Tag: lux

  • Noile modele Mercedes Clasa V, disponibile în România la preţuri care pornesc de la 29.850 euro

     Modelele disponibile sunt Clasa V 200 CDI, cu un preţ începând de la 29.854 euro, Clasa V 220 CDI, (de la 30.546 euro) şi Clasa V 250 CDI (de la 33.840 euro). Preţurile nu includ TVA.

    “La lansarea pe piaţă programată la finalul lunii iunie a acestui an, noua Clasă V va fi disponibilă ca model cu ampatament lung (lungime de 3.200 mm) şi lungimea caroseriei de 5.140 mm. Modelul compact şi cel extra-lung vor fi disponibile în curând”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde se duc restaurantele când se duc

    Întregul personal al celor două restaurante, deţinătoare a două şi respeciv trei stele Michelin, se va afla pentru câteva luni la Tokyo, în cazul Noma şi la Melbourne, mai exact la cazinoul Crown în cazul The Fat Duck.

    Mutarea lor nu este surprinzătoare, în ciuda costurilor implicate, scrie Wall Street Journal, deoarece cele două restaurante câştigă mai mult permiţând gazdelor asocierea cu renumele lor decât din activitatea lor obişnuită. Pe lângă mulţimea de oameni care aşteaptă nerăbdători să prindă un loc la Noma sau The Fat Duck, mai există şi o mulţime de bucătari aflaţi la început de drum care sunt dispuşi să lucreze luni de zile fără salariu pentru un astfel de local, doar pentru posibilitatea de a-şi trece în CV perioada respectivă şi de a-şi spori astfel şansele de angajare într-un local prestigios.

    Dacă Fat Duck a anunţat deja că va funcţiona în cazinoul Crown Melbourne, unde patronul său, maestrul bucătar Heston Blumenthal, va avea şi un restaurant permanent denumit “Dinner”, Noma va dezvălui unde anume urmează să funcţioneze în Tokyo abia în iunie. Ce se ştie până acum este doar că personalul nu va lua cu sine şi ingredientele folosite în Danemarca.

  • Moda sezonului de primăvară-vară 2014: variaţiuni pe o temă de blugi (GALERIE FOTO)

    Sursa de inspiraţie o reprezintă jeanşii albaştri clasici, cărora fiecare creator le-a dat diverse interpretări, jucându-se cu materialul până la realizarea unor ţinute pretenţioase cu preţuri pe măsură, scrie The Independent.

    Junya Watanabe a realizat jeanşi cu aspect peticit, folosind bucăţi de materiale colorate, Marques’Almeida a optat pentru jeanşi zdrenţuiţi şi tăiaţi, în timp ce Marc Jacobs a fost ceva mai îndrăzneţ cu ultima sa colecţie creată pentru casa Louis Vuitton, aplicând pe denimul jeanşilor bucăţi de jais (o varietate de antracit), atât de populară în epoca victoriană, ba chiar nesfiindu-se să combine jeanşii cu rochii de voal.

  • Aston Martin atacă piaţa SUA cu un model exclusiv, al cărui preţ porneşte de la sub 100.000 dolari – FOTO

     Compania va lansa o variantă GT a modelului V8 Vantage, cu preţuri de la 99.900 dolari, şi o ediţie “carbon” a DB9, de la 199.995 dolari, potrivit Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aşa arată noua tinereţe a bijuteriilor de lux (GALERIE FOTO)

    Creaţiile semnate Gaia Repossi, Irene Neuwirth, Jennifer Fisher, Anita Ko, Delfina Delettrez sau Ana Khouri sunt căutate de micile magazine de lux, fiind cerute în special de clientele tinere ce doresc accesorii care să se potrivească garderobei lor moderne şi care să meargă purtate, în majoritatea cazurilor, cu hainele obişnuite, nu neapărat la ocazii.

    Bijuteriile acestor creatoare se remarcă prin formele şi combinaţiile ingenioase de materiale şi sursele de inspiraţie folosite în crearea lor, cum ar fi arhitectura secolului al XX-lea.

