Tag: marketing

  • Toate sunt de la magazin

    Uleiul, apa minerala, zaharul, cerealele, servetelele si hartia igienica par sa fie in Romania cele mai populare produse vandute sub marci private, adica marcile de produse lansate de retelele de retail, care nu se gasesc decat in aceste retele si al caror avantaj principal pentru consumator e faptul ca sunt mai ieftine, pentru ca nu include costurile de marketing si promovare, specifice pentru toate celelalte produse de pe rafturi.

     

    Desi, conform unui studiu al companiei de cercetare de piata GfK Romania, aproximativ 80% din gospodariile din Romania au cumparat anul trecut cel putin un produs cu marca privata, piata acestora este in continuare foarte restransa, marcile private avand o cota valorica de doar 2% din totalul vanzarilor prin retelele de comert modern. in Europa, aproximativ 45% dintre produsele vandute apartin unor branduri private, in timp ce pe piata nord-americana procentul este mai scazut, de 25%.

     

    “Chiar daca piata noastra se afla intr-un stadiu incipient de dezvoltare comparativ cu alte tari din Europa Centrala si de Est, marcile private au reusit sa atraga in 2007 cu 20% mai multi cumparatori decat in 2006”, spune Diana Toma, research executive la GfK Romania. Dintre toate produsele cu marci private, cel mai bine vandut a fost uleiul, care a generat vanzari ce ajung chiar la un sfert din volumul total. Daca romanii aleg din oferta marcilor private mai ales produse de baza, polonezii sunt atrasi cu precadere de sucurile necarbonatate, iar slovacii cumpara in special lapte UHT. “in Slovacia, Ungaria, Cehia sau Polonia, acest segment detine o pondere semnificativa in consumul de bunuri de larg consum”, adauga Diana Toma.

     

    Carrefour are in prezent trei marci private: “Nr. 1” in segmentul low cost (mai multe categorii de produse, de la alimente la papetarie si articole de uz casnic), “Carrefour” in segmentul mediu (produse alimentare) si “Reflets de France” (delicatese frantuzesti) in segmentul mediu-superior. Cel mai bine merge marca “Nr. 1”, a carei pondere in totalul vanzarilor difera de la categorie la categorie.

     

    “De exemplu, pentru bunuri de larg consum ponderea variaza intre 3,5% si 5,5%”, spune Andreea Mihai, directorul de marketing al retelei. Compania se va axa insa in urmatoarea perioada si pe dezvoltarea marcii “Carrefour”, pe care o vor extinde la mai multe categorii de produse.

     

    Ca toate retelele ce dezvolta marci proprii, Carrefour lucreaza cu producatori romani, intre care Hame, LactoFood, Lactmar sau furnizorul de ulei Expur. in multe din astfel de situatii, producatorii ajung sa livreze atat produsele lor pentru vanzare in magazinele retelei, cat si produsele marca proprie destinate exclusiv acesteia.

     

    Reprezentantii lantului de hipermarketuri Real se arata la randul lor multumiti de tendinta vanzarilor in ceea ce priveste marca privata TIP, in segmentul entry-level. “In prezent ne aflam in perioada de dezvoltare si consolidare a segmentului si ne concentram sa ajungem la un procent de 10% din vanzari”, au comunicat reprezentantii comerciantului german.

     

    Pentru lantul Interex, detinut de grupul CDE France, marcile private inseamna doar 7% din cifra de vanzari, dar planul este de crestere a ponderii la 20% pana la inceputul lui 2009. Pentru comparatie, in Franta aceste produse ajung aproape la jumatate din cifra de vanzari a magazinelor detinute de CDE. Intermarche, compania mama a CDE, comercializeaza la nivel global produse sub 3.500 de marci private, provenind in special din cele 60 de fabrici detinute de grup in Franta. “Ne dorim ca, in timp, sa ajungem sa cream unitati de productie si in Romania, asa cum am creat in celelalte tari in care suntem prezenti”, spune Philippe Lavalard, presedintele grupului CDE France, proprietarul lantului Interex din Romania.

     

    Si cei de la Mega Image, lantul de supermarketuri cu cele mai multe magazine in Bucuresti, recunosc importanta brandurilor private in cresterea cifrei de vanzari. “Cel mai mare succes il inregistreaza marca „365”. Acum ne concentram in special asupra marcilor Bio, de produse alimentare ecologice, si Care, de produse dedicate ingrijirii personale. Sunt sigur ca si acestea se vor dezvolta in timp ca volum de vanzare”, afirma John Kyritsis, directorul general al retelei belgiene.

     

    Dintre cele doua lanturi de magazine cash & carry prezente pe piata interna, Metro si Selgros, doar Metro are o oferta de marci private. “Introduse din 2003-2004 in Romania, marcile private se bucura de succes, vanzarile lor au o tendinta ascendenta”, comenteaza reprezentantii Metro, care adauga ca exista interes din partea companiei pentru extinderea colaborarii cu producatorii romani. Prima colaborare de acest fel a dus la crearea marcii de vinuri Winecellars, impreuna cu podgorii ca Tohani, Recas, Vincon, Cotnari.

     

    La nivel global, ponderea marcilor proprii ale comerciantilor este crescuta in special de lanturile de magazine de tip discount, a caror strategie se bazeaza de cele mai multe ori pe acest tip de produse prin excelenta economice, atata vreme cat pretul lor nu include cheltuieli de promovare.

     

    Discounterul Plus, de exemplu, numara la momentul actual 120 de marci proprii diferite, repartizate pe diverse grupe de produse, dintre care cele mai mari vanzari se inregistreaza la categoriile de produse de baza sau dulciuri, dar si la bunuri nealimentare (cosmetice si produse de igiena personala). Potrivit spuselor Ioanei Marginean, directorul de marketing al retelei, un sfert din volumul total de vanzari al magazinelor provine din marcile proprii, pozitionate pe diferite paliere de pret.

     

    Toti retailerii si-au anuntat intentia de a-si dezvolta marcile private in perioada care urmeaza. Dat fiind ritmul de expansiune si cota crescanda a comertului modern (ultimul studiu efectuat de Planet Retail arata o cota de aproape 40% a marilor retele de magazine in Romania), cumparatorii capata incredere in timp in aceste produse, desi la inceput le ocoleau fie pentru ca nu aveau promovare in afara magazinelor, fie pentru ca pretul mai redus le sugera ideea unei calitati inferioare fata de marcile de producator. “Desi la inceput erau reticenti in ceea ce priveste calitatea, acum clientii nostri sunt mai deschisi in ceea ce priveste acest tip de produse”, confirma Andreea Mihai de la Carrefour. “Suntem multumiti atat timp cat clientii incep sa recunoasca produsele TIP si sa le solicite si avem chiar consumatori fideli”, adauga reprezentantii Real.

     

    Marii retaileri si marcile lor

  • Publicitari on the move

    Oliver Kapusta
    Functia actuala: Director de creatie al
    TBWA/MERLIN
    Functia anterioara: Director de creatie al
    GMP. A lucrat la GMP din mai 2006, iar din noiembrie 2006 pana la sfarsitul anului anului trecut a fost director de creatie

    Daniela Knecht
    Functia actuala: Managing partner
    la Scala JWT
    Functia anterioara: Deputy managing director client service si business development la BV McCann Erickson (mai 2006-mai 2008)

    Adrian Preda
    Functia actuala: Chief creative
    partner al Tempo Advertising
    Functia anterioara: Co-creative director al Leo Burnett & Target (ianuarie 2008-
    aprilie 2008)

    Miguel Brito Gonçalves
    Functia actuala: Director de creatie al
    Mercury360
    Functia anterioara: Director de creatie al Tempo Advertising (ianuarie 2007-
    martie 2008)

    Adina Sorescu
    Functia anterioara: Managing director al DDB Bucuresti incepand din 2001, functie din care a demisionat in aprilie 2008

    Mirela Angelescu
    Functia actuala: Director executiv al DDB Bucuresti
    Functia anterioara: Director de strategie al GMP (ianuarie 2008-mai 2008). A lucrat la GMP din martie 2005

    Carmen Tiderle
    Functia actuala: Director de creatie al Leo Burnett & Target
    Functia anterioara: Director de creatie al GMP (octombrie 2007-iunie 2008)


    Emilian Arsenoaiei

    Functia actuala: Chief creative partner al Tempo Advertising
    Functia anterioara: Director de creatie al Leo Burnett & Target (octombrie
    2007-aprilie 2008)

  • Advertising on the move

    "Vreau sa lucrez in publicitate pentru ca nu-mi plac multe dintre reclamele romanesti si simt ca as putea face reclame mai bune, mai inteligente. Vreau sa materializez niste idei, sa creez, sa pacalesc consumatorii in cel mai inteligent mod, sa demonstrez ca exista si romani cu idei originale si destepte", spune Ioana Surugiu, studenta in anul al doilea la Facultatea de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii din cadrul Universitatii din Bucuresti. La fel ca Ioana, sute de tineri se inscriu in fiecare an la o facultate de comunicare, fiindca isi doresc sa lucreze in publicitate, un domeniu in care cei mai "vechi" oameni ajung la 38-40 de ani. Faptul ca in publicitate lucreaza oameni cu varste de aproximativ 25-35 de ani are avantajele clasice – entuziasmul, dorinta de a invata si conectarea la nou a oamenilor, dar reversul medaliei inseamna lipsa de experienta si mai ales tendinta de migrare rapida de la o agentie la alta.

     

    BUSINESS Magazin a vorbit cu reprezentantii a opt dintre cele mai importante agentii si grupuri de comunicare, din declaratiile acestora reiesind ca fluctuatia medie la nivelul industriei a fost anul trecut in jurul a 25-35%. "Ca procent mi se pare mult 25%, chiar si agentiile care nu sunt in topul preferintelor candidatilor au modalitati de a-i atrage si retine pe cei mai buni. Fluctuatia poate avea si valente de revigorare si improspatare; prin urmare, daca e in limita a 10-15% poate avea efecte benefice, in conditiile in care organizatia are liderii capabili de a-i integra pe nou-veniti si a le pune talentul in valoare", declara Eugen Dumbrava, consultant in resurse umane, fost director de HR la Leo Burnett & Target, agentia de publicitate a grupului de comunicare Leo Burnett.

     

    Grupul de comunicare care a fost cel mai vizibil afectat de schimbarile de personal din acest an a fost BBDO Romania, unde fluctuatia a fost mai ales la nivel de management. La inceputul anului a demisionat Liliana Serban, directorul diviziei de relatii publice al Pleon Graffiti; Cristian Mucichescu, directorul executiv al Media Direction, agentia de media a grupului, a plecat la OMD Romania, iar Catalina Cernica, sefa agentiei de publicitate Graffiti BBDO, a anuntat ca va merge la studii in strainatate.

     

    Schimbarile au culminat insa la sfarsitul lunii mai cu numirea unui nou CEO al grupului, in persoana Norei Marcovici, cea care a condus timp de sase ani SBS Radio (alcatuita din posturile Kiss FM, Magic FM, One FM si Kiss TV). La doar doua saptamani de la preluarea conducerii de catre aceasta, Razvan Varabiescu, directorul Media Direction, a fost schimbat cu Nicoleta Padure, fost director de vanzari la Prima TV, SBS Radio. In 2006, grupul BBDO a avut in jur de 140 de angajati, in 2007 ajungand la 180. Cat priveste agentia de publicitate, Melania Stoleru, directorul de resurse umane al Graffiti BBDO, spune ca in fiecare an numarul de angajati creste cu 7%, iar fluctuatia de personal in 2007 a fost in jurul a 15%.

