BusinessMagazin

Tag: oficiali

  • Nissan achiziţionează Mitsubishi şi devine ce-l de-al treilea grup auto din lume

    Nissan a anunţat oficial că a cumpărat 34% dintre acţiunile Mitsubishi. Tranzacţia a fost anunţată încă din luna mai, dar a fost finalizată ieri după ce a primit acordul autorităţilor japoneze. Astfel, Mitsubishi devine membru al Alianţei Renault-Nissan care devine cel de-al treilea grup auto în funcţie de vânzările globale, 10 milioane de vehicule vândute estimate pentru 2016.

    În primăvară Nissan a anunţat că va cumpăra acţiuni în valoare de 2,2 miliarde de dolari. Calos Ghosn, preşedinte şi CEO al Nissan şi Renault, va conduce consiliul de administraţie al Mitsubishi Motors, în timp ce Osamu Masuko va rămâne preşedintele şi CEO-ul companiei.

    “Unul dintre motivele pentru care am vrut ca domnul Masuko să rămână CEO a fost faptul că am vrut ca oamenii de la Mitsubishi să ştie că Mitsubishi va rămâne Mitsubishi, nu o subsidiară a Nissan”, a declarat Ghosn.

    Astfel Alianţa Renault-Nissan-Mitsubishi intră în top trei al celor mai mari producători auto, după Toyota (10,15 milioane de unităţi), Volkswagen (9,93 milioane) şi General Motors Company (9,8 milioane).

  • Radu Georgescu îşi transformă oficial grupul într-un fond de investiţii

    Grupul de companii IT Gecad s-a transformat în ultimii ani într-un fond de investiţii, iar acum a devenit oficial Gecad Ventures, cu o identitate nouă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. 
     
    Gecad Software a fost prima companie din portofoliu. Au urmat Gecad Technologies, celebră pentru dezvoltarea soluţiei antivirus RAV şi apoi pentru dezvoltarea serverului de email Axigen. Pe rând au fost înfiinţate ePayment, prima platformă locală pentru gestionarea plăţilor online cu cardul, iar apoi Avangate, furnizor de soluţii eCommerce pentru producătorii de software. Cele mai multe dintre aceste companii au fost, rând pe rând, achiziţionate de jucători relevanţi la nivel global precum Microsoft, fondul de investiţii Naspers şi compania americană de investiţii financiare Francisco Partners.
     
    „Gecad Ventures este un pas firesc în călătoria începută ca fond de investiţii. Sectoarele în care suntem interesaţi să investim şi atenţia acordată proiectelor early-stage rămân neschimbate, vorbim de o poziţionare nouă, mult mai potrivită unui fond de investiţii”, menţionează Radu Georgescu, Founding Partner Gecad Ventures.  
     
    Filozofia Gecad Ventures se bazează pe susţinerea acordată companiilor cu potenţial mare de creştere, ce au capacitatea de a inova şi de a revoluţiona domeniile lor de activitate. Ca şi până acum, Gecad Ventures se concentrează pe investiţii în proiecte software şi hi-tech în domenii precum FinTech, securitate, tehnologii cloud, eCommerce şi wearables. ”Suntem o echipă de profesionişti cu experienţă vastă în mediul internaţional IT. Această expertiză, plăcerea de a lucra cu echipe inovatoare şi pline de entuziasm, alături de partea de finanţare, sunt elemente unice în peisajul investiţional.”, continuă Radu Georgescu. 
     
    Printre cele mai recente investiţii ale fondului se numără Vector Watch, ceasul inteligent cu o autonomie a bateriei de 30 zile, SymphoPay, platformă tehnologică ce permite comercianţilor şi băncilor partenere integrarea plăţilor cu cardul prin POS-uri inteligente şi Smart Bill, cel mai important furnizor local de servicii SaaS (software as a service) pentru facturare. 
     
    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, filosofia de investiţii a Gecad Ventures se bazează pe susţinerea companiilor cu potenţial mare de creştere, ce au capacitatea de a inova şi de a fi prezente pe pieţele noi. Gecad Ventures se concentrează pe proiecte software şi hi-tech în domenii precum FinTech, securitate, Cloud Technologies, eCommerce şi wearables. Printre cele mai importante criterii pentru atragerea unei investiţii se numără conturarea unui plan de dezvoltare credibil al componentei tehnologice pentru a susţine produse ce se adresează unei pieţe internaţionale. Cele mai importante exit-uri internaţionale întreprise de Gecad Ventures sunt vânzarea antivirusului RAV către Microsoft în 2004, urmată de achiziţia ePayment de către fondul de investiţii sud-african Naspers şi exit-ul din Avangate, furnizorul global de soluţii eCommerce, către compania americană de investiţii financiare Francisco Partners din 2013. 
     
     
     

  • Firmele din “paradisurile fiscale” generază 20% din cifra de afaceri a companiilor din România

    Aproape 20% din cifra de afaceri a firmelor active în România este realizată de companii care au cel puţin puţin un acţionar persoană juridică cu regim offshore, în 2015 fiind înregistate oficial peste 5300 de societăţi, cu afaceri de 48 mld de euro, potrivit unei analize KeysFin.

    Barbados, Antilele Olandeze, Bahamas, Belize sunt doar câteva dintre destinaţiile preferate de oamenii de afaceri care se înregistrează în ţările offshore, unde taxele plătite statului sunt mai mici sau chiar inexistente.

    “Cert este că statul român se vede văduvit de sume importante din taxe şi impozite. Oamenii de afaceri nu sunt de blamat, ei încercând să îşi optimizeze business-urile, respectând legislaţía”, se arată în analiză.

    Cele mai multe firme de acest tip activau în domenii precum tranzacţiile imobiliare şi real estate (clădiri de birouri, mall-uri, etc.), în comerţ, activităţi profesionale, industria prelucrătoare şi IT. Din datele Keysfin rezultă că cele mai multe erau multinaţionale,firme cu afaceri în construcţia de spaţii comerciale, zone rezidenţiale şi mai ales lanţuri de retail, de la fashion la cel alimentar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariaţii pot să ceară de acum un nou tip de concediu. Ce indemnizaţie primesc dacă adoptă un copil

    Salariaţii pot să ceară de-acum concediul şi indemnizaţia de acomodare. Însă, pentru a putea obţine indemnizaţia lunară, salariaţii au nevoie de o cerere şi de mai multe acte justificative, procedura efectivă de acordare a acestui drept fiind inclusă într-un act normativ publicat recent în Monitorul Oficial.

    Salariaţii care vor să adopte copii pot să ceară, începând de vineri, intrarea în concediul de acomodare şi plata unei indemnizaţii lunare. Noul tip de concediu este prevăzut de Legea nr. 57/2016, care a modificat Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei.

    Concediul de acomodare are, potrivit actului normativ, o durată de cel mult un an de zile şi este acordat la cerere. Pe durata acestuia, salariatul îndreptăţit (adoptatorul sau oricare dintre cei doi soţi ai familiei adoptatoare) primeşte şi o indemnizaţie lunară. Totuşi, atât modelul cererii pentru acordarea concediului şi indemnizaţiei, cât şi procedura de plată a sumei lunare trebuiau stabilite prin Normele Legii adopţiei. Astfel, regulile au fost incluse de Guvern în Hotărârea nr. 579/2016, ce a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 623 din 12 august şi se aplică de la data publicării.

    Plata indemnizaţiei lunare aferente concediului de acomodare este făcută în baza cererii persoanei îndreptăţite (modelul poate fi consultat în fişierul anexat articolului) şi a unor documente justificative. Concret, aşa cum reiese din Legea nr. 57/2016, odată cu cererea, solicitantul trebuie să depună:

    • certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei;
    • documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare;
    • dovada intrării efective în concediu sau a suspendării activităţii.

    În afară de aceste trei acte, Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 prevede că mai sunt necesare şi:

    • copia actului de identitate al solicitantului;
    • copia certificatului de naştere al copilului;
    • actele doveditoare privind realizarea de venituri supuse impozitului pe venit.

    Atât cererea, cât şi documentele justificative enumerate trebuie depuse şi înregistrate, în maximum zece zile lucrătoare de la data punerii în executare a hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei, la agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială în raza căreia îşi are domiciliul solicitantul. “În situaţia în care cererea este depusă după termenul prevăzut la alin. (3) (adică după expirarea celor zece zile lucrătoare de la data punerii în executare a hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei – n. red.), dar până la împlinirea termenului pentru care a fost dispusă încredinţarea în vederea adopţiei, drepturile se acordă de la data la care este depusă cererea“, scrie în actul normativ amintit.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Salariaţii pot să ceară de acum un nou tip de concediu. Ce indemnizaţie primesc dacă adoptă un copil

    Salariaţii pot să ceară de-acum concediul şi indemnizaţia de acomodare. Însă, pentru a putea obţine indemnizaţia lunară, salariaţii au nevoie de o cerere şi de mai multe acte justificative, procedura efectivă de acordare a acestui drept fiind inclusă într-un act normativ publicat recent în Monitorul Oficial.

    Salariaţii care vor să adopte copii pot să ceară, începând de vineri, intrarea în concediul de acomodare şi plata unei indemnizaţii lunare. Noul tip de concediu este prevăzut de Legea nr. 57/2016, care a modificat Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei.

    Concediul de acomodare are, potrivit actului normativ, o durată de cel mult un an de zile şi este acordat la cerere. Pe durata acestuia, salariatul îndreptăţit (adoptatorul sau oricare dintre cei doi soţi ai familiei adoptatoare) primeşte şi o indemnizaţie lunară. Totuşi, atât modelul cererii pentru acordarea concediului şi indemnizaţiei, cât şi procedura de plată a sumei lunare trebuiau stabilite prin Normele Legii adopţiei. Astfel, regulile au fost incluse de Guvern în Hotărârea nr. 579/2016, ce a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 623 din 12 august şi se aplică de la data publicării.

    Plata indemnizaţiei lunare aferente concediului de acomodare este făcută în baza cererii persoanei îndreptăţite (modelul poate fi consultat în fişierul anexat articolului) şi a unor documente justificative. Concret, aşa cum reiese din Legea nr. 57/2016, odată cu cererea, solicitantul trebuie să depună:

    • certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei;
    • documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare;
    • dovada intrării efective în concediu sau a suspendării activităţii.

    În afară de aceste trei acte, Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 prevede că mai sunt necesare şi:

    • copia actului de identitate al solicitantului;
    • copia certificatului de naştere al copilului;
    • actele doveditoare privind realizarea de venituri supuse impozitului pe venit.

    Atât cererea, cât şi documentele justificative enumerate trebuie depuse şi înregistrate, în maximum zece zile lucrătoare de la data punerii în executare a hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei, la agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială în raza căreia îşi are domiciliul solicitantul. “În situaţia în care cererea este depusă după termenul prevăzut la alin. (3) (adică după expirarea celor zece zile lucrătoare de la data punerii în executare a hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei – n. red.), dar până la împlinirea termenului pentru care a fost dispusă încredinţarea în vederea adopţiei, drepturile se acordă de la data la care este depusă cererea“, scrie în actul normativ amintit.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Avertismentul unui oficial turc: Război dintre Rusia şi America este inevitabil

    Oficialii turci avertizează că lumea va fi aruncată într-un conflict de proporţii cu Rusia şi America de părţi opuse ale baricadei dacă nu se găseşte o soluţie pentru oprirea violenţelor din Siria.

    Numan Kurtulmus, prim-ministrul adjunct turc, a făcut comentariile în contextul în care tensiunile dintre Casa albă şi Kremlin sunt din ce în ce mai evidente. Turcia şi aliaţii din Vest insistă ca Bashar al-Assad să renunţe la putere, în vreme ce Rusia şi Iran continuă să îl susţină pe preşedintele sirian.

    “Dacă acest război continuă, America şi Rusia vor ajunge la război”, a spus Kurtulmus.

    Secretarul de stat american John Kerry a cerut săptămâna trecută ca o comisie să investigheze posibile crime de război, acuzând Moscova că a bombardat spitale în Aleppo, în nordul Siriei. Potrivit unor surse locale, 45 de oameni şi-au pierdut viaţa în Aleppo în ultimele 24 de ore.

    Recent, preşedintele Vladimir Putin a ratificat un acord cu Guvernul sirian care permite Rusiei să folosească baza aeriană Hmeimim din Siria pe o perioadă nedeterminată, potrivit Reuters.

    Forţele aeriene ruse au lansat, de la baza Hmeimim, raiduri aeriene în sprijinul preşedintelui sirian Bashar al-Assad. În cursul săptămânii trecute, autorităţile au anunţat, de asemenea, că au intenţia de a construi o bază navală permanentă în portul sirian Tartus.

  • Cântăreţul Bob Dylan a primit Premiul Nobel pentru Literatură 2016

    Cântăreţul Bob Dylan a primit joi Premiul Nobel pentru Literatură pe 2016, pentru crearea unor noi maniere de expresie poetică în cadrul marii tradiţii a muzicii americane, informează site-ul oficial al acestor prestigioase distincţii.

    Secretarul permanent al Academiei Suedeze, Sara Danius, a spus că speră ca Academia să nu fie criticată pentru decizie. “Bob Dylan merită cu siguranţă premiul. Este un mare poet, în sensul tradiţional al limbii engleze. Timp de 54 de ani, el s-a reinventat în mod constant, creând noi identităţi.”

    Câştigătorul Premiului Nobel pentru literatură este ales de 18 membri ai Academiei Suedeze, care au rolul de a căuta “persoana care a produs în domeniul literar cea mai importantă lucrare într-o direcţie ideală”, după cum notează testamentul lui Alfred Nobel.

    Dylan este cel de-al 259-lea american câştigător al unui premiu Nobel şi primul care câştigă pentru literatură din 1993, atunci când premiul a fost câştigat de scriitorul Toni Morrison.

    Bob Dylan s-a născut pe 24 mai 1941 în Duluth, Minnesota. A crescut într-o familie de mic-burghezi de origine evreiască în oraşul Hibbing. Pe timpul adolescenţei a cântat în numeroase trupe şi cu timpul, pasiunea sa pentru muzică s-a adâncit, cu precădere pentru muzica folk americană şi pentru blues. Unul dintre idolii săi era cântăreţul de folk Woody Guthrie.

    A fost influenţat şi de autorii timpurii ai Generaţiei Beat, dar şi de poeţii modernişti americani. Dylan s-a mutat apoi la New York în 1961 şi a început să cânte în cluburi de noapte şi în cafenele, în Greenwich Village.

    L-a întâlnit pe producătorul muzical John Hammond şi a semnat contractul pentru albumul său de debut, cu titlul “Bob Dylan” (1962). În anii ce au urmat a înregistrat mai multe albume care au avut un impact fulminant asupra muzicii comerciale: Bringing It All Back Home and Highway 61, remasterizat în 1965, “Blonde On Blonde” în 1966 şi “Blood On The Tracks” în 1975. A fost un muzician prolific şi în următoarele decade, când a scos “Oh Mercy” (1989), “Time Out Of Mind” (1997) sau “Modern Times” (2006).

    Turneele lui Dylan din 1965 şi 1966 au atras foarte multă atenţie. Pentru o perioadă, a fost însoţit de regizorul D. A. Pennebaker, care a documentat atmosfera din preajma scenei în filmul „Dont Look Back” (1967). Dylan a înregistrat un număr mare de albume în jurul unor teme precum condiţiile sociale ale oamenilor, religia, politica şi dragostea.

    Versurile au fost continuu publicate în noi ediţii, sub titlul „Lyrics/ Versuri”. Ca artist, este extrem de versatil; a fost un pictor activ, actor şi scenarist.

  • Cine a câştigat premiul Nobel pentru economie în 2016

    Economiştii Oliver Hart şi Bengt Holmström au primit luni, 10 octombrie, Premiul Nobel pentru Economie pe 2016, pentru contribuţia lor la teoria contractelor, informează Academia Regală Suedeză de Ştiinţe.

    Academia Regală Suedeză de Ştiinţe a decis să acorde ex-aequo Premiul Sveriges Riksbank în Ştiinţe Economice, în Memoria lui Alfred Nobel 2016 englezului Oliver Hart, de la Universitatea Harvard, şi finlandezului Bengt Holmström, de la Universitatea Massachusets, pentru explicarea formelor diferite ale contractelor, de la cele comerciale la cele din domeniul sănătăţii sau social.

    Anunţul a fost făcut de secretarul general al Royal Academy of Stockholm, Goran K. Hannson. Prestigioasa distincţie a fost acordată “pentru contribuţiile specialiştilor în economie la teoria contractelor”.

    Fundamentale în economiile moderne sunt numeroasele contracte. Noile instrumente teoretice create de Hart şi Holmström sunt valoroase pentru înţelegerea contractelor în viaţa reală, dar şi în cadrul instituţiilor, precum şi potenţialele capcane în conceperea unui contract, se arată în comunicatul oficial de presă publicat pe site-ul oficial al prestigioasei distincţii.

    Multiplele relaţii contractuale din societate le includ pe cele între acţionari şi managementul executiv de top, o companie de asigurări şi proprietarii de automobile, sau o autoritate publică şi furnizorii săi. Întrucât astfel de relaţii implică de obicei, conflictele de interese, contractele trebuie să fie proiectate în mod corespunzător pentru a se asigura că părţile iau decizii reciproc avantajoase.

    Laureaţii din acest an au dezvoltat teoria contractului, un cadru analitic cuprinzător pentru a analiza mai multe instrumente de tip contractuale, cum ar fi plata pe bază de performanţă pentru directorii de top, deductibilele şi co-plătitorii în domeniul asigurărilor, dar şi privatizarea activităţilor din sectorul public.

    La sfârşitul anilor 1970, Bengt Holmström a demonstrat cum un debitor principal (de exemplu, acţionarii unei companii) ar trebui să proiecteze un contract optim pentru un agent (CEO-ul companiei), a cărei acţiune este parţial neobservată de către principalul obligat. Principiul informării, dezvoltat de Holmström, atestă cu exactitate modul în care acest contract trebuie să facă legătura între plata agentului şi informaţiile relevante la nivel de performanţă. Pe baza modelului de bază debitor principal-agent, el a arătat modul în care contractul optim cântăreşte cu atenţie riscurile împotriva sistemului stimulativ din punct de vedere salarial. În studiile sale de mai târziu, Holmström generalizată aceste rezultate la obiective mai realiste, şi anume: atunci când angajaţii nu sunt doar răsplătiţi prin plată, adăugându-se, de asemenea, un potenţial de promovare; atunci când agenţii depun efort pentru multe sarcini, în timp ce directorii observă doar anumite dimensiuni ale performanţei; şi atunci când membrii individuali ai unei echipe pot să deturneze eforturile altora.

    La mijlocul anilor 1980, Oliver Hart a adus contribuţii fundamentale la o nouă ramură a teoriei contractelor, care se ocupă de cazul contractelor incomplete. Pentru că este imposibil ca un contract să stipuleze orice situiaţie posibilă, această ramură a teoriei precizează alocarea optimă a drepturilor de control –mai exact: care parte a contractului are dreptul de a lua decizii şi în ce circumstanţe.

    Constatările lui Hart privind contractele incomplete au pus într-o lumină nouă conceptul de proprietate şi controlul afacerilor şi au avut impact asupra mai multor sectoare economice, precum şi asupra ştiinţelor politice sau ştiinţelor juridice.

    Cercetările sale oferă noi instrumente teoretice pentru a studia probleme cum ar fi: ce tipuri de companii ar trebui să fuzioneze, care este mixul potrivit de datorii şi capitaluri proprii de finanţare, iar în cazul unor instituţii precum şcolile sau închisorile: când ar trebui acestea să fie în proprietate privată sau publică.

    Prin contribuţiile lor iniţiale, Hart şi Holmström au lansat teoria contractelor drept un domeniu fertil al cercetării de bază în domeniul economiei. De-a lungul ultimelor decenii, ei au explorat, de asemenea, multe dintre aplicaţiile teoriei. Analiza aranjamentelor contractuale optime pe care au determinat-o economiştii reprezintă o bază intelectuală pentru conceperea politicilor şi structurilor instituţionale în multe domenii, de la legislaţia falimentului la constituţiile politice.

    Oliver Hart s-a născut în anul 1948, în Londra, Marea Britanie. În anul 1974 a obţinut un doctorat din partea Universităţii Princeton din New Jersey, SUA. Este profesor de economie în cadrul Universităţii Harvard din oraşul Cambridge, statul Massachusetts, Statele Unite ale Americii, potrivit http://scholar.harvard.edu/hart/home.

    Bengt Holmström s-a născut în 1949, la Helsinki, în Finlanda. A obţinut, în 1978, un doctorat la Universitatea Stanford din California, SUA. Este profesor de economie şi management în cadrul Institutului de Tehnologie de la Massachusetts din oraşul Cambridge, statul Massachusetts, Statele Unite ale Americii.

    Premiul pentru ştiinţe economice al Băncii Centrale Suedeze în memoria lui Alfred Nobel, de obicei prescurtat, impropriu, ca Premiul Nobel pentru Ştiinţe Economice, este acordat anual pentru contribuţii excepţionale în domeniul ştiinţelor economice şi este considerat drept unul dintre cele mai prestigioase premii în acest domeniu. Nu este unul dintre premiile Nobel fondate în 1985 prin testamentul lui Alfred Nobel, dar este asimilat cu ele. Premiul a fost fondat în 1968 de Banca Centrală Suedeză (Sveriges Riksbank), la cea de-a 300 a aniversare a băncii, în memoria lui Alfred Nobel. Laureaţii premiului pentru ştiinţe economice sunt selectaţi, ca şi laureaţii premiilor pentru fiziologie sau medicină, fizică şi chimie, după aceleaşi criterii, de un comitet al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe. A fost acordat pentru prima oară în 1969 economiştilor Jan Tinbergen şi Ragnar Frisch pentru „descoperirea şi utilizarea modelelor dinamice în analiza proceselor economice”.

    Sveriges Riksbank plăteşte Fundaţiei Nobel cheltuieli administrative asociate cu premiul şi finanţează partea monetară a premiului. Din 2001, partea monetară a Premiului în Economie a totalizat 10 milioane de coroane suedeze. Din 2006, Sveriges Riksbank a dat Fundaţiei Nobel o sumă anuală de 6,5 milioane de coroane suedeze pentru cheltuielile administrative asociate cu premiul şi un milion de coroane suedeze (până la sfârşitul anului 2008), pentru a include informaţii despre premiu în pagina de internet a Fundaţiei Nobel.

    În 2015, premiul Nobel pentru economie fost acordat profesorului Angus Deaton de la Universitatea Princeton, un renumit microeconomist, care a fost recompensat pentru studiile în domeniul consumului, sărăciei şi asistenţei sociale. În 2014, Comitetul Nobel l-a premiat pe economistul francez Jean Tirole pentru munca sa în domeniul reglementării eficiente a pieţelor imprfecte. În 2013, Eugene F. Fama, Lars Peter Hansen şi Robert J. Shiller au obţinut premiul Nobel pentru cercetările referitoare la mişcările pe pieţele financiare. Între laureaţii premiului Nobel pentru economie se mai numără Milton Friedman, Friedrich von Hayek şi Amartya Sen.

    Premiul este în valoare de opt milioane de coroane suedeze (echivalentul a aproximativ 925.000 de dolari americani). Peste 80% dintre economiştii laureaţi ai Premiului Nobel sunt cetăţeni americani. O singură femeie a primit premiul Nobel pentru Economie, Elinor Ostrom, în 2009.

    Sezonul Nobel 2016 a debutat luni, 10 octombrie, când specialistul în biologie celulară Yoshinori Ohsumi au fost recompensat cu premiul pentru medicină, acordat pentru descoperiri privind mecanismele de autofagie, procesul de consumare a propriilor componente celulare de către un organism. Marţi, 4 octombrie, fizicienii David Thouless, Duncan Haldane şi Michael Kosterlitz au primit Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperiri teoretice legate de stările topologice ale materiei. Miercuri, 5 octombrie, cercetătorii Jean Pierre-Sauvage, sir J. Fraser Stoddart şi Bernard L. Feringa au primit Premiul Nobel pentru Chimie “pentru proiectarea şi sinteza de maşini moleculare”, iar vineri, 7 octombrie, preşedintele columbian Juan Manuel Santos a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuţia sa la rezolvarea războiului civil din Columbia. Sezonul Nobel 2016 va continua cu acordarea premiului pentru literatură, pentru care nu a fost încă stabilită data.

    Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

  • Honor 8 este disponibil oficial în România. La ce preţ va putea fi achiziţionat

    În comparaţie cu modele anterioare, noul vârf de gamă are un sistem dual-camera, format din două camere, de 12 MP fiecare. O cameră integrează senzorul RGB, pentru captarea culorilor, iar cealaltă cameră integrează senzorul monocrom, pentru fotografii cu mai multe detalii. În plus, senzorul monocrom captează de trei ori mai multă lumină decât în mod normal, îmbunătăţind intervalul dinamic al imaginii şi diminuând noise-ul din fotografii – chiar şi în condiţii de iluminare scăzută. Cei doi senzori permit fotografilor să utilizeze o serie de filtre, precum ajustarea focalizării după realizarea imaginii, schimbând efectul Bokeh, blurul din spatele obiectului focalizat.

    Mai mult, camera foto integrează o gamă variată de funcţii şi filtre, de la funcţia Light Painting şi modul Beauty până la funcţia Panorama, Slow-Motion, modul Food, HDR, Super-Night şi Watermark-uri. Mai mult, utilizatorii pot selecta într-o fracţiune de secundă camera frontală de 8MP, iar modul Perfect Selfie va înfrumuseţa fiecare zâmbet.

    Honor 8 a fost conceput astfel încât utilizatorii să poată accesa rapid un set complet de funcţii, iar acest succes se datorează opţiunii sale unice Smart Key, o interfaţă interactivă care permite accesarea rapidă a aplicaţiilor, precum WhatsApp sau Pokémon Go, printr-o simplă atingere. Astfel, pentru menţinerea rutinei de zi cu zi, utilizatorii au nevoie doar de amprenta personală. Pe lângă toate acestea, smartphone-ul permite încărcarea super-rapidă, de la 0% la 47% în doar 30 de minute. Cu o încărcare de doar 10 minute, telefonul poate fi utilizat până la 2 ore, interval potrivit pentru situaţiile de urgenţă, sau timp de 6 ore, dacă utilizatorii se rezumă la ascultarea de muzică offline. Senzorul de amprentă integrat în Honor 8 are capacitate de auto-învăţare, ceea ce înseamnă că, cu este mai des folosit, cu atât devine mai rapid, iar în final deblocarea telefonului se realizează în mai puţin de 0,4 secunde.

    Honor 8 integrează un procesor Kirin Octa-core, ce conţine un co-procesor i5, care lucrează în tandem pentru a creşte viteza de procesare, perioada de răspuns şi durata de viaţă a bateriei, asigurând astfel utilizatorii că au baterie suficientă pentru îndeplinirea tuturor task-urilor de pe ordinea de zi. Procesorul este format din 4 procesoare de 2,3GHz şi 4 procesoare de 1,8GHz.

    Dispozitivul acceptă conexiuni Wi-Fi pe ambele benzi (2,4 GHz / 5 GHz), cu viteze de până la 150 Mbps, permiţând accesarea tuturor informaţiilor imediat, fără ca utilizatorii să aştepte prea mult.

    Honor 8 va fi disponibil în România la un preţ recomandat de 1899 RON. Modelul poate fi achiziţionat de la retailer-ul online, Emag, urmând să fie disponibil în perioada următoare şi în magazinele partenere Huawei.

    Românii vor putea alege modelul dintr-o gamă variată de culori: Pearl White, Midnight Black, Sapphire Blue şi Sunrise Gold.

  • Senatul a luat act de demisia lui Gabriel Oprea

    Senatorii au luat act marţi de demisia lui Gabriel Oprea din Senat, în absenţa fostului vicepremier şi ministru de interne pentru care DNA ceruse începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină.

    ”Senatul ia act de încetarea prin demisie a mandatului de senator al dlui. Gabriel Oprea începând cu data de 1 octombrie 2016 şi declară vacant locul de senator ales în circumscripţia 42 Bucureşti, colegiul uninominal nr. 3”, se arată în hotărârea Senatului care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

    După publicarea în Monitorul Oficial, DNA poate cere din nou începerea urmăririi penale, însă cel care va trebui să încuviinţeze solicitarea este preşedintele Klaus Iohannis.

    Decizia de vacantare a mandatului lui Gabriel Oprea a fost luată cu 80 de voturi pentru.

    Gabriel Oprea a demisionat din Senat luni, 26 septembrie 2016 pe fondul protestelor declanşate de respingerea de către plenul Senatului a cererii DNA de începere a urmăririi penale pentru ucidere din culpă în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină.