eludarea legii, a principiilor transparenţei şi concurenţei loiale, scopul unic fiind acela de obţine foloase materiale necuvenite.

    Practic, arată DNA, odată ce a ajuns la conducerea instituţiei publice, Uioreanu a înţeles că orice alocare bugetară din partea CJ Cluj se poate constitui într-o sursă de venit ilicit, sens în care a profitat în interes personal fără nicio rezervă.

    Horea Uioreanu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Cluj, aflat în arest preventiv, a fost trimis în judecată, luni, de către procurorii DNA, pentru fapte de corupţie, alături de el fiind trimise în judecată alte patru persoane, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit unui comunicat transmis, luni, de DNA, preşedintele suspendat al CJ Cluj, Horea Uioreanu, a fost trimis în judecată în stare de arest pentru trei infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi complicitate la spălare de bani.

    Alături de Uioreanu au fost trimişi în judecată şi oamenii de afaceri Ioan Bene, Vasile Pogăcean, Gabriel Davidescu, precum şi consilierul judeţean Ioan Petran.

    Ioan Bene, membru AGA în cadrul SC Construcţii Napoca SA, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor concurente de dare de mită în formă continuată (7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi spălare de bani.

    Vasile Pogăcean, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL Iclod, a fost şi el trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru 10 acte materiale de dare de mită.

    Procurorii DNA l-au trimis în judecată în acelaşi dosar, în stare de libertate, pe consilierul judeţean din partea PNL Ioan Petran pentru dare de mită.

    Potrivit comunicatului DNA, a mai fost trimis în judecată în stare de libertate omul de afaceri Gabriel Davidescu, director de dezvoltare în cadrul SC Uti Grup SA Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni concurente de dare de mită.

    În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu “a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile suma totală de 693.224 lei din care, în perioada aprilie 2013 – mai 2014, în mod repetat, a primit în zece tranşe suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanţare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unităţi administrativ teritorial din judeţul Cluj, în vederea finanţării contractelor pe care respectivele entităţi le aveau cu societatea Sinai Compimpex SRL, deţinută de inculpatul Pogăcean Vasile”.

    Potrivit procurorilor anticorupţie, Uioreanu “a pretins de la inculpatul Ioan Bene suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012 – martie 2014, în mod repetat, a primit în şapte tranşe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de SCC Napoca SA deţinută de inculpatul Ioan Bene”

    Potrivit comunicatului citat, Horea Uioreanu şi Ioan Bene întocmeau acte în fals, ca să disimuleze actele de corupţie.

    “În încercarea de a disimula adevărata înţelegere între părţi, respectiv plata unei sume cu titlu de mită, la data de 13 mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a convenit cu inculpatul Bene Ioan ca acesta să facă demersuri pentru încheierea în fals a unui contract şi a unei facturi fiscale între una din societăţile deţinute de omul de afaceri, respectiv SC Napocamin SRL cu societatea Centrul de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative SRL. Actele respective atestă în fals o convenţie comercială între cele două societăţi, fiind folosite pentru a crea aparenţa unei plăţi licite asupra unui studiu de piaţă – sondaj de opinie de care a beneficiat preşedintele Consiliului Judeţan Cluj, în valoare de 5.000 euro.”, se arată în rechizitoriul dosarului.

    Potrivit anchetatorilor, Uioreanu “a pretins, împreună cu inculpatul Ioan Petran, consilier judeţean, la data de 9 aprilie 2014, de la inculpatul Gabriel Davidescu, director de dezvoltare al SC UTI Grup SA, suma de 20.000 euro (câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj) pentru ca, în exercitarea atribuţiilor funcţiei, să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să emită o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe, în favoarea societăţii UTI Hotel & Parking SRL, în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Napoca. Din banii pretinşi, la data de 17.04.2014, a primit efectiv 5.000 euro.”

    În ceea ce priveşte relaţia dintre Horea Uioreanu şi omul de afaceri Vasile Pogăcean, procurorii susţin că Pogăcean i-ar fi dat cu titlu de mită lui Uioreanu aproape 135.000 de lei.

    “În perioada aprilie 2013-mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile remiterea, cu titlu de mită, a unei sume totale de 693.224 lei, constând într-un procent de aproximativ 15% din sumele alocate bugetar de CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare de către firma Sinai Comimpex SRL aparţinând omului de afaceri, suma fiind pretinsă tocmai pentru ca, în calitatea sa de conducător la instituţiei judeţene să aloce sumele vizate de omul de afaceri. După ce a primit, în avans, o primă tranşă în cuantum de 40.000 lei, Uioreanu Horea Dorin, în lunile mai şi octombrie 2013, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Cluj, a propus Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, alocarea de fonduri bugetare, prin OUG 28/2013, unor anumite comune (Fizeşul Gherlii, Câţcău, Iclod, Bonţida) pentru lucrări pe care primăriile respective le aveau în derulare cu SC Sinai Comimpex SRL, în detrimentul altor comune”, se mai arată în rechizitoriul dosarului.

    Lucrările la Aeroportul Internaţional CLuj-Napoca au fost un prilej bun pentru ca Horea Uioreanu să primească de mai multe ori bani cu titlu de mită de la omul de afaceri Ioan Bene, arată procurorii DNA.

    “În cursul anului 2011, a fost încheiat contractul de lucrări între Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca RA, în calitate de achizitor şi asocierea SCC NAPOCA SA – SC ICCO SYSTEMS SRL- SC GEO ARC SRL, în calitate de executant, având ca obiect prima etapă de executare, finalizare şi întreţinerea lucrării „Pistă de decolare aterizare de 3.500 m şi suprafeţe de mişcare aferente” la un preţ de 32.436.982,99 euro, durata contractului fiind stabilită la 3 ani, respectiv până la 5 septembrie 2014. Finanţarea investiţiei urma a fi asigurată din bugetul judeţului.”, se arată în comunicatul de presă.

    Pe toată durata executării contractului, acesta a fost adiţionat cu 24 de acte, care i-au crescut valoarea până la 42 de milioane de euro, spun procurorii.

    “Pe fondul co-interesării materiale a preşedintelui C.J. Cluj, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, omul de afaceri Ioan Bene deţinătorul societăţii de construcţii SC Napoca SA, a convenit cu acesta să realizeze în continuare lucrări din etapa a doua a proiectului, în sensul de a construi platforma de parcare aeronave Apron 4, în lipsa oricăror forme legale şi transparente de evaluare şi acordare a unei astfel de lucrări finanţate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenţei şi transparenţei stabilite de legiuitor prin OUG 34/2006 (în lipsa oricărei documentaţii, licitaţii, contractări).

    Urmare a celor convenite, Ioan Bene a dispus angajaţilor săi construirea platformei Apron 4, lucrare ce a fost demarată la finele lunii octombrie 2013 şi finalizată în luna martie 2014”, reiese din rechizitoriul dosarului.

    Horea Uioreanu primea mita în tranşe, susţin procurorii anticorupţie.

    “De asemenea, pentru a dispune alocări de resurse de la bugetul C.J. Cluj pentru plăţile efectuate la lucrările de la contractul menţionat, precum şi pentru alte proiecte aflate în derulare, tot cu finanţare de la bugetul judeţean, se reţine că, în perioada octombrie 2012- martie 2014, omul de afaceri Bene Ioan a remis preşedintelui CJ Cluj Uioreanu Horea Dorin suma totală de 278.000 lei, după cum urmează: în luna octombrie 2012 suma de 100.000 lei, în martie 2013 suma de 40.000 lei, în aprilie 2013 suma de 20.00 euro (echivalent a cca. 86.000 lei), la data de 8 septembrie 2013 suma de 5.000 euro (echivalent a cca. 22.000 lei), la data de 5 octombrie 2013 suma de 20.000 lei, la data de 6 martie 2014 suma de 10.000 lei.

    De asemenea, în cursul lunii mai, omul de afaceri Bene Ioan a mai remis preşedintelui C.J. Cluj suma de 22.320 lei (echivalent a 5.000 de euro), sumă ce a reprezentat achitarea unui contract având ca obiect un sondaj de opinie comandat de edilul judeţului în contextul campaniei electorale privind alegerile europarlamentare din 25 mai 2014.”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurori.

    Procurorii susţin că Uioreanu a aplicat tehnica disimulării mitei şi în cazul sumelor primite de la Ioan Bene, arată procurorii.

    “Pentru a disimula mita primită, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, la înţelegere cu Ioan Bene, a solicitat reprezentantului societăţii ce a efectuat sondajul de opinie, încheierea fictivă a unui contract cu SC Napocamin SRL deţinută de omul de afaceri Bene Ioan, sens în care au fost întocmite în fals, contractul nr. 1.8/12.05.2014 precum şi factura fiscală nr. 034/23.05.2014 ce purta asupra sumei de 22.320 lei. Practic, prin încheierea actelor false s-a încercat disimularea adevăratei convenţii între părţi, acte menit să ascundă adevărata natură a provenienţei a banilor, cunoscând că acesta constituie obiect al infracţiunilor corelative de dare şi luare de mită. La data de 9 aprilie 2014, inculpaţii Gabriel Radu Davidescu, director dezvoltare în cadrul SC Uti Grup SA, a convenit cu inculpaţii Horea Dorin Uioreanu şi Ioan Petran (consilier judeţean în cadrul CJ Cluj) remiterea sumei de 20.000 de euro, câte 10.000 euro pentru fiecare, pentru ca aceştia să iniţieze şi să voteze favorabil un proiect de hotărâre de CJ prin care să se aprobe înfiinţarea şi tarifarea parcării pe termen în lung în cadrul Aeroportului Internaţional Avram Iancu din Cluj Napoca. Din suma promisă, la data de 17 aprilie 2014, inculpatul Gabriel Radu Davidescu a remis celor doi suma de 10.000 euro, câte 5.000 euro pentru fiecare.”, reiese din comuncatul DNA.

    Procurorii spun că în această cauză s-a instituit sechestrul şi s-a indisponibilizat suma de 13.500 lei aparţinând lui Horea Dorin Uioreanu , în vederea confiscării speciale. De asemenea, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui imobil situat în Cluj, în suprafaţă de 195 metri pătraţi aparţinând lui Uioreanu, până la concurenţa sumei de 421.300 lei, în vederea confiscării speciale.

    Procurorii au mai dispus instituirea sechestrului şi indisponibilizarea sumelor 4.478,88 lei şi 10.000 euro aparţinând inculpatului Ioan Petran în vederea confiscării speciale. De asemenea, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator şi indisponibilizarea sumelor de 23.671,12 lei şi 18.205 euro, aparţinând lui Ioan Petran în vederea confiscării extinse.

    Dosarul va fi judecat la Tribunalul Cluj.

    Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu şi oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean, reţinuţi de procurorii DNA pentru fapte de corupţie, au fost arestaţi preventiv, în 29 mai, de magistraţii Curţii de Apel Cluj.

  • Încurajate de mersul bun al economiei, companiile încep să îşi reconstruiască flotele

    Înmatriculările de vehicule comerciale noi au urcat cu 22% în primele cinci luni, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), la 5.225 de unităţi. Cea mai puternică creştere a fost înregistrată în luna mai, de 66%, la aproape 1.300 de unităţi.