     

    O alta agentie afectata de fluctuatia de personal a fost Leo Burnett & Target. Daca la sfarsitul anului trecut agentia avea 121 de angajati, luna aceasta numarul lor va ajunge la 96. Cele mai multe schimbari au avut loc la sfarsitul lunii aprilie, cand din agentie au plecat 15 oameni, in frunte cu directorii de creatie Emilian Arsenoaiei si Adrian Preda. Cei doi au plecat la Tempo Advertising, unde au fost numiti directori de creatie. La acea vreme, presa a pus demiterile numeroase pe pierderea clientului Orange. Ioana Iordache, CEO al grupului de comunicare Leo Burnett, a refuzat sa comenteze, declarand ca e vorba doar de un "proces de optimizare si eficientizare a resurselor agentiei".

     

    Cei care conduc din aceasta luna departamentul de creatie al agentiei sunt Carmen Tiderle, care s-a reintors la Leo Burnett dupa opt luni petrecute la GMP Advertising si Tudor Cuciuc, care s-a intors in agentie dupa doi ani cand s-a ocupat de fotografie. "Pe parcursul anului trecut, Leo Burnett & Target a avut o fluctuatie de personal de 26%, pe care speram s-o reducem in acest an", spune Ana Carambol, HR manager la Leo Burnett, adaugand ca in primele patru luni ale anului, fluctuatia de personal la Leo Burnett & Target a fost de 10%.

     

    Si la grupul Ogilvy au fost modificari semnificative, numarul angajatilor crescand in ultima jumatate de an de la 180 la 220. "In ultima perioada s-au facut angajari mai ales in cadrul departamentelor de marketing digital, in creatie, retail si shopper marketing", afirma Monica Bazgan, HR manager al Ogilvy Group. Shopper marketing inseamna acele metodologii care ajuta la intelegerea consumatorilor si la pregatirea strategiilor de raspuns la comportamentul cumparatorilor. Alt angajator activ este The Group. Daca in decembrie 2005, la infiintarea agentiei, numarul angajatilor era de 60, numarul acestora a crescut in 2007 cu 50, la peste 200 de oameni, datorita consolidarii a trei agentii. "Angajarile din 2007 nu au fost menite sa acopere posturi ramase vacante prin plecarea colegilor. Adaugand noi competente grupului, am creat noi posturi si nevoi. Asa incat cele mai multe angajari s-au facut in zona de new media, organizare sau productie de evenimente si editare de continut, acestea fiind cele trei mari directii in care grupul s-a dezvoltat anul trecut", spune Simona Firtat, PR manager la The Group.

     

    La Mercury360, cele mai multe angajari au fost la departamentele de client service (departament care mediaza relatia dintre client si agentie), creatie si la noua divizie de field marketing (promovare la punctul de vanzare). La inceputul acestui an, agentia a semnat un parteneriat cu CPM International, una dintre cele mai importante companii internationale pe piata de marketing la punctul de vanzare.

     

    "Angajarile in aceste echipe depasesc de obicei de doua ori numarul plecarilor, intrucat raspund unor nevoi multiple: atat de inlocuire, pentru a sustine nivelul existent la un moment dat al business-ului, cat si de acoperire a unor pozitii nou create, care sa asigure dezvoltarea viitoare a businessului", afirma Ana Aldea, HR director al Mercury360. Daca la Ogilvy, The Group si Mercury au fost modificari importante de personal in mai multe departamente, in schimb la Graffiti si Leo Burnett cea mai mare fluctuatie a fost la client service.

     

    Consultantul Eugen Dumbrava considera ca printre motivele care ii fac pe angajati sa plece din agentii sunt "liderii ce nu vor, nu stiu sau nu pot sa faca" un anumit lucru necesar bunului mers al agentiei, dar si, pe de alta parte, prestigiul mai mare al unei agentii concurente, care le permite "dezvoltarea unui brand personal puternic" si eventual o functie mai buna. "Cei aflati in pozitii de inceput au o mobilitate mai mare, fie ca sunt slab motivati in raport cu un proiect personal in companie, fie ca liderul sau organizatia nu manifesta interes pentru dezvoltarea lor si-i arunca direct in hatisul de proiecte fara sa le ofere feedback adecvat". Dumbrava mai spune ca perioada medie de acomodare cu domeniul publicitatii este de doi-trei ani.

     

    Despre faptul ca tinerii parasesc mai usor o agentie vorbeste si Ana Carambol, HR director la Leo Burnett, considerand ca in timp ce juniorii se muta de la o agentie la alta pentru ca isi doresc o ascensiune rapida, oamenii cu experienta pot pleca "datorita dorintei de dezvoltare personala, pentru ca nu se regasesc in cultura si climatul organizational sau pentru ca vor sa incerce si altceva".

     

    In afara de cultura si atmosfera din organizatie, responsabilitatile, functiile detinute sau clientii pentru care lucreaza, un lucru care face diferenta este desigur salariul. Conform studiului "Salary Survey" realizat anul trecut in 22 de agentii de catre Uniunea Agentiilor de Publicitate din Romania (UAPR) si PricewaterhouseCoopers, salariul unui incepator in publicitate a fost in 2007 intre 800 si 1.200 de lei net, al unei persoane cu experienta putea depasi 6.500 de lei (pentru posturi precum client service director sau strategic planning director), in timp ce media salariilor pentru functia de managing director a fost de 10.500 de lei.

     

    Comparativ cu 2006, media de crestere a salariilor la nivelul intregului domeniu a fost de 17%, aceeasi crestere fiind inregistrata si la nivelul departamentelor de creatie, in timp ce la cele de strategie majorarea a fost de 12%. In agentiile de media s-au inregistrat cresterile cele mai mici de salarii (9%), iar cele mai mari in domeniul relatiilor publice (21%).

     

    Stefan Iordache, presedintele UAPR si COO al grupului de comunicare Leo Burnett, declara in urma cu o luna ca in acest an inflatia salariilor in publicitate va fi de aproximativ 9%. "Exista o inflatie a salariilor, pentru ca plecand de la agentie la agentie, o persoana se duce pentru a obtine un salariu mai bun, nu pentru a avea alte beneficii. Si astfel un om care are doi ani experienta ajunge sa lucreze in patru agentii si are salariul unui senior cu sase ani de experienta, tocmai pentru ca speculeaza aceasta lipsa de personal", afirma la randul sau Marcel Straut, managing director la Bigger Group.

     

    Avand in vedere ca valoarea investitiilor in publicitate creste in fiecare an cu aproximativ 30%, iar numarul de angajati din companii nu are aceeasi evolutie, Liviu David, director de creatie la Next Advertising, compara angajarea de persoane noi cu o licitatie. "Castiga acum cine ofera un pachet mai bun, conditii mai bune, daca satisface toate pretentiile angajatului, dar peste sase luni, daca apare o companie care da mai mult, angajatul se muta in alta parte", descrie David mersul lucrurilor.

     

    Cum este afectata agentia? Daca o fluctuatie de 10-15% este benefica oricarui domeniu si daca in cazul posturilor de nivel inferior o companie nu este foarte afectata, lucrurile se schimba mult in cazul persoanelor din management. "Atunci cand pleaca un om-cheie, un om de baza, este complicat, intregul mecanism trebuie regandit si ajustat", spune Alexandru Badila, managing director la Publicis, agentia de publicitate a grupului de comunicare Publicis. Exista in industrie multe agentii care isi datoreaza reputatia si pozitia pe piata doar catorva angajati si au fost cazuri cand plecarea unor oameni-cheie a afectat iremediabil agentia respectiva, adauga Badila. "Suntem o industrie pentru care elementul uman este vital, vindem idei, iar oamenii care pot genera idei valoroase sunt singurul bun al companiei."

     

    In 2007, grupul de comunicare Publicis a avut 110 oameni (dintre care 40 in agentia de publicitate), iar fluctuatia de personal a fost de aproximativ 15%. Monica Bazgan de la Ogilvy precizeaza ca valoarea pierderilor legate de plecarile oamenilor din agentie echivaleaza cu bugetul de recrutare pe un an, in costurile de inlocuire fiind cuprinse nu doar costurile de recrutare, ci si banii investiti in pregatirea celor care se decid sa plece, timpul investit de manageri si de ceilalti colegi. "Statistic vorbind, un nou angajat poate fi functional 100% in nu mai putin de trei luni. In acest rastimp se aloca resurse pentru training, productivitatea supervizorului sufera evident o diminuare, procesele se incetinesc", spune Stoleru.

     

    Daca reprezentantii Graffiti, Leo Burnett & Target, Mercury360, Ogilvy si The Group spun ca lipsa de personal nu i-a impiedicat pana acum sa participe la licitatia unui cont, in schimb Alexandru Badila spune ca la Publicis aceasta s-a intamplat, desi foarte rar: "Cand s-a intamplat, a fost mai ales din cauza aglomerarii de proiecte rezolvate de personalul existent, structurat pe un anumit volum de munca si nu neaparat din cauza lipsei personalului".

     

    Cat priveste felul in care este afectata intreaga industrie, Badila afirma ca efectele se vad pentru ca nu exista un sistem de invatamant care sa pregateasca viitori specialisti, iar pe piata sunt putini oameni bine pregatiti, ceea ce duce la cresterea salariilor peste posibilitatea data de veniturile agentiilor. "Vechimea medie intr-o agentie este de maximum trei ani si exista si persoane care au lucrat in ultimii cinci ani in patru agentii. Aceasta influenteaza organizarea interna si nivelul performantelor."

     

    De unde ii luam insa pe angajati si cat ne costa? Daca majoritatea agentiilor folosesc pentru posturile de incepatori metode precum trierea de CV-uri sosite pe adresa companiei, anunturi de angajare on-line sau in presa, pentru functiile in care se cere experienta se apeleaza la recomandari si head-hunting. In timp ce Leo Burnett se bazeaza pe studentii pe care ii recruteaza unii dintre seniorii agentiei care predau in diferite facultati de comunicare, cei de la Ogilvy isi pun sperantele in Ogilvy Red Camp, un proiect lansat in aceasta primavara prin care vor fi alesi 15 studenti ce vor face practica in grupul de comunicare intre iulie si septembrie.

     

    Nu numai Ogilvy a lansat o scoala proprie de comunicare, ci si grupurile McCann Erickson si Leo Burnett. La acestea se adauga mai multe scoli infiintate la initiativa unor asociatii ale industriei: IAA School of Marketing & Communications (lansata de International Advertising Association), Scoala de creatie ADC’RO (la initiativa Art Directors Club si a UAPR), seminariile sustinute de Account Planning Group Romania, filiala celei mai importante asociatii de oameni de strategie la nivel mondial, dar si posibila deschidere a unei scoli de media, care sa pregateasca specialisti in planificarea si cumpararea spatiului publicitar, cu sprijinul IAA, al UAPR si al Asociatiei Romane pentru Masurarea Audientelor (ARMA).

     

    Daca metodele de recrutare sunt in general similare, in schimb, in privinta ponderii acceptate de oameni fara experienta, diferentele sunt semnificative. Anul trecut, ponderea celor care nu au mai lucrat in domeniu inainte de a se angaja in agentie a fost de 5% la Ogilvy, iar la Graffiti de 10%, in timp ce la celelalte agentii procentele in favoarea oamenilor fara experienta au fost mai mari. La Publicis, angajatii cu experienta recrutati in 2007 au fost in proportie de 70%, in timp ce la Leo Burnett & Target si Mercury360, cifra a fost doar de 60%, respectiv 50% .

     

    "Cand alegi sa iei un om fara experienta si sa-l , dupa sase luni el poate primi o oferta cu un salariu dublu – pentru ca deja are experienta de agentie – si poate pleca fara sa se uite in urma, iar tu pierzi timp si aloci efort de a-l ", remarca Alexandru Badila dezavantajul clasic al angajarii oamenilor fara experienta. Inr-adevar, investitiile medii in training la nivelul industriei vor fi in medie in acest an in jurul a 75.000-100.000 de euro, sumele putand creste, in functie de marimea agentiei, chiar si la 300.000 si chiar un milion de euro.

    Tinand cont ca unele grupuri de comunicare au cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro, Marcel Straut afirma ca investitiile sunt totusi mici tocmai datorita fluctuatiei de personal. "Nu se investeste pentru ca lumea e mobila. Poti semna orice contract cu angajatul, nu se tine cont de el. Degeaba spui ca trebuie sa-ti plateasca 5.000 de euro, pentru ca atat a costat trainingul, in instanta nu tine nimeni cont de asa ceva", comenteaza managerul Bigger Group.

     

    Daca cei de la Mercury, Ogilvy, Publicis si The Group spun ca nu au contracte prin care sa oblige angajatii sa lucreze la ei o anumita perioada de timp in contul investitiilor in training, reprezentantii Leo Burnett cred ca investitia trebuie recuperata in maxim doi ani de la efectuarea training-ului, pe cand cei de la Graffiti spun ca au un "gentlemen’s agreement" cu angajatii, care ar impiedica plecarile prea precipitate din companie.

     

     

    Studiu de caz: BBDO

    Publicitari on the move

  • Farmec plateste 1,2 mil. euro pentru marca Gerovital

    Obiectul tranzactiei a constat in transferarea tuturor drepturilor asupra marcilor care contin cuvintele Gerovital, Aslan, Ana Aslan, GC sau combinatii ale acestora din patrimoniul Gerovital Cosmetics catre Farmec SA.

    In contextul in care, anul trecut, marca Gerovital produsa de Farmec detinea o cota de piata de 13,5%, iar cea produsa de Gerovital Cosmetics de 1,7%, tranzactia a fost evaluata la 1,2 milioane euro. Procesul efectiv de achizitionare a marcii a durat sase luni, insa negocierile au inceput de mai bine de un an.

    Planurile Farmec pentru marca Gerovital vizeaza dezvoltarea de noi produse si cresterea notorietatii marcii pe piata interna si externa.

    Produsele Gerovital reprezinta 80% din totalul exporturilor companiei si sunt distribuite in 40 de tari. Din veniturile totale ale Farmec Cluj Napoca, 10% reprezinta exporturi. "Pentru industria cosmetica procentul e foarte mic. Cum exista potential vizam triplarea exportului in doi sau trei ani, pana la 30-40% din cifra de afaceri", precizeaza Horea Ovidiu Turdean, director de marketing si vanzari la Farmec.

    Compania estimeaza ca aproximativ 60% din bugetul anului 2009 va fi alocat investitiilor in cercetare, productie si promovare a marcii Gerovital. Anul trecut, Farmec a investit peste 3,5 milione de euro in retehnologizare si modernizarea laboratoarelor, urmand ca pana in 2010 valoarea investitiilor bugetate sa depaseasca 10 milioane de euro.

    In primele patru luni ale anului in curs, Farmec a realizat o cifra de afaceri de 7 milioane de euro, cu 21% mai mult decat in perioada similara din 2007, si un profit operational de 850.000 de euro, in crestere cu 55% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

    Pentru 2008, compania asteapa vanzari de peste 24 de milione de euro, cu 15% mai mult decat in 2007, cand la o cifra de afaceri raportata de 21,5 milioane de euro, profitul operational al companiei a fost de 2,7 milione de euro.

  • Zarea investeste 13 mil. euro in Milcov

    Milcov este o marca inregistrata a companiei Zarea S.A. inca din 1968, timp in care produsul a primit mai multe premii interne si internationale. Recent, brandul Milcov s-a aflat in centru unui litigiu comercial intre societatile Zarea SA si Vincon Vrancea, justitia romana dand o sentinta definitiva prin care interzicea societatii vrancene sa mai produca si sa comercializeze bauturi sub brandul Milcov.

    In urma acestui proces, produsul a fost relansat in 2007 printr-o activitate foarte complexa care in final a avut ca rezultat crearea un nou concept, “noul Milcov de la Zarea”, investitia ridicandu-se la peste 6 milioane euro. In acest an este prevazut un buget de promovare de peste 7 milioane euro, valoare de ratecard, care include activitati de ATL si BTL, POSM, promotii catre distribuitori, listari in retelele internationale.

    Conform unui studiu MEMRB, in perioada aprilie 2007-martie 2008, vanzarile la coniacul Milcov au crescut cu 13% comparativ cu anul anterior.

  • Erste: Valoarea brandului BCR a scazut la 348 mil. euro

    Valoarea brandului BCR – cea mai mare banca de pe piata dupa active, a fost ajustata de Erste Bank, actionarul majoritar, de la 388 mil. euro in trimestrul al treilea al anului trecut la 348 mil. euro in trimestrul I 2008.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Premii pentru BUSINESS Magazin

    Din cele trei nominalizari pentru premiul sectiunii de jurnalism economic, BUSINESS Magazin si-a adjudecat doua, cealalta nominalizata fiind Iuliana Roibu.

    De la lansarea sa, la sfarsitul anului 2004, revista BUSINESS Magazin a castigat in fiecare an premii la concursul "Tanarul Jurnalist al Anului" la sectiunile Financiar/Bancar (Ioana Ursu – 2004), IT&telecomunicatii (Valentin Birzoi – 2005), Publicitate (Larisa Ghitulescu – 2005) si Stiinta si Tehnologie (Mihai Musatoiu – 2006).  Anul acesta premiul pentru "Stiinta si tehnologie" a ajuns tot la PubliMedia, fiind castigat de Adrian Seceleanu de la Ziarului Financiar.

    Ajuns la cea de-a zecea editie, concursul a fost impartit in opt sectiuni: Cultura, Stiinta si Tehnologie, Jurnalism Interactiv si Bloguri (sectiuni sponsorizate de Vodafone), Actualitate Interna/Reportaj (GlaxoSmithKline), Economie, Afaceri si Finante-Banci (UniCredit Tiriac Bank), Politica Externa si Afaceri Europene (Rompetrol), Mediu si Ecologie (Eco Rom Ambalaje) si Media si Publicitate (The Group).

  • Televiziunea, magnetul cel mare

    Chiar daca de obicei primul trimestru al anului este o perioada cu investitii mai reduse in publicitate, reprezentand doar 15-20% din cheltuielile anuale, potrivit Mariei Tudor, managing director al Zenith Media, intre ianuarie si martie sumele investite au crescut cu aproximativ 45% la rate card (sumele brute fara discount) si cu 30% la net. Daca anul trecut investitiile nete in publicitate au fost de aproximativ 430 de milioane de euro, iar primul trimestru a adus 86 de milioane de euro, Maria Tudor estimeaza ca in primele trei luni din 2008 s-au cheltuit in jur de 100 mil. euro.

    Printre factorii care au stat la baza acestei cresteri in primul trimestru al anului se numara aparitia unor advertiseri noi, cum sunt brandurile din categoria de lux, dar si majorarea investitiilor unor companii din domeniul bancar, al telecomunicatiilor, farmaceutic sau turistic. Potrivit estimarilor Zenith, cea mai mare agentie de media de pe piata, cei mai importanti investitori in publicitate au fost in 2007 cei din domeniul telecomunicatiilor (cu cresteri de 21% fata de 2006), al berii (23%), al cosmeticelor (57%), auto (60%) si al bauturilor racoritoare (40%).

    Si in acest an e de asteptat ca partea cea mai consistenta a bugetelor de publicitate sa fie cheltuite pentru televiziune, adica aproximativ 363,8 milioane de euro din cele 525,6 milioane de euro, la cat evalueaza Zenith Media piata in 2008. Investitiile in publicitatea la televiziune sunt urmate de cele in presa scrisa, cu circa 82,8 milioane de euro, apoi de sume sensibil mai mici estimate pentru panotajul stradal si cel interior, radio, internet si cinematograf.

    “In primul trimestru, impartirea bugetelor pe medii nu a variat foarte mult fata de 2007. Ziarele au pierdut putin, panotajul stradal a fost ceva mai putin folosit, dar ma astept ca o parte din pierderi sa fie compensata datorita campaniei electorale. Televiziunea continua sa atraga cele mai multe investitii si probabil va fi in jur de 65% din piata, cum a fost si anul trecut”, afirma Maria Tudor. In timp ce reprezentantii altor agentii de media estimeaza cresteri de aproximativ 35-40% pentru statiile mari de televiziune si intre 10% si 40% pentru cele mici, reprezentanta Zenith spune ca vom afla nivelul cresterii abia la sfarsitul anului.

    Ea remarca faptul ca investitiile concentrate spre televiziune fac ca piata de publicitate din Romania sa fie diferita de cele din Europa de Vest, unde televiziunea atrage doar in jur de 40% din bugetele de promovare, iar celelalte medii sunt mult mai puternice. Situatia nu este specifica insa doar Romaniei, ci tuturor tarilor din Europa Centrala si de Est. “Televiziunea este mediul principal peste tot in regiune in general, bugetele de promovare atrase fiind peste 50%. Numai ca noi suntem una dintre cele mai fragmentate piete, in alte tari televiziunea fiind mult mai previzibila si mai usor de controlat. De exemplu, in Ungaria sunt doi jucatori puternici, in Cehia aproximativ la fel, iar Polonia are trei statii de televiziune cheie, dintre care cea de stat este foarte puternica”, afirma Tudor.

    Despre evolutia canalelor de promovare, directorul Zenith Media afirma ca presa va creste, chiar daca se confrunta cu probleme de distributie, investitiile in panotajul stradal vor continua si ele sa evolueze, la fel si cele in mediul online, dar sumele atrase de internet sunt inca mici, mai ales din cauza penetrarii reduse a acestuia, de aproximativ 30%. Segmentul de reviste se va dezvolta in continuare: pe de o parte se lanseaza si se vor mai lansa reviste upscale (in ultimul an s-au lansat Harper’s Bazaar, Eve, Marie Claire si InStyle), pentru ca apar branduri din zona de lux, in timp ce o parte din titlurile locale “vor disparea pentru ca nu livreaza”. Ea considera ca in acest an vor fi mai putine cresteri de preturi in segmentul de presa, cu exceptia ziarelor de sport, despre care managerul Zenith Media spune ca vor avea tarife speciale pentru perioada Campionatului European de Fotbal si cea a Jocurilor Olimpice, tarife pe care le considera firesti, avand in vedere audienta pe care o vor atrage cele doua evenimente.

    “Pe de alta parte, radioul este, ca si anul trecut, <sold out> si a urmat majorarea preturilor, fireasca in contextul cererii mai mari decat oferta.” Directorul Zenith Media afirma ca radioul este insa un mediu care are propriile limitari, din punctul de vedere al publicitatii: “Radioul functioneaza foarte bine in mix cu alte medii, mai ales pentru campanii promotionale. In acest context, nu e nici o surpriza ca televiziunea continua sa aiba o pozitie dominanta si anul acesta, indiferent de cresterile de preturi. Televiziunea este media care ofera un foarte bun randament (return on investment) pentru advertiseri”. Cresterea la nivelul pietei de publicitate este vizibila si la nivelul agentiilor de profil. In ceea ce priveste Zenith Media, daca in 2006 agentia a avut o cifra de afaceri de 36 de milioane de euro, iar in 2007 de aproximativ 54 de milioane de euro, pentru acest an Maria Tudor estimeaza o crestere de minim 30% a cifrei de afaceri.

    In februarie, agentia si-a lansat divizia digitala, Zed Digital Romania, cu scopul de a se extinde in aria serviciilor interactive. “Zed Digital va fi probabil undeva in jurul a 5% din cifra de afaceri a Zenith Media. Nu am asteptari foarte mari din punctul de vedere al volumelor, am insa asteptari ca dinamica si ca solutii de comunicare pe care le poate aduce”, declara Maria Tudor.

    Chiar daca perioada de sfarsit si inceput de an a adus multe schimbari de conturi de media (Heineken, Raiffeisen Bank, Citroën, InBev, Petrom, Romtelecom, Cosmote, BCR – ultimele doua conturi lucreaza cu alte agentii de media datorita unor decizii internationale), reprezentanta agentiei spune ca a fost selectiva in ceea ce priveste participarea la licitatii, preferand sa se concentreze pe clientii din portofoliu. Printre cei mai importanti clienti ai Zenith Media se numara L’Oréal, Ursus Breweries, BRD-GSG, Nestlé, Carrefour, grupul ING si Toyota. “In 2007 am avut o crestere organica foarte buna, dar si un new business de calitate. Mai sunt cateva categorii de bunuri de larg consum si mai ales telecom care ne lipsesc si pe care mi le-as dori in portofoliu. Sper ca perioada urmatoare sa fie buna pentru noi din acest punct de vedere”, afirma Maria Tudor.


    Top zece agentii de media
  • Intrebati-va prietenii

    Cel putin asa reiese dintr-un studiu realizat de compania de cercetare Pew Internet and American Life Project, care sustine ca, desi internetul este o sursa foarte vasta de informatie, decizia de cumparare este influentata in primul rand de media traditionale, de prieteni si familie sau de specialistii de vanzari din magazine. Altfel spus, internetul este mai degraba util pentru cercetarea si documentarea prealabila despre produsul sau serviciul de interes pentru consumator, prin comparatie cu altele similare, dar rar contribuie decisiv la luarea deciziei finale de cumparare.

    Spre exemplu, in cazul utilizatorilor americani care au cumparat CD-uri cu muzica in ultimul an, 83% spun ca decizia de cumparare a fost luata pe baza recomandarilor de la radio sau de la televizor, in timp ce 64% au fost sfatuiti de membrii familiei, de prieteni sau de colegi de serviciu. Recomandarile online ale altor consumatori sau reclamele de pe internet i-au ajutat pe aproximativ jumatate din consumatori, dar numai 7% dintre acestia considera ca internetul a avut un impact semnificativ in decizia de cumparare, potrivit analistilor Pew.

    Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul electronicelor sau al bunurilor imobiliare. Spre exemplu, cand isi cumpara un celular nou, 59% dintre americani cer ajutorul specialistilor din magazine, 46% viziteaza cateva magazine de telefoane pentru a vedea si testa terminalele si doar 39% si-au cumparat telefonul pe baza informatiilor disponibile online. “Desi are o influenta modesta asupra deciziei de cumparare, internetul elimina de multe ori alternativele irelevante si are, pe de alta parte, o contributie importanta la gasirea ofertelor mai bune pentru un anumit produs”, considera John Horrigan, director in cadrul Pew Internet and American Life Project.

  • Cum se vinde recesiunea

    Toamna trecuta, NYC&Co a lansat prima campanie de marketing multimedia pentru a promova orasul New York in SUA si in alte zece tari. Valoarea investitiei, care se va desfasura pe parcursul unui an, va fi de 30 de milioane de dolari. Sloganul unuia dintre sporturile publicitare este cat se poate de elocvent: “Shop while the dollar drops” (“Cumpara cat mai scade dolarul”). Comerciantii din New York au inventat, intr-adevar, o reteta pentru a impulsiona vanzarile potential afectate de criza creditelor: prezinta New Yorkul drept cea mai buna destinatie de shopping din lume. Iar intr-o perioada in care dolarul pare ca nu se mai opreste din scadere, cumparaturile in Statele Unite s-au transformat in chilipiruri irezistibile pentru turistii din toata lumea. Lanturile de magazine si comisia de promovare a turismului in New York au incheiat parteneriate pentru campanii publicitare si servicii exclusiviste, toate destinate atragerii cumparatorilor straini.

    O asemenea initiativa n-ar fi functionat, probabil, daca New Yorkul n-ar fi fost oricum destinatia americana numarul unu pentru turistii straini. “Sunt atat de multe de vazut si de facut in acest oras, iar in aceasta perioada starea dolarului este cea mai buna scuza pentru a veni aici”, spune George Fertitta, presedintele NYC&Co, comisia pentru turism a orasului. Iar reprezentantii magazinelor spun ca shoppingul la New York are atat de mare succes in randul strainilor, incat acestia aterizeaza in oras cu o valiza si pleaca adesea cu mai multe, incarcate cu haine, pantofi si bijuterii.

    Vara trecuta, cand Saks Fifth Avenue, una dintre cele mai cunoscute adrese pentru amatorii de lux, a deschis un etaj intreg dedicat pantofilor, aproape o suta de europeni s-au imbarcat imediat intr-un charter pentru a vedea cu ochii lor 10022-SHOE, departamentul de pantofi al magazinului. Ei au fost doar o foarte mica parte dintre clientii straini care au cheltuit aproape 2,9 miliarde de dolari anul trecut la cumparaturi in New York, transformand magazinele din metropola americana in imense centre de profit. Conform NYC&Co, 46 de milioane de turisti au vizitat orasul in 2007, cu 5% mai mult decat anul precedent. Dintre acestia, 8,5 milioane au fost turisti straini, ceea ce inseamna o crestere cu 20% fata de 2006. Iar totul se intampla in conditiile in care sucursalele acelorasi branduri, localizate in alte parti ale SUA, au raportat vanzari in scadere din cauza crizei creditelor.

    “Cei care vin la Saks sunt obisnuiti sa calatoreasca pentru cumparaturi la Londra, Paris sau Milano, pentru ca provin din orase care nu sunt atat de generoase din punctul de vedere al posibilitatilor de shopping”, explica Suzanne Johnson, senior vicepresedinte la Saks si general manager al magazinului de pe Fifth Avenue. Magazinul ofera un pachet VIP prin care potentialul cumparator capata acces la serviciile unui “personal shopper” si la un pranz intr-unul dintre restaurantele din incinta. Saks a incheiat si un parteneriat cu 10 hoteluri de lux, care acorda oaspetilor ce petrec peste trei nopti acolo o sesiune de shopping alaturi de un “personal shopper”, discounturi de 15%, precum si cafea si deserturi la unul dintre cele trei restaurante. Saks colaboreaza si cu ziarul britanic The Daily Telegraph, ai carui cititori pot castiga o excursie de patru zile la New York, ce include accesul la un eveniment unde vor participa Michael Fink, vicepresedintele magazinului si Hillary Alexander, editorul de moda al cotidianului. Alti retaileri, precum Bloomingdale’s, au incercat inca de mai multi ani sa atraga consumatorii straini. Magazinul a creat un departament de marketing pentru piata internationala cu 15 ani in urma. “A fost ca un fel de recunoastere a faptului ca avem un segment important de clienti straini pe care insa nu ii serveam prea bine”, spune Anne Keating, senior vicepresedinte al departamentului de relatii publice al magazinului. Asa incat Bloomingdale’s a dezvoltat un centru pentru clienti, idee extinsa si la magazinele din Miami, Chicago si San Francisco.

    Cu doi ani in urma, Bloomingdale’s a triplat dimensiunile centrului si a imbogatit ofertele promotionale, care acum includ cupoane de reduceri, cadouri pentru clienti, posibilitatea de a livra produsele achizitionate la hotelul unde este cazat clientul, “personal shoppers” care ii pot consilia pe cumparatori in 17 limbi straine si angajati care vorbesc 41 de limbi straine. Bloomingdale’s a lansat si o campanie prin care incearca sa ii faca pe turistii din New York sa le treaca portile; compania a organizat traininguri speciale cu soferii de autobuz si cu ghizii locali, pentru a include in povestile despre oras si detalii legate de magazinul Bloomingdale’s. Directorii magazinului spun ca eforturile au dat roade. Anul trecut, achizitiile facute de clientii straini au crescut cu 35% comparativ cu 2006, principalii cumparatori fiind din Marea Britanie, Canada, Irlanda, Brazilia, Germania, Australia, Franta si Italia.

    New Yorkul ca destinatie de shopping a inspirat inclusiv casele de bijuterii, care au folosit motive legate de metropola pentru colectiile proprii. Casa Piaget a lansat o colectie speciala dedicata atat New Yorkului, cat si Parisului, denumita “Limelight Paris-New York”, care cuprinde 15 ceasuri si 61 de piese de giuvaergerie. In cazul New Yorkului, designerii brandului au ales simboluri arhitecturale clasice ale orasului, precum Statuia Libertatii si Chrysler Building, pentru a crea ceasuri, cercei sau inele. De exemplu, modelul ceasului Piaget Tourbillon Relatif infatiseaza 12 dintre cei mai faimosi zgarie-nori din Manhattan si este produs in editie limitata de 3 exemplare. Diadema Miss Liberty a fost folosita ca element pentru cercei, pandantive sau cadrane pentru ceasuri, iar papionul ce duce cu gandul la celebrele music-hall-uri de pe Broadway a fost redat sub forma de ceas cu un cadran ascuns de un nod de diamante.

    Comerciantii sunt insa constienti ca este o idee riscanta sa se bazeze exclusiv pe clienti straini pentru a compensa scaderea vanzarilor din celelalte orase ale Americii. Totusi, considera ca modelele aplicate de magazinele din New York ar putea fi o solutie pentru revitalizarea vanzarilor din restul Statelor Unite, pentru ca a-ti rasfata clientul si a-i face surprize este cel mai eficient mod de a-l atrage si de a-l face sa revina. “Viitorul magazinelor de lux nu inseamna doar ceea ce vand, ci si cum vand. Popularitatea unui magazin este adusa nu numai de produsele, ci si de experienta pe care o vinde”, conchide Pam Danziger, consultant pe piata luxului si autor al cartii “Shopping: Why We Like It”.