BusinessMagazin

Tag: mediu

  • Povestea tinerilor români care au început afacerea într-un garaj iar acum au în plan să-şi deschidă mai multe magazine

    Ideea a apărut în urmă cu şapte ani, pornind de la observaţia că la vremea respectivă bucureştenii nu mai aveau acces la o pâine de calitate, aşa cum exista în străinătate. Iar cum cei doi făceau de ani de zile pâine în casă, deja acumulaseră cele 10.000 de ore proverbiale, necesare excelenţei în orice domeniu. ”Întrebarea «ce ar fi dacă…» a venit natural şi într-o zi ne-am hotărât să încercăm să facem un business din asta, iar Tartelier 1.0 a început în 2011, într-un garaj. Glumeam cu partenerii că multe companii mari au pornit dintr-un garaj, iar dacă facem şi noi la fel, sigur o să avem succes“, declară Irina Gheorghiu, care deţine împreună cu soţul său afacerea Tartelier. După doi ani au decis să se mute într-un loc mai vizibil, dar din cauza dificultăţilor de a închiria un spaţiu în condiţii acceptabile au fost nevoiţi să-şi întrerupă activitatea.

    Printr-un concurs de împrejurări, Tartelierul a renăscut în varianta 2.0 în primăvara lui 2017, cu noi investitori şi o nouă locaţie. În prezent, Tartelier are cinci acţionari – Irina şi Ştefan Gheorghiu, Andrei Pitiş, un antreprenor foarte cunoscut în domeniul tech, Julien Ducarroz, fost director de marketing al Orange România şi în prezent CEO al Orange Moldova, şi Răzvan Popescu, unul dintre fondatorii Dental Med. Ştefan Gheorghiu are background în ştiinţe – fizică, chimie industrială, inginerie – şi a lucrat 10 ani în cercetare în universităţi de prestigiu din SUA şi Europa, iar soţia sa este de profesie jurnalist, cu experienţă de lucru şi management în presa publică şi privată.

    Iniţial, Tartelierul a pornit din pasiunea cuplului pentru gastronomie, acesta fiind încă motorul activităţii lor. În anii petrecuţi în străinătate, cei doi au explorat cultura şi tradiţiile culinare ale Europei, mai ales partea de brutărie şi patiserie şi cofetărie; au cunoscut morari şi brutari de la care, spun antreprenorii, au învăţat foarte mult despre producţie şi business, iar cu unii colaborează şi în prezent. După ce s-au întors în ţară, după fiecare concediu petrecut în Franţa, aduceau câte un sac de făină în portbagajul maşinii, povesteşte Irina Gheorghiu, iar timp de câţiva ani au făcut pâine în cuptorul de acasă, experimentând metode tradiţionale de fermentaţie, diverse combinaţii de făinuri şi seminţe şi diverse metode ce coacere pe vatră. ”Din cele două pâini care ieşeau din cuptor, pe una o mâncam, iar pe cealaltă o dăruiam. În acest fel ne-am făcut mulţi prieteni şi am descoperit că pâinea are proprietatea magică de a aduce oamenii la un loc“, spune Irina Gheorghiu. Investiţia iniţială s-a desfăşurat în mai multe etape şi este greu de estimat cu exactitate, dar fondatorii spun că se plasează în jurul a 100.000 de euro.

    Principalele categorii produse şi comercializate de Tartelier sunt pâinea, tartele dulci şi sărate, patiseria pe stil francez (croissants, financieri) şi oferta de prânz (sandvişuri, quiche, salate etc.). După cum arată şi numele, Tartelierul este în primul rând un atelier de tarte, deci tartele sunt mediul în care cei doi îşi exprimă cel mai bine talentul şi creativitatea. Astfel, Irina şi Ştefan Gheorghiu au ambiţia şi de a arăta bucureştenilor că tarta poate fi mult mai mult decât prăjitura banală din cofetăriile tradiţionale româneşti. ”Noi interpretăm în mod original reţetele clasice, dar creăm în permanenţă şi altele noi“, spune antreprenoarea. Tartelierul se poziţionează pe segmentul premium, oferind produse care punctează la calitate prin materiile prime din ingrediente bio.

    Categoriile de public ţintă includ ”young professionals“, acei oameni interesaţi de gastronomie sau de mâncare sănătoasă, oameni care cred în bio, susţin agricultura şi un stil de viaţă sustenabil. În Tartelier nu se folosesc aditivi, coloranţi alimentari sau conservanţi, ci totul este produs pe loc, în ziua vânzării. De asemenea, afacerea se adresează comunităţii de expaţi europeni care caută în Bucureşti o calitate a produselor comparabilă cu cea de acasă. În linii mari, valoarea bonului mediu este în jur de 30 de lei.

    Pe de altă parte, piaţa în care activează este din ce în ce mai competitivă, iar dacă în 2011 în tot Bucureştiul existau doar două, trei afaceri cu pâine şi patiserie de calitate, în ultimii ani au apărut multe firme mici care produc marfă bună, afirmă antreprenorii. ”Noi vedem asta ca un semn bun, care arată că piaţa se maturizează şi cererea de produse de calitate creşte. Tartelierul se diferenţiază de concurenţă mai ales prin direcţia bio pe care a ales-o“, explică Irina Gheorghiu. Deşi spune că este prea devreme să vorbească despre datele financiare, ţinând cont că au redeschis businessul de circa jumătate de an, fondatoarea precizează că în momentul de faţă încă mai investesc în schimbări şi amenajări în magazin. Recunoaşte că deocamdată nu se gândesc la extinderea businessului, dar e posibil ca în viitor să îşi deschidă mai multe puncte de vânzare. ”Ne dorim că Tartelierul să devină o destinaţie pentru cei interesaţi de mâncarea bună şi un loc plăcut de întâlnire pentru business sau prieteni“, adaugă antreprenoarea. Pe de altă parte, completează tot ea, Tartelierul nu a fost gândit pentru francizare, deoarece principalul motor al interesului pentru produsele lor este reprezentat de creativitatea echipei de producţie. ”În plus, nivelul de calitate este greu de reprodus în mai multe locaţii“, completează ea.

    Cel mai dificil moment de la lansarea afacerii a fost, conform antreprenorilor, găsirea unui spaţiu corespunzător pentru desfăşurarea afacerii. În primul rând, chiriile foarte mari fac foarte dificilă găsirea unui spaţiu care să permită producţia şi vânzarea în acelaşi loc. Pe de altă parte, infrastructura spaţiilor comerciale este foarte precară – de exemplu, puţine spaţii comerciale au curent trifazic şi o capacitate suficientă pentru instalarea unui cuptor, iar instalarea acestora implică cheltuieli substanţiale care cad de obicei în sarcina chiriaşului, spune Irina Gheorghiu.

    ”Însă un  antreprenor trebuie să aibă curajul să-şi ia viaţa în propriile mâini. În primul rând, trebuie să fie dedicat şi să aibă motivaţia să-şi urmărească scopul şi ideile şi trebuie să fie tolerant la risc. Nu e nevoie să aibă mulţi bani, mai ales că bani pentru afaceri se găsesc din ce în ce mai uşor în ultima vreme“, sunt sfaturile sale pentru cei care vor să ia calea antreprenoriatului. Indiferent în ce domeniu activează cineva, nu poate să obţină acest echilibru decât dacă îi place ceea ce face, pasiunea fiind una din căile sănătoase spre succes, completează antreprenoarea. ”Tinerii sunt mai buni la antreprenoriat decât cei din generaţia noastră. Ei au crescut deja într-o cultură în care totul e posibil şi în care cunoaşterea nu se mai limitează la un manual. Trebuie să aibă curaj să încerce, să nu se teamă de eşec şi să înveţe din el. Tinerii care vor să înceapă o afacere trebuie să înţeleagă cât mai repede că antreprenoriatul nu se potriveşte oricui. Unele lucruri se pot învăţa, altele ţin de personalitatea fiecăruia“, conchide fondatoarea Tartelier.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci şi-au adjudecat 20% din piaţă. În industria de panificaţie cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină tot antreprenorii locali.

  • Guvernul mai dă o LOVITURĂ şoferilor. NOUA TAXĂ pe care vor fi OBLIGAŢI să o plătească

    Ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat, marţi, că la nivelul ministerului s-a constituit deja un grup de lucru din care fac parte reprezentanţi ai Ministerului Mediului, ai Administraţiei Naţionale a Fondului de Mediu, ai Registrului Auto Român, ai Finanţelor dar şi ai producătorilor de maşini şi ai ONG-urilor, care lucrează la proiectul de introducere a unei noi taxe de poluare.

    „S-a constituit un grup de lucru în vederea calculului şi gândirii corecte, încât să găsim o metodă prin care maşinile care poluează, care au o normă de poluare mică şi emisii de dioxid de carbon mari, să plătească o taxă de poluare. În toate ţările europene se merge pe normă de emisii. Eu condider că nu trebuie să punem o taxă la prima înmatriculare. Este ca şi cum gândim înainte, punem căruţa înaintea boilor, noi trebuie să ştim în momentul în care facem o astfel de taxă cât circulă maşina respectivă într-o anumită perioadă de timp, astfel încât să pot să îi faci determinarea de astfel de emisii”, a declarat ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • La 94 de ani este pe cale să revoluţioneze lumea. Cine este omul care a atras atenţia tuturor

    “John Goodenough a dezvoltat o baterie cu un nou tip de celule, acestea având o densitate de trei ori mai mare decât cele pe litiu-ion”, a anunţat Eric Schmidt, preşedintele executiv al Alphabet.

    Potrivit studiilor derulate de Goodenough, aceste noi baterii ar putea fi construite integral din sticlă. Ele ar stoca şi transmite energie la temperaturi mai scăzute decât bateriile de azi, iar producţia ar necesita în principal sodiu, materie primă ce există în abundenţă la nivel global.

    Principala destinaţia ar fi maşinile electrice, în cazul cărora bateriile reprezintă cea mai mare problemă în acest moment.

    “Drumul de la laboratorul de cercetare la fabrică este unul lung”, a declarat Julia Atwood, analist la Bloomberg New Energy Finance. “Unele tehnologii întâlnesc dificultăţi atunci când se pune problema producţiei în masă; ar putea dura astfel destul de mult până să vedem aceste materiale în maşini electrice sau chiar în rolul de medii de stocare staţionare.”

    John Goodenough este “responsabil” pentru descoperirea bateriilor de tip LiFePO4 – litiu-fier-fosfat, ce au devenit cam cele mai populare din 1996 încoace. În anii care au urmat acelei lansări au apărut tot felul de variaţii ale bateriilor litiu-ion, combinarea cu diverse alte materiale ducând la unele îmbunătăţiri.

  • Motivele pentru care ar trebui să-ţi laşi angajaţii să se joace la birou – VIDEO

    Ce jocuri ai putea avea la birou?

  • Cătălin Suliman, PeliFilip – Cum influenţează tendinţele europene în materie de concurenţă mediul de business din România

    Observăm două mari tendinţe ce pot prezenţa relevanţă şi asupra modului în care Consiliul Concurenţei îşi va exercită puterile şi implicit vor genera efecte asupra mediului de business din România:
    a) Schimbări cu privire la modul în care se vor realiza politicile de conformare 
    b) Tranziţie spre analiză efectelor produse de faptele pretins anticoncurenţiale  
     
    1. Dezvoltarea IT şi digitalizarea activităţilor pe piaţă – provocările politicilor de conformare. 
     
    La nivel european există o cultură a programelor de conformare şi a actualizării permanente a acestora. Gradul de sofisticare al acestor programe creşte permanent şi urmăreşte să ţină cont de dezvoltările tehnologice şi de infrastructură ce afectează modul de acţiune pe piaţă al agenţilor economici.  Nevoia de cunoaştere a regulilor de concurenţă devine din ce în ce mai mare şi în România ţinând cont de riscurile foarte mari la care se expun societăţile care nu respectă normele de concurenţă. În prezent, sunt foarte puţine sectoare ale economiei care nu au fost sau nu sunt sub analiză autorităţii de concurenţă. 
    În ultimii ani interesul societăţilor comerciale pentru zona de conformare a crescut constant, acestea investind în programe de pregătire pentru angajaţii cheie sau ghiduri complexe de conduită în materie de concurenţă. 
     
    Recent, Consiliul Concurenţei a emis unele recomandări cu privire la programele de conformare, în dorinţa de a oferi informaţii şi jucătorilor mai mici de pe piaţă. 
     
    Pot fi identificate două tendinţe importante în materie de conformare:
    – În primul rând, întreprinderile importante investesc resurse în verificarea proiectelor strategice cu scopul anticipării oricăror posibile zone sensibile din punct de vedere al respectării regulilor de concureta, precum şi pentru a anticipa eventuale poziţionări ale pieţei la inovaţie. Specialiştii de concurenţă sunt implicaţi încă din faze incipiente ale proiectelor pentru a asigura respectarea regulilor specifice de concurenţă. 
     
    – În al doilea rând, conformarea ajunge la nivelul următor prin luarea în considerare a evoluţiilor tehnologice. Astfel, platformele online, inovaţiile IT, mijloacele de optimizare marketing, accesul şi utilizarea inteligenţei artificiale ajung să fie analizate şi din perspectiva regulilor de concurenţă, fiind foarte importante aspectele ce ţin de reglementarea regulilor de acces, licenţiere, acţiuni în comun sau exclusivităţi. 
     
     
    Ce ne rezervă viitorul? 
     
    Provocările vor veni din dezvoltarea IT şi digitalizarea activităţilor pe piaţă. Aceste provocări vor veni cu o nevoie nouă de analiză concurenţială (mult mai axată pe tehnologie şi inovaţie). Conformarea şi conduită prudenţă vor obligă agenţii economici să planifice proiectele noi şi să includă în echipele de proiect şi pe specialiştii lor în probleme de concurenţă. Astfel, conformarea trebuie să facă pasul de la era analogică la cea digitală (atât prin raportare la tehnologie cât şi prin raportare la modul de analiză).
     
    2. Analiză efectelor tot mai importantă în materie de concurenţă
     
    În ultimii ani există tot mai multe dezbateri cu privire la necesitatea unei analize economice în privinţa încălcărilor de concurenţă. Această presupune trecerea de la sistemul generalizat al încălcărilor per se (prin obiect) la o analiză mai profundă a efectelor reale ale practicii asupra pieţei relevante. 
     
    Consiliul Concurenţei are un departament specializat de experţi economici care pot pregăti analize complexe economice ale efectelor unei anumite practici. În plus, chiar dacă numărul cazurilor prin obiect nu a scazul semnificativ, se pot observă încercări de a include şi o analiză economică în astfel de cazuri.
     
    Aceste tendinţe sunt confirmate de decizia recentă a CEJ în cazul Intel (C-413/14 P), când instanţa supremă a decis că în materie de politică şi strategie comercială (cea care cuprinde discounturile comerciale acordate) este necesară o analiză a efectelor acestora pe piaţă.  
     
    Decizia CEJ confirmă faptul că atunci când discounturile sunt analizate din perspectiva unei posibile restricţionări a regulilor de concurenţă, autoritatea de concurenţă trebuie să examineze toate circumstanţele cauzei, inclusiv: a) existenţa unei poziţii dominante, b) acoperirea discounturilor prin raportare la piaţă relevanţă, c) durata, condiţiile şi valoarea discounturilor acordate, şi d) măsură în care ele pot fi încadrate într-o strategie de eliminare a concurenţilor eficienţi. 
     
    Decizia CEJ în cazul Intel prezintă relevanţă şi pentru România deoarece este de aşteptat că autoritatea naţională de concurenţă să finalizeze anumite cazuri care privesc analize ale unor politici comerciale şi a modului de acordare a discounturilor în piaţă, aceste decizii fiind relevante pentru modul de structurare al oricăror astfel de politici. Mai ales întreprinderile dominante vor putea să îşi regândească anumite strategii comerciale şi modul de acţiune în piaţă. 
     
    În plan secundar, decizia Intel este relevanţă pentru societăţile care doresc să păstreze o libertate comercială în momentul acordării reducerilor comerciale în scopul eficientizării rezultatelor oricăror acţiuni în piaţă şi al atragerii de clienţi. Astfel, pe anumite perioade scurte, pot fi gândite anumite discounturi care să aducă eficientele comerciale urmărite fără a încalcă regulile de concurenţă.

  • Este oficial: se pregăteşte O NOUĂ TAXĂ AUTO

    Ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat, marţi, că la nivelul ministerului s-a constituit deja un grup de lucru din care fac parte reprezentanţi ai Ministerului Mediului, ai Administraţiei Naţionale a Fondului de Mediu, ai Registrului Auto Român, ai Finanţelor dar şi ai producătorilor de maşini şi ai ONG-urilor, care lucrează la proiectul de introducere a unei noi taxe de poluare.

    „S-a constituit un grup de lucru în vederea calculului şi gândirii corecte, încât să găsim o metodă prin care maşinile care poluează, care au o normă de poluare mică şi emisii de dioxid de carbon mari, să plătească o taxă de poluare. În toate ţările europene se merge pe normă de emisii. Eu condider că nu trebuie să punem o taxă la prima înmatriculare. Este ca şi cum gândim înainte, punem căruţa înaintea boilor, noi trebuie să ştim în momentul în care facem o astfel de taxă cât circulă maşina respectivă într-o anumită perioadă de timp, astfel încât să pot să îi faci determinarea de astfel de emisii”, a declarat ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezvăluirile angajaţilor Ryanair: ”Rupem tăcerea: am fost întâmpinaţi cu contracte de muncă înşelătoare şi, pentru cei mai mulţi dintre noi, cu zero contribuţii la pensii“

    Pe reţelele sociale nu sunt afişate telefoanele primite în miez de noapte de la compania care îi anunţă că trebuie să îşi înlocuiască un coleg bolnav, faptul că nu pot să îşi vadă prietenii sau familia la final de zi sau săptămână, ori manualele în limba engleză din care trebuie să înveţe rolul fiecărui buton din avion, lucruri care par, la prima vedere, câteva dintre provocările unui loc de muncă la altitudine mare. Pe lângă stresul general cauzat de un astfel de job, nemulţumirile angajaţilor din aviaţie sunt mai complexe – şi, în general, se leagă de restructurări şi insatisfacţie în ce priveşte schemele de pensii în cazul angajaţilor operatorilor tradiţionali şi de salarii mici şi condiţii contractuale nefavorabile în cazul operatorilor low-cost.

    Ne vom axa pe aceştia din urmă, aduşi în lumină de recentul conflict generat de anulările de zboruri ale Ryanair, care pare să fi deschis o adevărată cutie a Pandorei.

    Operatorul aerian low-cost Ryanair a anunţat vineri, 16 septembrie, că va anula între 40 şi 50 de zboruri pe zi, în încercarea de a îmbunătăţi punctualitatea zborurilor companiei, scrie BBC. Compania aerienă cu sediul în Irlanda a anunţat acest plan, declarând că este ”inacceptabil“ faptul că punctualitatea aeronavelor Ryanair a scăzut sub nivelul de 80% în prima jumătate a acestei luni. De asemenea, reprezentanţii companiei au declarat iniţial, potrivit BBC, că trebuie să evite întârzierile şi din cauza unei plecări masive a personalului.

    După câteva zile, compania a revenit cu o listă a zborurilor anulate, dar şi cu declaraţiile oficiale ale CEO-ului companiei, Michael O’Leary: ”Ryanair nu duce lipsă de piloţi – am reuşit să funcţionăm la capacitate maximă în lunile de vârf iunie, iulie şi august – dar am încurcat alocarea concediilor anuale ale piloţilor în septembrie şi octombrie, fiindcă încercăm să alocăm un concediu pentru un an întreg într-o perioadă de nouă luni, din aprilie în decembrie, de unde s-a creat o suprapunere a concediilor piloţilor. Această problemă nu va mai apărea anul viitor, când Ryanair se întoarce la concediul calendaristic cuprins între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2018. Este un dezastru pe care ni-l asumăm. Îmi cer scuze sincere pentru orice îngrijorare cauzată clienţilor noştri în weekendul care a trecut. Am luat decizia să anulăm această mică proporţie de 2.500 de zboruri pentru a oferi rezervele suplimentare de personal necesare şi a proteja punctualitatea celorlalte 98% din zborurile care nu vor fi afectate de aceste anulări“, a declarat Michael O’Leary, CEO-ul Ryanair.

    Ulterior, într-un memo furnizat angajaţilor de Michael Hickey, chief operations officer în cadrul Ryanair, compania a anunţat că oferă un bonus, fără taxe, de 12.000 de lire sau 12.000 de euro piloţilor şi 6.000 de lire sau 6.000 de euro copiloţilor care vor opera aeronavele în perioada septembrie – 31 octombrie. Bonusul va fi acordat în noiembrie 2018, iar piloţii şi copiloţii îl vor primi dacă vor zbura peste 800 de ore cu Ryanair până la 31 octombrie 2018. Totodată, toţi angajaţii Ryanair vor primi, de la 1 octombrie, o mărire a plăţii pentru nopţile petrecute în afara bazei, de la 28 euro sau 22 lire sterline la 75 euro sau 68 lire sterline pe noapte; compania a declarat că lucrează şi cu un furnizor extern de management hotelier, pentru o mai bună acomodare a personalului navigant odată ajunşi la destinaţiile din afara bazei.

    În încheiere, Hickey a mulţumit piloţilor care au fost dispuşi să renunţe la o parte din luna de concediu, subliniind: ”Sper că aceste iniţiative demonstrează aprecierea mea faţă de susţinerea voastră“. Acest semn de apreciere nu a fost însă acceptat de toţi piloţii: un grup de piloţi de la Ryanair a respins bonusul de 12.000 de lire oferit în schimbul orelor suplimentare de muncă. Potrivit unor surse din interiorul companiei, piloţi care fac parte din 17 din cele 80 de baze europene ale companiei au transmis că majoritatea nu sunt de acord cu bonusul financiar în schimbul orelor suplimentare de muncă. Ei doresc, în schimb, noi contracte şi condiţii mai bune de muncă.

    Noile contracte pe care le cer piloţii vor contribui la oprirea exodului din companie, un număr mare de colegi părăsind operatorul aviatic pentru locuri de muncă mai bune, potrivit scrisorii transmise de piloţii care operează aeronave în Germania, Italia, Olanda, Belgia şi Suedia. ”Noi, mai jos semnaţii, rupem tăcerea. S-au scurs decenii de când suntem cei mai uitaţi angajaţi europeni ai unui operator aerian. Ne-am adus talentele, entuziasmul şi tinereţea în Ryanair, în speranţa că vom începe cariere lungi şi prin care vom fi recompensaţi. Am fost întâmpinaţi cu contracte de muncă substandard, de scheme de angajare pe cont propriu, înşelătoare, o securitate a locului de muncă ce tinde către zero şi, pentru cei mai mulţi dintre noi, zero contribuţii la pensii“, ar fi scris angajaţii într-o primă scrisoare adresată adresa senior managementului companiei, potrivit documentului furnizat de surse interne din cadrul Ryanair.

    Angajaţii subliniază cum, timp de mai multe decenii, managementul companiei nu a dorit recunoaşterea unui sindicat, iar curţile de judecată irlandeze au susţinut decizia companiei; prin urmare, niciun contract colectiv de muncă nu a existat vreodată în cadrul Ryanair. ”Considerăm că aceasta este o violare a drepturilor de bază ale omului şi vă reamintim că acesta este secolul XXI, nu XIX. Vă reamintim, de asemenea, că «low-cost» este un termen de marketing folosit de operatorii aerieni şi nu o metodă prin care să îţi plăteşti angajaţii cu mai puţini bani. Sunteţi acum într-o criză reputaţională corporate, în timp ce lăsaţi sute de mii de pasageri naufragiaţi în toată Europa fiindcă aveţi aeronave fără personal care să le opereze. Această criză era inevitabilă. Ne-aţi tratat atât de rău, încât majoritatea dintre noi renunţă mai repede decât ne-aţi putea înlocui“, spun angajaţii în scrisoare.

  • Sfaturile tânărului care s-a pensionat la 34 de ani despre cum să faci bani: ”Aruncă-ţi televizorul!”

    În luna august, Brandon – un fost dezvoltator software care nu îşi foloseşte numele în mediul online din motive legate de intimitate – şi-a dobândit independenţa financiară şi s-a pensionat la 34 de ani. În prezent, scrie despre banii săi şi despre propria călătorie financiară pe blogul Mad Fientist.

    Business Insider a publicat şase din cele mai bune sfaturi ale sale:

    1. Încearcă să realizezi ce te face fericit

    Primul şi cel mai important lucru pe care trebuie să îl conştientizezi este să afli ce este important pentru tine şi ce te face fericit.

    Acest lucru este mai dificil de făcut decât sună. Mulţi dintre oameni îşi cheltuiesc banii pe lucruri care nu le aduc fericire şi majoritatea nu realizează că fac acest lucru fiindcă urmează scenariul vieţii altcuiva. În momentul în care am realizat că banii pot cumpăra libertatea – libertatea orelor de la 9 la 5, libertatea faţă de alarmele de ceas, cea legată de timpul pe care mi-l petreceam pe cererile ridicole ale şefului meu – mi-am direcţionat toţi banii spre acel scop.

    Nu mi-au lipsit lucrurile la care renunţam pentru a economisi pentru libertatea mea financiară fiindcă libertatea mea era mai importantă decât tot ceea ce puteam cumpăra.

    2. Concentrează-te pe ceea ce poţi controla

    În loc să te stresezi legat de ce se întâmplă cu economia sau să încerci să prezici evoluţia pieţei bursiere, concentrează-te pe lucrurile pe care le poţi controla cu adevărat şi optimizează acele lucruri.

    Taxele de investiţii te pot costa mii de dolari pe parcursul vieţii, aşa că minimizează acele taxe investind în produse de investiţii low-cost.

    3. Automatizează totul

    După ce ai creat un portofoliu simplu cu fonduri de index low-cost, diversificate, setează automat investiţii lunare şi apoi ignoră complet portofoliul tău.

    Oamenii sunt nişte investitori groaznici, aşa că dacă poţi să-ţi scoţi creierul şi emoţiile din ecuaţia, nu vei fi doara mai puţin stresat în cazul eventualelor căderi ale pieţei, dar vei avea la final şi mult mai mulţi bani.

    4. Opreşte consumul şi începe să creezi

    Consumul oferă fericire temporară, dar să creezi ceva îţi oferă fericire de durată. Este uşor să te întorci de la muncă şi să te uiţi timp de ore întregi la televizor, dar este mult mai dificil să faci ceva creativ cum ar fi să scrii o postare pe blog, să faci bijuterii sau să exersezi la un instrument muzical. Să creezi este mult mai plăcut decât să consumi şi poate avea drept consecinţă chiar şi venituri suplimentare.

    5. Aruncă-ţi televizorul pe fereastră

    Că tot veni vorba de televizor… aruncă-l pe fereastră. Sau, şi mai bine, vinde-l.

    În momentele în care oamenii de publicitate de bombardează cu lucruri pe care „trebuie să le ai”, devii mai puţin fericit cu ceea ce ai şi începi să cheltuieşti bani (în mod ironic pe lucruri care nu te vor face fericit). Odată ce reporterii TV îţi prezintă evenimente neplăcute pe un televizor 4k, foarte realist, devii mai temător şi mai puţin dornic să ieşi şi să explorezi lumea.

    Nu te topi într-o  baltă de frică şi nefericire pe canapeaua ta şi du-te să îţi trăieşti viaţa.

    6. Experimentează

    Aşa cum am spus mai sus, este greu să afli ce te face cu adevărat fericit. Lucrurile care se adaugă fericirii tale astăzi ar putea să nu îţi provoace aceeaşi bucurie în ziua următoare, aşa că experimentează şi evită să te blochezi în angajamente mari. Încearcă orice înainte să cumperi. Închiriază înainte să devii proprietar. Împrumută atunci când este posibil şi cumpără obiecte folosite atunci când nu poţi împrumuta. Drumul spre fericire (şi spre independenţa financiară) nu va fi în linie dreaptă şi vei face şi greşeli pe parcurs, dar când te concentrezi pe fericire durabilă şi îţi aliniezi cheltuielile cu obiectivul final, vei fi mai încrezător că eşti pe traiectoria corectă.

  • Oraşul european cu cea mai mare creştere a numărului de turişti

    Capitala României a atras cu 10.4% mai mulţi turişti în 2016 faţă de anul 2009, iar perioadele preferate de aceştia pentru călătorie sunt mai-iunie şi septembrie-octombrie. Pe poziţiile următoare în topul oraşelor care înregistrează o creştere a numărului de turişti se numără Lisabona (10.2%), Sofia (9.4%), Varşovia (9.4%) şi Budapesta (8.6%).

    Având la bază informaţii precum numărul de vizitatori şi cheltuielile realizate de către aceştia, Indexul este mai mult decât o ierarhie a celor 132 de destinaţii preferate de turişti în prezent şi pe termen mediu şi lung. Analiza include direcţiile de dezvoltare în 2017, o perspectivă asupra oraşelor cu cel mai rapid ritm de creştere din punct de vedere turistic şi o mai profundă înţelege a modului în care oamenii călătoresc şi cheltuie la nivel global.

    Topul primelor 10 destinaţii la nivel global

    Numărul turiştilor care s-au cazat peste noapte în cele mai râvnite 10 destinaţii a crescut semnificativ în anul 2016. Pentru anul 2017, se preconizează, de asemenea, un trend ascendent, cu excepţia oraşului New York, dar cu cea mai mare creştere a numărului de turişti pentru Tokyo.

    Puterea de cumpărare: Oraşele ca motoare de creştere economică

    La nivel global, Produsul Intern Brut a crescut cu 21.8% din 2009, în timp ce sumele cheltuite de turiştii care se cazează peste noapte s-au mărit cu 41.1%. Din 2009, mai mult de jumătate dintre destinaţiile de top a înregistrat o creştere a sumelor cheltuite în mod direct proporţional cu cea a Produsului Intern Brut sau chiar mai mare.

    Oraşele destinaţie de mâine

    Creşterea numărului de turişti cazaţi peste noapte în toate cele 132 de oraşe analizate a depăşit Produsul Intern Brut cu 55.2%, din 2009 încoace. Diferenţa între topul celor 10 destinaţii la nivel global şi top 10 destinaţii care se dezvoltă cel mai rapid continuă să indice importanţa unor zone precum Asia/Pacific şi Orientul Mijlociu ca lideri ai clasamentului în viitor.

    În top 20 destinaţii urbane, majoritatea călătoriilor sunt realizate în scop recreativ, cu excepţia celor în oraşul Shanghai, unde aproape jumătate dintre turişti (48.4%) călătoresc în interes de business. Pe de altă parte, Kuala Lumpur este oraşul cu cel mai mare număr de turişti veniţi în vacanţă (92.2%).

    Indexul cuprinde categoriile de consum ce ilustrează modul în care oamenii cheltuie atunci când vizitează destinaţiile din top 20:

    ·         Mâncarea reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor pentru turiştii care viziteaza Seoul (47.0%), Istanbul (33.6%) şi Praga (29.3%).

    ·         Se cheltuie mai mult pe cumpărături atunci când se vizitează Londra (46.7%), Osaka (43.4%) şi Tokyo (43.1%).

    ·         Cazarea poate consuma cea mai mare parte din buget atunci cand se vizitează Parisul (44.8%), Milano (40.4%) şi Roma (40.4%).

    ·         Cei mai puţini bani pe transport sunt cheltuiţi în Londra (4.3%), Singapore (4.6%) si Hong Kong (4.6%), oraşe care au o infrastructura solidă în acest sens.

    “Vedem mai multe persoane ca niciodată călătorind în marile oraşe ale lumii pentru business şi relaxare şi ştim că se aşteaptă ca experienţele lor turistice să fie personale şi unice”, susţine Carlos Menendez, Preşedinte de Parteneriate Intercompanii în cadrul Mastercard. “Solicitarea este evidentă. Oraşele care răspund acestor exigenţe în cel mai bun mod sunt cele care au şansele să se poziţioneze cel mai bine ca reale destinaţii şi să se bucure de benificiile unui număr mare de vizitatori, ce cheltuie sume considerabile de bani”.

    Indiferent că oamenii vizitează oraşele în scop de business sau de recreere, Mastercard le îmbunătăţeşte experienţele prin:

    ·         Lucrul îndeaproape cu guvernele şi oraşele pentru a simplifica accesul la servicii urbane cheie cum ar fi transportul în comun;

    ·         Parteneriatele cu furnizori de servicii pentru a le face călătoria mai plăcută;

    ·         Crearea de experienţe de nepreţuit în oraşele respective pentru deţinătorii de carduri.

     

    Despre Indexul Global de Destinaţii Urbane

    Indexul Global Mastercard de Destinaţii Urbane ierarhizează oraşele în termeni de număr total al turiştilor care se cazează peste noapte şi cheltuieli realizate transfrontalier de către aceşti turişti în anul 2016, oferind totodată previziuni cu privire la creşterea numărului de turişti în 2017.

    Indexul nu se bazeaza pe volumele sau informaţiile de tranzacţionare ale Mastercard.

  • Oraşul european cu cea mai mare creştere a numărului de turişti

    Capitala României a atras cu 10.4% mai mulţi turişti în 2016 faţă de anul 2009, iar perioadele preferate de aceştia pentru călătorie sunt mai-iunie şi septembrie-octombrie. Pe poziţiile următoare în topul oraşelor care înregistrează o creştere a numărului de turişti se numără Lisabona (10.2%), Sofia (9.4%), Varşovia (9.4%) şi Budapesta (8.6%).

    Având la bază informaţii precum numărul de vizitatori şi cheltuielile realizate de către aceştia, Indexul este mai mult decât o ierarhie a celor 132 de destinaţii preferate de turişti în prezent şi pe termen mediu şi lung. Analiza include direcţiile de dezvoltare în 2017, o perspectivă asupra oraşelor cu cel mai rapid ritm de creştere din punct de vedere turistic şi o mai profundă înţelege a modului în care oamenii călătoresc şi cheltuie la nivel global.

    Topul primelor 10 destinaţii la nivel global

    Numărul turiştilor care s-au cazat peste noapte în cele mai râvnite 10 destinaţii a crescut semnificativ în anul 2016. Pentru anul 2017, se preconizează, de asemenea, un trend ascendent, cu excepţia oraşului New York, dar cu cea mai mare creştere a numărului de turişti pentru Tokyo.

    Puterea de cumpărare: Oraşele ca motoare de creştere economică

    La nivel global, Produsul Intern Brut a crescut cu 21.8% din 2009, în timp ce sumele cheltuite de turiştii care se cazează peste noapte s-au mărit cu 41.1%. Din 2009, mai mult de jumătate dintre destinaţiile de top a înregistrat o creştere a sumelor cheltuite în mod direct proporţional cu cea a Produsului Intern Brut sau chiar mai mare.

    Oraşele destinaţie de mâine

    Creşterea numărului de turişti cazaţi peste noapte în toate cele 132 de oraşe analizate a depăşit Produsul Intern Brut cu 55.2%, din 2009 încoace. Diferenţa între topul celor 10 destinaţii la nivel global şi top 10 destinaţii care se dezvoltă cel mai rapid continuă să indice importanţa unor zone precum Asia/Pacific şi Orientul Mijlociu ca lideri ai clasamentului în viitor.

    În top 20 destinaţii urbane, majoritatea călătoriilor sunt realizate în scop recreativ, cu excepţia celor în oraşul Shanghai, unde aproape jumătate dintre turişti (48.4%) călătoresc în interes de business. Pe de altă parte, Kuala Lumpur este oraşul cu cel mai mare număr de turişti veniţi în vacanţă (92.2%).

    Indexul cuprinde categoriile de consum ce ilustrează modul în care oamenii cheltuie atunci când vizitează destinaţiile din top 20:

    ·         Mâncarea reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor pentru turiştii care viziteaza Seoul (47.0%), Istanbul (33.6%) şi Praga (29.3%).

    ·         Se cheltuie mai mult pe cumpărături atunci când se vizitează Londra (46.7%), Osaka (43.4%) şi Tokyo (43.1%).

    ·         Cazarea poate consuma cea mai mare parte din buget atunci cand se vizitează Parisul (44.8%), Milano (40.4%) şi Roma (40.4%).

    ·         Cei mai puţini bani pe transport sunt cheltuiţi în Londra (4.3%), Singapore (4.6%) si Hong Kong (4.6%), oraşe care au o infrastructura solidă în acest sens.

    “Vedem mai multe persoane ca niciodată călătorind în marile oraşe ale lumii pentru business şi relaxare şi ştim că se aşteaptă ca experienţele lor turistice să fie personale şi unice”, susţine Carlos Menendez, Preşedinte de Parteneriate Intercompanii în cadrul Mastercard. “Solicitarea este evidentă. Oraşele care răspund acestor exigenţe în cel mai bun mod sunt cele care au şansele să se poziţioneze cel mai bine ca reale destinaţii şi să se bucure de benificiile unui număr mare de vizitatori, ce cheltuie sume considerabile de bani”.

    Indiferent că oamenii vizitează oraşele în scop de business sau de recreere, Mastercard le îmbunătăţeşte experienţele prin:

    ·         Lucrul îndeaproape cu guvernele şi oraşele pentru a simplifica accesul la servicii urbane cheie cum ar fi transportul în comun;

    ·         Parteneriatele cu furnizori de servicii pentru a le face călătoria mai plăcută;

    ·         Crearea de experienţe de nepreţuit în oraşele respective pentru deţinătorii de carduri.

     

    Despre Indexul Global de Destinaţii Urbane

    Indexul Global Mastercard de Destinaţii Urbane ierarhizează oraşele în termeni de număr total al turiştilor care se cazează peste noapte şi cheltuieli realizate transfrontalier de către aceşti turişti în anul 2016, oferind totodată previziuni cu privire la creşterea numărului de turişti în 2017.

    Indexul nu se bazeaza pe volumele sau informaţiile de tranzacţionare ale Mastercard.