    „Piaţa vehiculelor comerciale a arătat o creştere destul de serioasă în primele patru luni ale acestui an, creştere care se continuă inclusiv în mai şi iunie ce anunţă un rezultat pozitiv pentru acest an. Dar o astfel de creştere nu apare peste noapte. Încă de la finalul anului trecut erau în piaţă discuţii pentru vânzări de flote în acest an. Vedem un avans al pieţei vehiculelor comerciale de 5-10% până la finalul anului“, a spus Eugen Grigoraş, brand manager la Volkswagen Comerciale, în cadrul Porsche România, cel mai mai mare importator de pe piaţa locală.

    Vânzările VW Comerciale au scăzut cu circa 10% în primele patru luni ale acestui an la aproape 270 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), în condiţiile unei pieţe a utilitarelor de sub 3,5 tone care a crescut cu 12% în acelaşi interval.

    „În  cazul VW Comerciale vorbim şi despre o sezonalitate a vânzărilor. În primul trimestru vânzările au scăzut, dar s-au înregistrat comenzi ce se vor materializa în cel de-al doilea trimestru. Per total, în primul semestru vizăm o creştere de 10% raportat la volumele de anul trecut“, a spus Grigoraş.

    În funcţie de comenzi, un client poate aştepta pentru o flotă între două şi trei luni, deoarece nu depinde numai de uzină, ci şi de carosier, acesta din urmă realizând caroseria în funcţie de cerinţele clientului. „Anul acesta am livrat câteva flote de 40-45 de unităţi, dar au fost şi de trei-cinci vehicule şi de 10-15. Există permanent negocieri şi oferte pentru clienţi pentru toate genurile de comenzi“, a spus şeful VW Comerciale.

    În ceea ce priveşte preţul utilitarelor, firmele sunt mai atente acum la preţul de achiziţie şi urmăresc obţinerea unui discount cât mai mare. „Pe de altă parte, o astfel de politică, de reducere a preţului, nu este benefică nici pentru clienţi, nici pentru dealeri, deoarece un preţ mai mic se va reflecta în servicii mai slabe, servicii ce vor influenţa activitatea clientului respectiv. Astfel de politici de discount au determinat mai mulţi dealeri la nivel naţional să vândă businessul sau să închidă porţile“, a spus Eugen Grigoraş.

    Intrările în service şi frecvenţa lor sunt relativ stabile, în opinia şefului VW Comerciale, în condiţiile în care sunt cele care beneficiază de garanţia standard de doi ani sau cea extinsă de patru. „Discounturi acordăm şi noi clienţilor, însă încercăm să oferim un pachet complet, pornind de la preţul de achiziţie, finanţare şi întreţinere. De asemenea, sunt şi servicii de buy-back oferite pentru clienţii care îşi reînnoiesc flota“, a subliniat Grigoraş. Spre exemplu, 40% dintre livrările de comerciale VW sunt vândute prin intermediul finanţării obţinute din partea Porsche Bank.

    În ceea ce priveşte modelele comercializate, best-sellerul este vanul Caddy, cu 60 de maşini în primele patru lni ale anului, urmat de Transporter cu 53 de unităţi şi Krafter cu 45. „În cazul Caddy şi Transporter ponderea dintre versiunile pentru transport marfă şi cele pentru pasageri reprezintă în prezent câte jumătate din vânzări. În cazul lui Krafter, în 2012 şi 2013 două treimi reprezenta versiunea de pasageri şi o treime cea de marfă datorită cererii mare de microbuze. Acum, această cerere s-a acoperit, iar proporţiile s-au inversat“, a spus Eugen Grigoraş.

    Cea mai recentă extindere a gamei VW Comerciale s-a realizat în 2012, atunci când marca germană a lansat Amarok, un pick-up off-road care concurează direct cu Nissan Navara, Mitsubishi L200 şi Ford Ranger

    „Amarok este prin definiţie un vehicul mixt, atât pentru stradă, cât şi pentru off-road şi este achiziţionat atât de cei care efectuează activităţi recreaţionale, cât şi ca utilitară în agricultură, pază sau firme care exploatează resurse sau gestionează reţele de utilităţi“, a spus şeful VW Comerciale. Compania a livrat 46 de unităţi din acest model în intervalul ianuarie-aprilie, în scădere cu 20% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

    În prezent, modelul Amarok pentru Europa este asamblat de VW la uzina din Hanovra, Germania, în timp ce în momentul lansării acesta era importat din Argentina.

    De partea cealaltă a pieţei, cea a importurilor de vehicule comerciale second-hand, a înregistrat o apreciere în acelaşi interval, dar de numai două procente, la 18.733 de unităţi. Chiar şi aşa, raportul dintre nou şi la mâna a doua este de una nouă la 3,5 second-hand, în timp ce, spre comparaţie, pe piaţa maşinilor noi raportul este de una nouă la 3,3 second-hand.

    „Importurile de utilitare second-hand sunt la un nivel ridicat, dar nu la fel de ridicat cum se întâmpla în anii trecuţi. Aceste importuri nu sunt văzute neapărat ca un dezavantaj deoarece creşte parcul naţional pentru o anumită marcă, iar în general sunt importate mărci germane precum Volkswagen. Aceşti clienţi pot veni ulterior către achiziţia unui vehicul nou după ce realizează ce costuri presupun cele vechi“, a subliniat şeful VW Comerciale. Marca a dezvoltat programul de comercializare de utilitare la mâna a doua prin divizia Das Weltauto a Porsche România, care controlează comerţul cu autovehicule second-hand la nivelul reţelei de dealeri. „Raportat la cele noi, vânzările de utilitare second-hand în cadrul reţelei reprezintă o treime din volumul acestora“, a spus Grigoraş.

  • Şapte bolnavi de cancer care au dat în judecată Guvernul, MS şi CNAS au câştigat dreptul de a primi medicamente compensate 100%

     Cele trei instituţii ale statului – Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) – sunt obligate, printr-o decizie luată miercuri de Curtea de Apel Bucureşti, să asigure reclamanţilor medicamente pentru tratarea cancerului, fără ca aceştia să aducă vreo contribuţie financiară personală.

    “Obligă pârâţii să asigure reclamanţilor următoarele medicamente, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală): Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Popescu Alma Iuliana, Ipilimumab (denumire comercială Yervoy) şi Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul Onofrei Mircea Gabriel, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Mitrache Elena Aura, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Drăgan Viorica, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul Groper Alexandru, Tocilizumabum (denumire comercială Roacterma) pentru reclamantul Imets Joszef-Aba, Crizotinibum (denumire comercială Xalkori) pentru reclamantul Ursache Robert Sebastian”, se arată în decizia Curţii de Apel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alexandru Vişinescu, trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii

    Regimul impus în Penitenciarul Râmnicu Sărat de Alexandru Vişinescu nu asigura condiţiile minime de supravieţuire a deţinuţilor, majoritatea foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti şi în conducerile PNŢ şi PNL, aceştia decedând “în urma unui proces lent, dar eficace”, potrivit PICCJ.

    Procurorii arată, în rechizitoriu, că în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, “a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic”

    În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Alexandru Vişinescu, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate, potrivit Parchetului instanţei supreme.

    “Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Principalele categorii de deţinuţi aflate în penitenciar, aşa cum reiese chiar dintr-o notă a lui Vişinescu adresată Consiliului Securităţii Statului din anul 1967, erau: foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti şi în conducerile PNŢ şi PNL, foşti conducători ai diverselor organizaţii subversive, foste cadre de conducere după 23 August 1944, foste cadre MAI după 23 August 1944, foşti conducători ai diverselor secte religioase şi alte cazuri mai izolate.

    “Condiţiile de viaţă din Penitenciarul Râmnicu Sărat, aşa cum reies din documente şi au fost descrise şi de foştii deţinuţi, au creat premisele apariţiei unor afecţiuni deosebit de grave, soldate în câteva cazuri cu decesul, probând natura abuzivă şi tratamentul neglijent aplicat de comandantul închisorii, lt. col. (r) Vişinescu Alexandru”, au mai arătat procurorii în rechizitoriu.

    Regimul impus de Vişinescu în Penitenciarul Râmnicu Sărat nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea zece ani.

    “Decesul deţinuţilor survenea, astfel, în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic”, au precizat procurorii.

    Din documentele studiate de anchetatori până în prezent, au fost identificaţi 138 de deţinuţi care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în timpul mandatului lui Vişinescu.

    “De menţionat este şi faptul că regulamentele în materia condiţiilor de detenţie ce erau în vigoare în acea perioadă alcătuiau doar premisele organizării regimului de exterminare în penitenciare şi colonii de muncă, sau îl îmbrăcau într-o formă oficială, în timp ce măsurile concrete luate pentru anihilarea deţinuţilor politici erau lăsate în grija comandanţilor de penitenciare şi doar amendate prin ordine şi recomandări neoficiale venite pe linie de partid”, potrivit rechizitoriului.

    Procurorii au precizat că organizarea şi funcţionarea regimului de exterminare, neputând fi reglementate prin acte oficiale, depindeau de eficacitatea şi inventivitatea comandanţilor de penitenciare, dar şi de obedienţa acestora şi fidelitatea arătată faţă de partid.

    “Repartizarea la conducerea penitenciarelor se făcea şi prin raportare la calitatea deţinuţilor politici şi interesul Partidului pentru eliminarea lor rapidă. Se remarcă faptul că în cadrul Penitenciarului Râmnicu Sărat erau încarcerate preponderent personalităţi ale vieţii politice, lideri ai partidelor istorice, fapt ce a determinat necesitatea numirii unui comandant de penitenciar experimentat în reeducare şi de încredere. Aşa se explică duritatea extremă a comandantului Alexandru Vişinescu şi rezultatele tulburătoare obţinute în procesul de exterminare pus la punct de acesta”, au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Dosarul va fi judecat de magistraţi Curţii de Apel Bucureşti.

    Alexandru Vişinescu s-a născut la Buzău, în 1925, şi a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.

    Înainte de a fi numit în funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a deţinut poziţii în sistemul penitenciar, activând în unităţile Mislea şi Jilava, la începutul anilor ’50.

    Vişinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 – aprilie 1956. Decizia autorităţilor de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcţia de inspector în cadrul aparatului central al Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 şi 1976, a deţinut funcţii de conducere în cadrul închisorilor Ploieşti şi Ilfov şi a predat la şcoala de subofiţeri de penitenciare.

    În aprilie 2013, IICCMER anunţa că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale persoanelor în cauză.

    Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului instanţei supreme începerea urmării penale şi împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, colonelul în rezervă Ioan Ficior (85 de ani), tot pentru genocid, acuzaţie reîncadrată în infracţiuni contra umanităţii, în acord cu prevederile din noul Cod penal.

    În 24 octombrie 2013, Parchetul instanţei supreme a anunţat că a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ioan Ficior, pentru genocid, constând în aceea că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant, deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava.

    Procurorii au arătat că, din cauza condiţiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi) şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 şi 1963, când la conducera unităţii a fost Ioan Ficior.

    Pe 16 ianuarie, IICCMER a prezentat rezultatul investigaţiilor în cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime şi abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcţia de locţiitor pentru pază şi regim (ianuarie 1954 – decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla. “Alte persoane care au deţinut funcţii de conducere în aparatul represiv urmează să fie trimise în justiţie în perioada următoare”, preciza IICCMER.

    În 11 februarie 2014, IICCMER a depus la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie un denunţ formulat împotriva căpitanului (r) Florian Cormoş, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, constând în aceea că, în virtutea funcţiei de comandant deţinută în perioada 20 decembrie 1952 – 17 aprilie 1953, a impus un regim de detenţie inuman deţinuţilor aflaţi în Colonia de muncă de la Cernavodă.