  • Cum a ajuns o afacere de familie din Vicovu de Sus la nouă milioane de euro: Nu ne-am dat niciodată bătuţi

    Ana şi Ilie Cornea au pornit o afacere într-un atelier cu zece angajaţi din Vicovu de Sus, iar 20 de ani mai târziu afacerea cu pantofi de lux Denis Shoes face primii paşi în afara României.

    Ana Cornea poartă o pereche de pantofi turcoaz din piele de şarpe, cu toc şi „inserţie din cauciuc natural„. Sunt preferaţii ei din colecţia de 200 de perechi ai managerului şi coproprietarului producătorului de pantofi Denis. De la candelabrul cu cristale şi canapeaua de catifea neagră pe care ne invită Cornea să ne aşezăm până la sigla brandului Why Denis şi la preţul pantofilor din magazin – totul arată asemenea brandurilor internaţionale de lux vecine cu Why Denis la primul etaj al centrului comercial Băneasa Shopping City.

    De fapt totul este cât se poate de autohton, aspect explicat cu accent moldovenesc de Ana Cornea: originea afacerii este oraşul sucevean Vicovu de Sus, iar Denis este numele primului din cei şase copii ai familiei, implicaţi deja sau în curs de pregătire pentru a prelua afacerea cu pantofi.

    „Nu ne-am dat niciodată bătuţi, reţeta succesului este munca, implicarea maximă şi seriozitatea„, explică Ana Cornea reţeta supravieţuirii într-o industrie în care puţini jucători au rezistat în timpul şi după criză. Vicovu de Sus este un oraş cu tradiţie în cizmărie în care, în perioada de după Revoluţie, „la fiecare a doua casă găseai un cizmar„. Cu timpul, atelierele au fost înghiţite de mici fabrici astfel că, în 2008, în zonă se aflau peste 60 de firme cu circa 3.000 de angajaţi. Mai puţin de jumătate au supravieţuit testului crizei, alături de Denis aflându-se nume precum Marelbo, Alex Shoes, Mocasino-Shoe sau Geoviss.

    Povestea Denis a început înainte de 1989, perioadă când Ilie Cornea, „o persoană hotărâtă, care a ştiut tot timpul ce vrea de la viaţă„, potrivit soţiei sale, era cizmar într-o cooperativă, un atelier cu zece angajaţi. În anul 1994, cei doi soţi au privatizat atelierul, care s-a transformat în Denis Shoes, luând numele primei fiice, Denisa. A fost anul care a marcat şi trecerea de la producţia exclusiv manuală la cea cu maşini de cusut care funcţionează pe bază de curent şi mutarea atelierului în Suceava.  „Soţul meu a început vânzând pantofi în piaţă„, descrie Ana Cornea începuturile afacerii cu pantofi Denis, fondată împreună cu soţul ei când amândoi aveau în jur de 20 de ani. Acum Denis este o afacere formată dintr-o fabrică modernă de pantofi din Suceava şi o reţea de 35 de magazine, operate sub trei branduri – brandul mediu spre premium Anna Cori&All Shoes (21 de magazine), brandul premium, Why Denis (12), şi brandul luxury, Denis (2). Cu ele, Denis Shoes a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 9 milioane de euro, în creştere cu 17% faţă de anul anterior, iar în 2014  cei doi soţi estimează că vor depăşi 10 milioane de euro.

    Marfa – formată atunci din sute de perechi de pantofi bărbăteşti produse zilnic – era vândută prin distribuitori atât în ţară, cât şi în „Germania sau Statele Unite ale Americii, pe baza multor contacte, stabilite prin diverse relaţii„. Primul magazin a fost deschis în urmă cu zece ani în Suceava, succesul de acolo fiind asigurat de notorietatea pe plan regional; în acelaşi an, a început şi producţia de modele de damă la fabrică. Primul magazin din Capitală a fost deschis în 2009 în centrul comercial AFI Palace Cotroceni, iar în prezent magazinele Why Denis se află în toate oraşele mari din ţară.

    Pantofii costă între 260 şi 350 de lei, în cazul brandului Anna Cori&All Shoes, între 350 şi 450 de lei pentru Why Denis şi între 150 şi 200 de euro pentru Denis. Clienţii cărora se adresează sunt cei cu venituri medii spre superioare, cu studii superioare şi un job bun, eventual oameni din mediul de afaceri. Brandul Denis este prezent doar în două magazine din Kiev (Ucraina), piaţă pe care a intrat în 2012.

  • La ce îşi poate folosi un proprietar chiriaşii

    Aşa ajung diverşi proprietari de locuinţe de lux să apeleze la chiriaşi, nu pentru că ar avea nevoie de ajutor la cheltuieli, ci mai mult pentru a avea companie, ori să aibă pe cineva de încredere care să se ocupe de casă sau de căţelul ori pisica lor când sunt ei plecaţi.

    Tendinţa se remarcă în mai multe ţări, iar printre cei care închiriază se numără de la oameni ajunşi la vârsta când le-au plecat copiii de-acasă şi au rămas cu spaţiu excedentar căruia încearcă să-i dea o întrebuinţare şi până la persoane cărora le place să realizeze locuinţe de lux şi caută să recupereze din chirii o parte din costurile pasiunii lor.

    Chiriaşii se găsesc cu ajutorul anunţurilor de pe internet sau al agenţiilor şi sunt persoane cu venit peste medie, care totuşi şi-ar găsi poate mai greu o locuinţă pe care să şi-o permită.

    Unii proprietari, cum ar fi cazul unui cuplu din Washington, preferă să caute spaţii cu altă destinaţie iniţială, pe care să le transforme apoi în locuinţe de lux. Aceştia au preluat, spre exemplu, o fostă şcoală de secol XIX pe care au împărţit-o în mai multe apartamente, unul pentru ei şi câteva pentru chiriaşi, după ce s-au asigurat că există interes pentru aşa ceva.

    Clădirea, pentru care există listă de aşteptare la închiriere, a fost scoasă la vânzare pentru ca proprietarii să poată finanţa următorul lor proiect de transformare – cea a unui service auto din 1906.

  • Bucureştiul domină piaţa de cinci stele, cu jumătate din camerele de lux din România

    Per total piaţa locală dispune de aproape 1.600 de hoteluri, doar 3,2% din camerele existente fiind clasificate la cinci stele. Jumătate dintre aceste camere sunt în Bucureşti, potrivit unei analize a ZF, pe baza datelor de la Ministerul Turismului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Noua viaţă a târgurilor de artă: mobila ia locul tablourilor

    Târgul, cunoscut sub denumirea prescurtată de Tefaf, oferă de câţiva ani spaţiu şi expozanţilor care prezintă piese de mobilier ori piese de design. Anul acesta, zece dintre participanţi s-au axat pe design. Această nouă tendinţă se datorează faptului că, după cum afirmă expozanţii, oamenii încep să-şi dea seama că nu numai o pictură sau o sculptură este o operă de artă, ci termenul poate fi foarte bine aplicat şi unei piese de mobilier sau unui obiect de design.

    Ca atare, printre expozanţii de la Tefaf s-au numărat galerii specializate în piese vechi de mobilier niciodată revopsite, retapisate sau restaurate în vreun fel, pe care colecţionarii le cumpără şi pentru sute de mii de euro. Ori galerii specializate în design, cum ar fi design suedez din anii ’20-’60 ai secolul trecut şi modernism american din anii ’40-’50.

    Piesele de decoraţiuni interioare din secolul al XX-lea, susţin experţii, reprezintă o piaţă puţin afectată de criza economică, iar creşterea numărului de galerii axate pe design participante la Tefaf arată că gusturile cumpărătorilor de artă sunt în schimbare.

  • Hotelul Radisson Blue din Bucureşti are un nou director general

     “Bert Fol beneficiază de o îndelungată experienţă de peste 30 de ani în domeniul hotelier, din care mai bine de 22 de ani ocupând funcţia de director general în cadrul unora dintre cele mai importante lanţuri hoteliere internaţionale. Fol este în prezent un membru valoros al echipei Carlson Rezidor Hotel Group. Până la momentul actual acesta a ocupat poziţia de general manager în cadrul unuia dintre cele mai luxoase hoteluri de cinci stele din Moscova”, se arată într-un comunicat al Radisson Blu, cel mai mare hotel de cinci stele din România.

    Yilmaz Yildirimlar a condus hotelul Radisson Blue pentru o perioadă de aproape 5 ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro