BusinessMagazin

Tag: platforma

  • Ilinca Păun, Colliers International România: “Cred că nu noi ne croim drumul, ci drumul ne croieşte pe noi”

    „Cred că nu noi ne croim drumul, ci drumul ne croieşte pe noi. Bărbat sau femeie, nu are importanţă, ceea ce diferenţiază rezultatele între două persoane este motivaţia, abilităţile şi valorile personale“, spune Ilinca Păun.

    Ea este de aproape şase ani managing director al Colliers International Rom.nia; au trecut 12 ani din momentul în care s-a alăturat companiei. Colliers are acum o echipă de 55 de oameni, iar cifra de afaceri a companiei s-a plasat în 2014 milioane de dolari, în creştere cu 20% faţă de 2013.

    Între calităţile feminine care ajută în business ea enumeră energia, entuziasmul şi generozitatea. „Femeile au un ego mai puţin nărăvaş şi când sunt în situaţii de polarizare cu genul masculin, pot performa spectaculos. Sunt mai creative şi cu mai multă inteligenţă emoţională, aplecate spre oameni, idei şi planuri pe termen lung. Şi în privinţa defectelor femeilor, am o listă la fel de lungă…“

    Ea este absolventă a Institutul de Arhitectură din Bucureşti (1999) şi spune că dacă nu şi-ar fi construit cariera în domeniul imobiliar, ar fi continuat să practice arhitectura cu siguranţă.

  • Şcoala online a Google

    Programul constă într-o serie de 23 de lecţii cu exemple şi studii de caz pe diferite subiecte, de la cum să îţi promovezi afacerea online până la cum să vinzi online mai mult. De ce avem nevoie de lecţii? Pentru că nu trăim în ţara specialiştilor IT bine pregătiţi în ţara internetului de viteză (în urmă cu câteva zile Irina Lucan-Arjoca, director general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, spunea că Ploieştiul este se află pe locul al treilea în lume din punctul de vedere al vitezei de accesare a internetului, după Singapore şi Hong Kong).

    „4 din 5 români nu au cunoştinţele necesare de a pune în valoare diferitele tehnologii în spaţiul digital. Este o realitate pe care trebuie să o acceptăm şi trebuie să vedem ce avem de făcut. Companiile trebuie să înţeleagă de ce anumite tehnologii sunt esenţiale în a şti cum să comunici, cum să analizezi date, cum poţi găsi o nouă piaţă, cum poţi fi competitiv la nivel global”, spune Dan Bulucea, country director la Google România, la lansarea programului Atelierul Digital.

    Declaraţiile şefului Google România sunt susţinute de datele Digital Economy & Society Index (DESI), din care reiese că România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte competenţe digitale. Doar 16% dintre români au cunoştinţe digitale de bază, în comparaţie cu media de 30% a UE 15 (primele 15 state ale Uniunii Europene) şi 26% a ţărilor NMS 13 (ţările din centrul şi estul Europei). Mai mult, 43% dintre români declară că nu au deloc competenţe digitale, ceea ce este mult peste media de 25% în ţările NMS 13 şi 14% în UE 15. Doar 8% dintre români cred că au cunoştinţe digitale destul de solide pentru a face faţă într-un mediu de lucru competitiv.

    Creşterea competenţelor digitale a populaţiei este necesară deoarece, potrivit datelor Comisiei Europene, în viitorul apropiat 90% dintre slujbe vor necesita cunoştinţe digitale. Comisia Europeană estimează că, până în 2020, 825.000 de locuri de muncă vor fi neacoperite din cauza acestui decalaj. „Internetul este esenţial în societatea de astăzi, oferind oportunităţi şi mijloace de dezvoltare antreprenorilor şi afacerilor. Vrem ca prin programul Atelierul Digital lansat astăzi să oferim un instrument care să ajute viitoarea forţă de muncă şi antreprenorii în obţinerea cunoştinţele digitale atât de importante în economie”, a spus Dan Bulucea.

    Atelierul Digital oferă pregătire în lumea digitală sub forma unor cursuri video gratuite. Utilizatorii pot alege o anumită temă pe care vor să se pregătească sau să urmeze întregul curs online. La final, după susţinerea unui test, vor primi o certificare din partea Google şi IAB Europe, care este valabilă nu numai la noi în ţară dar şi în Europa. Întregul curs cuprinde 89 de lecţii, împărţite în 23 de teme, adică aproape 7 ore de conţinut filmat în România. „Ne propunem să contribuim la dezvoltarea competenţelor digitale a cel puţin 30.000 de studenţi în 2016”, a subliniat obiectivul programului şeful Google România.

    La nivel european, Google s-a angajat să ofere pregătire digitală a peste 2 milioane de europeni până în 2017. În acest sens, compania a anunţat că investeşte 42 milioane de euro în 2016 pentru a creşte nivelul cunoştinţelor digitale la nivelul companiilor şi persoanelor din Europa, prin pregătirea unui număr şi mai mare de antreprenori şi studenţi.

     

     

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar 96 de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • Povestea românului care a cucerit Londra: a pornit de la zero un business de 50 de milioane de lire sterline

    „Am înţeles destul de repede că, dacă vreau să ajung între jucătorii de top, trebuie să mă mut la Londra“, spune antreprenorul român Emi Gal, citat de Financial Times. Prestigiosul cotidian economic surprindea încă din 2010 potenţialul afacerilor din Europa de Est şi impactul în evoluţia acestora produs de o eventuală extindere la Londra. Emi Gal a trăit-o pe pielea lui şi acum admite că a fost cea mai bună decizie. Brainient, o afacere care a ajuns astăzi la 70 de milioane de euro, a ajuns în capitala Regatului Unit în urmă cu şase ani, după ce fondatorul a constatat că dimensiunea pieţei din România şi posibilităţile reduse de a face networking nu i-ar fi permis să pună pe picioare o companie internaţională de succes. Gal a pornit prima sa firmă la 19 ani într-un birou de pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti şi a lucrat de atunci la o platformă care dezvoltă elemente interactive folosite în videoclipuri publicitare. Construirea platformei în România nu a reprezentat o problemă, spune Emi Gal, însă folosirea efectivă a acesteia era îngreunată de faptul că cele mai multe agenţii de advertising nu erau la zi cu ultimele tehnologii disponibile.

    „Cel mai important a fost însă avantajul pe care un centru economic precum Londra îl poate oferi prin reţeaua de investitori şi consultanţi pe care îi poţi întâlni.“ Emi Gal a participat în 2009 la programul Seedcamp, obţinând o finanţare de 50.000 de euro şi intrarea în cadrul program-ului de business condus de guvernul Marii Britanii. „Costurile s-au triplat atunci când am mutat compania la Londra. Dar a meritat, pentru că simt că aici am realizat mai multe într-un an decât ce reuşisem în România în trei ani.“ Compania Brainient este prezentă acum pe mai multe continente, iar televiziuni din Germania, Franţa sau Marea Britanie folosesc platforma antreprenorului român pentru a face publicitate pe tablete şi pe telefoane.

    Afacerea sa a explodat la Londra, având o creştere medie anuală de 200%, dar Gal a păstrat şi birourile de la Bucureşti, unde a demarat proiectul Brainient, dar a extins prezenţa la nivel mondial deschizând o sucursală şi la New York. Alex van Someren, consultant în cadrul programului guvernamental Seedcamp, spunea în Financial Times că apariţia unor start-up-uri de succes venite din estul Europei nu ar trebui să surprindă pe nimeni: „Este un efect firesc al modului cum a evoluat Europa. Dacă vii din state precum Franţa sau Germania ai deja la dispoziţie o infrastructură bună şi ajutor din partea statului. Dar dacă vrei să lansezi un business în zone ce nu sunt la curent cu ultimele tendinţe, vei încerca să pleci de acolo. Din acest motiv, start-up-urile care luptă pentru a ieşi din acele zone sunt cele care au cele mai mari şanse de reuşită“.

  • Cum plănuieşte Elon Musk să facă istorie

    Este greu să greşeşti atunci când estimezi impactul economic al industriei auto. Automobilele sunt în multe ţări dezvoltate baza industrială şi a pieţei de retail. Pe spatele industriei auto trăiesc o mulţime de alte afaceri: dealerii de maşini, benzinarii şi producătorii de combustibil, revistele şi emisiuni de profil, service-urile, gamerii, asigurătorii, firmele de publicitate. Producţia, vânzările şi proprietatea auto sunt vitale pentru ele. De aceea, ascensiunea şi succesul continuu al Tesla sunt atât de interesante: au un potenţial extrem de perturbator. Recent, Tesla Motors a anunţat peste 325.000 de comenzi în doar câteva zeci de ore pentru noul său model Model 3. Aceasta pentru o maşină care încă nu există şi nu va fi livrată prea curând, probabil nu înainte de 2018, scrie revista Slate.

    Marea inovaţie a Tesla Motors, şi a lui Musk, nu este ingineria maşinilor. Ideea de a folosi electricitatea pentru a propulsa o maşină nu este nouă. Mulţi alţi producători auto şi‑au aruncat pe piaţă propriile maşini electrice. Cea mai spectaculoasă inovaţie a companiei constă în practicile de afaceri, care diferă semnificativ de cele ale celorlalţi producători de autivehicule. Impactul Tesla se va simţi, probabil, dincolo de rezultatele financiare ale companiei.

    Dacă maşinile sale vor deveni ceva obişnuit pe străzi şi produse în masă, aşa cum Musk speră să se întâmple cu Model 3, şi dacă Tesla va ajunge pe profit (în 2015 a înregistrat pierderi operaţionale de 717 milioane de dolari), aceasta va însemna o modificare majoră a fluxurilor de venituri din economie. O schimbare mult mai mare decât cele 13,4 miliarde de dolari pe care producătorul le-ar obţine din cele 325.000 de maşini rezervate.

    Aceasta deoarece Tesla şi proprietarii de maşini nu-şi prăpădesc banii pe serviciile şi produsele care golesc portofelele industriei tradiţionale şi ale clienţilor ei. Fiecare vehicul Tesla pus în circulaţie înseamnă o tăietură în vânzările de combustibil. Compania a vândut deja 107.000 de maşini şi niciuna dintre ele nu foloseşte benzină. Un calcul sumar arată că la fiecare 100.000 de maşini Tesla în circulaţie, benzinăriile pierd venituri de 100 de milioane de dolari pe an (calculul are la bază preţurile din SUA). Bineînţeles, şi electricitatea costă, dar nu atât de mult.

    Apoi, vor fi schimbări în domeniul publicităţii. Start-up-urile cheltuie adesea exagerat de mult pe publicitate pentru a se face cunoscute pe o piaţă aglomerată. Însă Tesla este oaia neagră a familiei auto şi iese în evidenţă doar prin faptul că există. Musk a atras comenzi de invidiat fără, spre exemplu, să plătească pentru vreun spot publicitar de 30 de secunde la Super Bowl. Tesla lipseşte din reclamele de la televizor, dar numele apare în schimb frecvent în presă. Ambiţiile, carisma şi banii lui Musk sunt mai captivante.

    În 2015, trei din primii zece cei mai mari cheltuitori pe publicitate din SUA au fost General Motors (nr. 3, cu 3,1 miliarde de dolari), Ford (nr. 6, cu 2,5 miliarde de dolari) şi Fiat/Chrysler (nr. 8, cu 2,2 miliarde de dolari). De asemenea, Tesla nu s-a angajat în eforturi de sponsorizare, spre exemplu pentru echipe sportive, aşa cum fac ceilalţi producători auto, şi ignoră spectacolele auto. Companiile de maşini cheltuie tone de bani pentru a apărea cu maşini tunate la diverse spectacole şi manifestări auto. Tesla nici măcar nu s-a obosit să apară la New York Auto Show.

    De asemenea, producătorii auto cheltuie tone de bani pentru a-şi susţine vastele reţele de dealeri. Acestea sunt, într-un fel, principalii clienţi în condiţiile în care ele cumpără maşinile şi sunt singura cale în care producătorul ajunge la clientul final.
    Tesla nu are dealeri şi îşi vinde maşinile direct clienţilor prin magazinele de retail pe care le deţine. Fiecare maşină Tesla vândută reprezintă o pierdere de marjă pentru un dealer auto şi o ameninţare pentru o structură veche de un secol în care vehiculele sunt comercializate prin dealeri care menţin stocuri mari. Producătorii auto cheltuie mulţi bani pe stimulente – discounturi, dotări, pachete de opţiuni şi chiar premii în cash – pentru a scăpa de maşinile de pe stoc. Spre exemplu, în luna noiembrie a anului trecut, suma medie plătită în SUA ca stimulent a fost de 3.108 dolari de maşină.

    Tesla nu face aşa şi şi-a construit un model de business în care de cele mai multe ori cere preţul întreg. Iar dacă achiziţiile de maşini Tesla sunt subvenţionate, spre exemplu pentru diverse scheme de reducere a poluării sau de încurajare a start-up-urilor, altcineva plăteşte pentru ele – de cele mai multe ori contribuabilii. În SUA, o persoană care cumpără o maşină cu propulsie integral electrică primeşte scutiri de taxe de 7.500 de dolari.

    Wall Street-ul nu poate rămâne nici el indiferent. Tesla a fost destul de activă pe pieţele financiare. Anul trecut a vândut pe bursă acţiuni de 500 de milioane de dolari. Dar şi aici compania iese din tipar. Ea încasează în avans depozitele clienţilor, cu un an, doi, trei înainte de producţie sau de livrare. Ceilalţi producători nu fac aşa. Iar depozitele se adună, devenind, desigur, pasive. Odată ce acceptă un depozit, Tesla se obligă să producă maşina. Şi cum 325.000 de persoane s-au repezit să plătească în avans câte 1.000 de dolari pentru a-şi rezerva Tesla Model 3, compania a adunat 325 de milioane de dolari fără să plătească niciun comision lupilor de pe Wall Street.

    Capriciile se vor domoli, cu siguranţă, după ce compania va creşte şi va căuta să se transforme dintr-un brand de lux într-unul mainstream, spun unii analişti. Pe măsură ce se va maturiza şi va ţinti diferite niveluri de preţ, Tesla va trebui să se poarte ca un producător auto american tipic. Sau nu? Până acum nu a dat semne că se îndreaptă spre această direcţie. A reuşit să atragă 325.000 de comenzi în câteva zeci de ore fără să plătească pentru clipuri publicitare sau pentru participarea la spectacole auto, fără a-şi construi o reţea de dealeri. Iar aceasta este adevărata ameninţare care vine din partea Tesla pentru establishment-ul auto. Compania creează un model de afaceri alternativ. Un întreg ecosistem de afaceri alternativ.
    Ascensiunea Tesla nu va fi ca o plimbare prin parcul auto. A devenit o obişnuinţă pentru Musk să rateze ţintele de profitabilitate şi de livrare. Nu cu luni, ci cu ani.

    Revista Consumer Reports scrie că mailul Tesla este plin cu mesajele proprietarilor de Model X care se plâng că crossover-urile lor electrice au o grămadă de probleme care necesită reparaţii în garanţie. Un proprietar spune că maşina sa de 138.000 de dolari are probleme la ambele uşi din spate, că noaptea vede luminile dublu prin parbrizul uriaş şi că pilotul automat devine confuz uneori. Clienţii se plâng, dar şi laudă serviciile pe care le primesc de la Tesla, pentru că producătorul efectuează reparaţiile rapid şi eficient.

    Cu toate acestea, magia lui Musk funcţionează şi el a reuşit să construiască un adevărat cult în jurul său. Poate că ceilalţi guru din industria auto l-au luat în râs, dar guvernul francez i-a luat planurile foarte în serios. Ségoléne Royal, ministrul francez al ecologiei, dezvoltării sustenabile şi energiei, i-a cerut întreprinzătorului american să-şi construiască o fabrică în locul celei mai vechi centrale nucleare franceze, care va fi închisă începând cu anul acesta, scrie Francetvinfo.fr. Ministrul spune că a discutat cu Musk şi acesta i-a spus că ar vrea să construiască o uzină în Europa şi că oscilează între Germania şi Franţa.

    „Nu a spus nu! Cine nu riscă nu câştigă“, a explicat Royal, fostă candidată la preşedinţia Franţei. Contactată de Francetvinfo, Tesla a anunţat că „în prezent nu are proiecte de implementare în Europa“.

    Între timp, Tesla derulează planuri costisitoare de extindere a uzinei sale din Fremont pentru a majora capacitatea de producţie la 500.000 de unităţi până în 2020. Producţia lui Model 3 – primul model produs în masă – urmează să crească gradual până în 2019.

    Sunt voci care spun că nu maşinile vor fi obiectul principal de afaceri al Tesla, ci bateriile, ce urmează să fie produse la o fabrică, Gigafactory, aflată în construcţie în Nevada. Bateriile de acolo ar putea înlocui gazele naturale şi alte surse de încălzire, iar Musk nu a făcut din aceste planuri un secret. Bateriile ar trebui să reducă cu mai mult de 30% costul per kilowatt-oră.  Producţia va începe anul viitor, coordonată cu lansarea Model 3.

    Tesla şi planurile lui Musk sunt luate acum în serios şi de puternicii producători auto germani. Mercedes, BMW, Audi şi Porsche sunt şi ei producători de nişă, axaţi pe piaţa de lux. Au o experienţă de zeci de ani şi sunt giganţi în domeniul lor. Cândva nu puteau decât să ia în râs ambiţiile lui Musk. În noiembrie, Edzard Reuter, un fost preşedinte al Daimler, a descris Tesla ca fiind „o glumă care nu poate fi luată în serios în comparaţie cu măreţele companii germane“, scrie Los Angeles Times.

    Şi aceşti producători au lansat sau au în pregătire maşini electrice, dar planurile lor se concentrează pe propulsie hibridă, deoarece au crezut că prea puţină lume ar cumpăra maşini cu propulsie integral electrică cu o autonomie mai mică de 160 de kilometri la o încărcare completă. Însă succesul pe care îl are chiar în Germania Model S, pur electric, cu o autonomie de 400 de kilometri, i-a pus pe gânduri. Maşinile lor au, în Germania, vânzări dezamăgitoare. BMW i3, cu propulsive integral electrică, are o autonomie de doar 130 de kilometri!

    „Producătorii germani iau Tesla în serios din ce în ce mai mult. Nemţii sunt grozav de mândri de talentele lor inginereşti şi cred că naţia lor ştie orice se poate şti despre maşini, că nimeni nu poate construi o maşină mai bine decât ei“, spune Ferdinand Dudenhoeffer, specialist în industria auto germană la Centrul de Cercetare Auto al Universităţii Duisburg-Essen.  „Apoi iată că vine un golan tânăr din California. Au crezut că nu ştie nimic despre maşini şi l-au tratat ca pe o glumă. Iar acum îl văd cum conduce revoluţia.“

    Nemţii au cumpărat anul trecut de la Tesla mai multe maşini electrice decât de la oricare alt producător auto. Compania americană se dovedeşte a fi un competitor deosebit de puternic în Germania chiar şi înainte de lansarea Model 3, vânzând 1.582 de maşini Model S în 2015. Pe această piaţă, în aceeaşi periodă, BMW a reuşit să vândă 1.051 de maşini din modelul BMW i3s, Mercedes 1.161 de maşini cu propulsie integral electrică şi 676 de Smart-uri electrice, iar VW 796 Golf‑uri electrice.
     

  • Vă pregătiţi de apocalipsă? Acum puteţi cumpăra un buncăr subteran antiatomic la Suceava – GALERIE FOTO

    Un utilizator a publicat un anunţ pe platforma OLX în care scoate la vânzare un buncar subteran antiatomic 35mp, casă de vacanţă 100mp şi un teren de 4000mp cu 140.000 de euro

    Buncărul este situat la 4km de Suceava şi are acces direct din drum judeţean asfaltat. Aceast este construit din beton B300 armat cu plasă metalică, cu grosimea pereţilor de 40cm, îngropat la 3,5 metri sub nivelul solului. Este proiectat pentru o familie de 4 persoane şi are magazie de alimente, grup sanitar propriu cu deversare pat filtrant, alimentare cu apă din fântână de mare adâncime, instalaţie de filtrare şi purificare aer, instalaţie exhaustare, instalaţie de încălzire, sistem de comunicaţii radio emisie-receptie pe unde lungi si medii (staţii de radioamatori 1,5-30Mhz), panouri fotovoltaice, banc de baterii, grup electrogen 4,5Kw, depozit combustibil şi “multe alte utilităţi necesare supravieţuirii pentru cel puţin 3 luni”.

    În plus, are detectoare şi senzori interior şi exterior, camere de supraveghere, detector de fum etc.

    Motivul vânzării? “relocarea”, potrivit anunţului.

  • Vă pregătiţi de apocalipsă? Acum puteţi cumpăra un buncăr subteran antiatomic la Suceava – GALERIE FOTO

    Un utilizator a publicat un anunţ pe platforma OLX în care scoate la vânzare un buncar subteran antiatomic 35mp, casă de vacanţă 100mp şi un teren de 4000mp cu 140.000 de euro

    Buncărul este situat la 4km de Suceava şi are acces direct din drum judeţean asfaltat. Aceast este construit din beton B300 armat cu plasă metalică, cu grosimea pereţilor de 40cm, îngropat la 3,5 metri sub nivelul solului. Este proiectat pentru o familie de 4 persoane şi are magazie de alimente, grup sanitar propriu cu deversare pat filtrant, alimentare cu apă din fântână de mare adâncime, instalaţie de filtrare şi purificare aer, instalaţie exhaustare, instalaţie de încălzire, sistem de comunicaţii radio emisie-receptie pe unde lungi si medii (staţii de radioamatori 1,5-30Mhz), panouri fotovoltaice, banc de baterii, grup electrogen 4,5Kw, depozit combustibil şi “multe alte utilităţi necesare supravieţuirii pentru cel puţin 3 luni”.

    În plus, are detectoare şi senzori interior şi exterior, camere de supraveghere, detector de fum etc.

    Motivul vânzării? “relocarea”, potrivit anunţului.

  • Vă pregătiţi de apocalipsă? Acum puteţi cumpăra un buncăr subteran antiatomic la Suceava – GALERIE FOTO

    Un utilizator a publicat un anunţ pe platforma OLX în care scoate la vânzare un buncar subteran antiatomic 35mp, casă de vacanţă 100mp şi un teren de 4000mp cu 140.000 de euro

    Buncărul este situat la 4km de Suceava şi are acces direct din drum judeţean asfaltat. Aceast este construit din beton B300 armat cu plasă metalică, cu grosimea pereţilor de 40cm, îngropat la 3,5 metri sub nivelul solului. Este proiectat pentru o familie de 4 persoane şi are magazie de alimente, grup sanitar propriu cu deversare pat filtrant, alimentare cu apă din fântână de mare adâncime, instalaţie de filtrare şi purificare aer, instalaţie exhaustare, instalaţie de încălzire, sistem de comunicaţii radio emisie-receptie pe unde lungi si medii (staţii de radioamatori 1,5-30Mhz), panouri fotovoltaice, banc de baterii, grup electrogen 4,5Kw, depozit combustibil şi “multe alte utilităţi necesare supravieţuirii pentru cel puţin 3 luni”.

    În plus, are detectoare şi senzori interior şi exterior, camere de supraveghere, detector de fum etc.

    Motivul vânzării? “relocarea”, potrivit anunţului.

  • Google lansează Atelierul Digital – o platformă online pentru creşterea competenţelor digitale dedicată studenţilor şi antreprenorilor din România

    Google lanseză în România programul Atelierul Digital, o platformă online gratuită care oferă tinerilor pregătire în domeniul marketingului digital şi în dezvoltarea afacerii cu ajutorul internetului.

    Potrivit datelor Comisiei Europene, în viitorul apropiat, 90% dintre slujbe vor necesita cunostinţe digitale. Comisia Europeană estimează că, până în 2020, 825.000 de locuri de muncă vor fi neacoperite din cauza acestui decalaj.

    Potrivit Digital Economy & Society Index (DESI), România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte competenţe digitale. Doar 16% dintre români au cunoştinţe digitale de bază, în comparaţie cu media de 30% a EU15  şi 26% în ţările NMS13, arată un raport DELab. Mai mult, 43% dintre români declară că nu au deloc competenţe digitale, ceea ce este mult peste media de 25% în ţările NMS13  şi 14% în EU15. Doar 8% dintre români cred că au cunoştinţe digitale destul de solide pentru a face faţă într-un mediu de lucru competitiv.

    „Internetul este esenţial în societatea de astăzi, oferind oportunităţi şi mijloace de dezvoltare antreprenorilor şi afacerilor. Vrem ca prin programul Atelierul Digital lansat astăzi să oferim un instrument care să ajute viitoarea forţă de muncă şi antreprenorii în obţinerea cunoştinţele digitale atât de importante în economie. Sperăm ca acest lucru să contribuie la sprijinirea României în exploatarea oportunităţilor oferite de economia digitală”, spune Dan Bulucea, Country Director Google România.

    Atelierul Digital oferă pregătire în lumea digitală sub forma unor cursuri video gratuite: de la cum să-ţi construieşti prezenţa online, la campanii de marketing în social media sau utilizarea mediul mobil pentru a atrage noi clienţi. Utilizatorii pot alege o anumită temă pe care vor să se pregătească sau să urmeze întregul curs online. La final, pot alege să dea un test şi, dacă îl trec, vor primi o certificare din partea Google şi IAB Europe. Întregul curs cuprinde 89 de lecţii, împărţite în 23 de teme.

    [1] EU15 – Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Marea Britanie

    [2] NMS13 – Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia

  • Cum arată staţiile de metrou din Coreea de Nord. “Unul dintre cele mai misterioase şi frumoase sistemele de tranzit de pe pământ” – GALERIE FOTO

    Un jurnalist al Business Insider a vizitat Coreea de Nord şi a avut ocazia să vadă un loc care este mai puţin vizitat de turişti: metroul nord-coreean.

    “Metroul din Phenian este cu siguranţă unul dintre cele mai misterioase şi frumoase sistemele de tranzit  de pe pământ”, scrie Business Insider.

    Metroul din Phenian se află la peste 100 de metri sub pâmânt, fiind cel mai adânc din lume şi funcţionează şi ca un veritabil buncăr nuclear. Distanţa de la suprafaţă până la platforma de tren se parcurge în aproape 4 minute.

    Înainte de 2010, staţia Puhung a fost doar una dintre puţinele staţii de metrou pe care turiştii le puteau vizita. Chiar şi aşa era nevoie de un ghid pentru a efectua o vizită.

    Foto/Video: Earth Nutshell