UPDATE 15:20 Două unităţi ale serviciilor de securitate ucrainene din Slaviansk, ocupate de militanţi proruşi
Militanţi proruşi au ocupat sediul serviciilor de securitate din oraşul ucrainean Slaviansk (est), după ocuparea unui comisariat de poliţie din aceeaşi zonă, informează AFP.
Cititi mai multe pe www.medaifax.ro
Înalta Curte de Casaţie Justiţie a menţinut astfel condamnarea dată lui Bian, în iunie 2013, de Curtea de Apel Bucureşti.
La fondul procesului, Bian a fost condamnat de Tribunalul Capitalei, în mai 2012, la nouă ani de închisoare.
În 9 noiembrie 2011, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Silviu Bian, pentru luare de mită, în formă continuată. Alături de el au fost deferiţi justiţiei Cristache Ristea, fost director executiv al Centrului de Formare Profesională a Personalului ANOFM, şi Alexandra Maria Ţichindelean, fost director al Organismului Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul ANOFM.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Dacă oamenii depun armele şi eliberează clădirile administrative (…), noi garantăm că nu va exista nicio urmărire (penală). Sunt pregătit să semnez un decret prezidenţial” în acest sens, a declarat Turcinov într-o sesiune în Parlament, în contextul în care separatişti proruşi ocupă în continuare sedii administraive la Doneţk şi Lugansk, două oraşe situate în estul rusofon al ţării.
Şeful statului a precizat că a vorbit personal la telefon cu reprezentanţi ai insurgenţilor de la Lugansk şi le-a propus “compromisuri”, inclusiv crearea unei comisii alcătuite din reprezentanţi ucraineni şi străini care să studieze punctele de conflict. De asemenea, el s-a pronunţat pentru o consolidare a puterilor administraţiilor locale, până în prezent numite de către Kiev. Protestatarii reclamă organizarea unor referendumuri privind autonomia regională sau alipirea, pur şi simplu, la Rusia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
El s-a ocupat de lansarea acestei iniţiative pe piaţă la sfârşitul săptămânii trecute, prilej cu care CPBR a încercat să explice raţiunile înfiinţării unei structuri paralele cu Asociaţia Română a Băncilor (ARB), cu rol similar de reprezentare a comunităţii bancare în raport cu autorităţile şi cu publicul, dar, ca element de noutate, şi cu sindicatele din bănci. În acelaşi timp CPBR susţine că nu doreşte o scindare a breslei prin acest demers.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro
În decursul următoarelor două luni, Varvaroi va prelua rolul de director general în România de la Martin Schuldt, care va reveni în Germania la finalul acestei perioade, pentru a ocupa poziţia regională deţinută anterior de Varvaroi.
Varvaroi va coordona, astfel, activitatea locală a companiei, cu accent atât pe afacerile în domeniul cerealelor şi seminţelor oleaginoase, cât şi pe relaţia dezvoltată de Cargill cu fermierii locali de-a lungul prezenţei în ţară.
De origine română, având peste 10 ani de experienţă în cadrul Cargill la nivel local dar şi în Canada, Varvaroi s-a realăturat echipei din România în 2012, ocupând o poziţie regională complexă, cea de Responsabil pentru Linia de Producţie Cereale şi Seminţe Oleaginoase în Europa Centrală şi de Est (România, Rusia, Ucraina, Ungaria, Slovacia, Polonia şi Bulgaria).
„Încă din 1996, când ne-am început afacerile aici, România a făcut parte din viziunea noastră strategică şi continuă să aducă valoare substanţială progresului companiei la nivel global”, a declarat Vasile Varvaroi.
Cargill activează în România din 1996, are sediul în Bucureşti şi are, în prezent, aproximativ 600 de angajaţi în 17 locaţii din ţară. Compania activează în domeniul cerealelor, seminţelor oleaginoase şi hranei pentru animale.
“Trei magazine, din Galaţi, Piatra Neamţ şi Focşani, sunt în propietatea noastră, restul de 24 sunt închiriate de la diferite companii. Praktiker are 1.700 de angajaţi permanenţi, la care se adaugă 600 de angajaţi plătiţi tot de companie pentru servicii externalizate, pază, curăţenie etc. Compania nu are nicio datorie la bănci sau la furnizori, totul este plătit la zi. A fost o afacere prost gestionată şi asta mă bucură pentru că pentru orice contract pe care îl aducem acum la masa de negociere obţinem 50% reducere. Dacă făceau totul nu mai aveam ce face noi acum”, a declarat Omer Susli, omul de afaceri turc care a preluat în urmă cu o lună reţeaua de bricolaj Praktiker, la conferinţa “Restructurarea, o măsură de însănătoşire a companiilor”, organizată de Ziarul Financiar.
Susli spune că Praktiker plătea anual 24 de milioane de euro chirii pentru spaţiile pe care le ocupau cele 24 de magazine. Praktiker are în România o reţea de magazine cu 27 de magazine, a doua ca mărime, cu o suprafaţă de vânzare de 184.300 de metri pătraţi. Cele mai multe magazine au fost deschise între 2005 şi 2008, perioada de boom imobiliar.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Din cele 3.800 de posturi disponibile, peste jumătate sunt pentru muncitorii necalificaţi, iar cele mai puţine, pentru absolvenţii de studii superioare.
Potrivit AMOFM, 127 de angajatori şi-au anunţat participarea, aceştia având disponibile 242 de locuri de muncă pentru absolvenţi de studii superioare, 549 pentru muncitori necalificaţi, 974 pentru persoanele cu studii medii, iar 2.120, pentru muncitori necalificaţi.
“Până în acest moment şi-au anunţat participarea 127 agenţi economici, cu o ofertă de 3.885 de locuri de muncă”, precizează sursa citată.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
A FOST SHELL, A FOST SLOVNAFT ŞI ACUM ESTE GAZPROM. Au fost dezvoltări, achiziţii şi procese de integrare. În peste 20 de ani de carieră, Ileana Sorina Bălţatu le-a văzut cam pe toate. A intrat în industria petrolului în 1993, în cadrul Shell România – primul grup internaţional care a încercat dezvoltarea unei reţele de benzinării în România -, iar după un an în companie a devenit director de operaţiuni.
„Am fost responsabilă de deschiderea primei benzinării Shell în România, la 1 aprilie 1995, iar ulterior am participat la toate deschiderile reţelei până la momentul când am plecat să fac un stagiu la headquarter şi m-am întors pe poziţia de director general al companiei. Au urmat proiecte foarte interesante, am extins reţeaua şi am deschis terminalul de la Otopeni„, comprimă Ileana Sorina Bălţatu cei aproape opt ani de carieră în cadrul Shell, timp în care s-a ocupat de cea mai mare parte din bugetul de investiţii de peste 230 de milioane de dolari al grupului britanic în România.
FĂRĂ A AVEA ÎNSĂ O RAFINĂRIE ÎN PROXIMITATE, REŢEAUA REZISTA FOARTE GREU, ADMITE MANAGERUl: „Am reuşit să rămânem profitabili, dar era dificil şi astfel compania a devenit de vânzare„. Decizia Shell de a ieşi treptat din România a venit atât din cauza difficultăţilor pe care grupul le avea la nivel internaţional, cât şi din cauza slabelor performanţe ale Shell România SRL, după cum scria ZF la momentul tranzacţiei. În 1999, compania a avut pierderi de 13,2 milioane dolari, în 2000 – 2,8 milioane dolari, iar în 2001 – 3,8 mil. milioane dolari.
Deşi compania începuse să recupereze teren, iar creşterea nivelului de trai se vedea în vânzări, Shell a decis vânzarea reţelei din România. Grupul Mol a fost interesat de achiziţia benzinăriilor Shell pentru că dorea un salt rapid al reţelei de distribuţie şi a cumpărat Shell în 2005, în urma a două tranzacţii: prima tranşă de 23 de staţii a fost vândută pentru 20-25 milioane de dolari, iar a doua vânzare, care a coincis cu ieşirea Shell din România, de 58 de staţii, a fost estimată la 70 milioane dolari.
În primul an după tranzacţie, Ileana Sorina Bălţatu s-a ocupat de integrarea Shell în Mol, apoi a acceptat oferta de a se muta la Slovnaft, pentru a coordona reţeaua pe care Mol o deţinea în Slovacia. „Acolo am găsit o situaţie şi mai dificilă„, povesteşte managerul: „Slovnaft fusese cumpărat de Mol cu câţiva ani în urmă, iar în 2005, în urma unor controale ale autorităţilor, primiseră nişte amenzi foarte mari (33 de milioane de euro, pentru abuz de poziţie dominantă – n.r.). Mol dorea să atingă nişte parametri de profitabilitate la Slovnaft şi m-am ocupat şi de acest aspect, pe lângă reţeaua de downstream. Am rezolvat ce se putea, iar din 2007 am preluat şi reţeaua din Cehia„. În Slovacia, reţeaua era de 210 staţii, iar în Cehia de 30.
DATORITĂ EXPERIENŢEI ÎN M&A, CÂŞTIGATĂ PRIN IMPLICAREA ÎN TRANZACŢIA SHELL-MOL, ILEANA SORINA BĂLŢATU A FOST SOLICITATĂ SĂ SE IMPLICE ÎN ACHIZIŢIILE ULTERIOARE ALE MOL ÎN REGIUNE: Tifon, în Croaţia (tranzacţie prin care Mol a urmărit consolidarea poziţiei în Croaţia; cele 36 de staţii şi 20 de proiecte în construcţie au fost achiziţionate în 2007 pentru o sumă estimată la 150 milioane de euro), IES, în Italia (IES deţinea rafinăria Mantova şi o reţea de 165 de staţii de alimentare, pe care Mol le-a achiziţionat în 2007), şi Pap Oil, în Cehia (cea mai mare reţea de benzinării din Cehia, cu 125 de staţii, a fost cumpărată de Mol în 2012).
„Afacerile cu petrol mi-au plăcut şi îmi plac, mă motivează să mă trezesc dimineaţa să vin la lucru„, explică Ileana Sorina Bălţatu de ce a acceptat să preia o nouă poziţie de downstream director şi de a construi o nouă reţea de staţii, cea a companiei sârbe NIS, controlate de Gazprom, înapoi în România.
“Sunt aproximativ 200, unii cu cagule. Nu sunt înarmaţi şi nu a fost tras niciun foc de armă de partea noastră”, a explicat el.
“Ofiţerii s-au baricadat în interiorul clădirii şi negocierile sunt în curs”, a continuat Bogdanov.
“Chiar dacă avem autorizaţie să ne folosim armele pentru a ne apăra, nu o facem şi nu o vom face”, a precizat el.
Potrivit agenţiei de presă oficiale ruse Itar-Tass, militanţii au înălţat un drapel al Rusiei pe sediul marinei ucrainene .
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro