A pornit de la politicieni. A animat discuţiile pe piaţa bancară, generând dezbateri aprinse. A incitat speranţele românilor cu credite ipotecare. Şi a agasat bancherii, comerciali şi centrali. Legea privind „darea în plată“ a imobilelor – „datio in solutum”, care-i permite unei persoane care a luat credit şi nu mai poate să plătească datoria să treacă în proprietatea băncii imobilul ipotecat, a fost aprobată în grabă în Parlament, reuşind să bulverseze, la fel de rapid, mediul bancar.
Noile turbulenţe pe piaţa bancară vin după ce în 2010 sistemul a fost zdruncinat de Ordonanţa 50 privind creditarea persoanelor fizice, care a provocat revelaţia că prea puţini clienţi ştiu ce au semnat atunci când au luat un credit – atât din vina băncilor care au recurs inclusiv la clauze abuzive, cu condiţii prezentate în mod înşelător, cât şi din cauza superficialităţii clienţilor în general.
Acum discuţia s-a concentrat pe zona împrumuturilor imobiliare de tot felul – credite ipotecare, credite de investiţii imobiliare şi alte credite cu garanţii imobiliare. Debitorii care pot beneficia de legea „dării în plată” sunt persoanele fizice din România cu un credit garantat cu o ipotecă. Şi toate tipurile de garanţii imobiliare se califică – ipoteci pe case, apartamente, clădiri comerciale, terenuri – intravilane sau extravilane. În plus, legea se aplică şi pentru românii ale căror imobile ipotecate se află în procedură de executare silită, actul normativ suspendând această procedură. Problema băncilor este că în ultimii ani nu au avut foarte mult succes în procesul de executări silite. Imobilele executate silit de bănci afişează preţuri sub media pieţei în condiţiile în care multe dintre acestea nu au reuşit să trezească până în prezent interesul vreunui cumpărător.
Circuitul legii în forul legislativ a fost alert. La sfârşitul lunii octombrie, legea era aprobată de Senat, în noiembrie a primit votul Camerei Deputaţilor, iar în decembrie a ajuns la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Legea privind darea în plată a imobilelor a stârnit până acum reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare, implicaţii asupra bugetului şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice. Încălcarea principiilor neretroactivităţii, predictabilităţii şi proporţionalităţii legii, precum şi a dreptului de proprietate prevăzute de Constituţia României sunt câteva dintre problemele invocate de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) în privinţa legii privind „darea în plată“ a imobilelor. Şi au început să apară şi reacţii individuale de la nivelul top managementului băncilor comerciale.
„O lege egoistă, dată în favoarea anumitor categorii de clienţi, care va afecta copiii şi pe cei tineri, care încă nu au accesat un credit”, „o iniţiativă legislativă grăbită, incompletă, vagă”, „o lege neconstituţională şi nedreaptă”. Sunt câteva dintre peceţile puse de bancheri pe legea privind „darea în plată” a imobilelor”. În ipoteza în care legea va intra în vigoare în forma actuală, bancherii prevestesc pierderi, restricţionarea drastică a accesului la creditare, efecte nefavorabile asupra sectorului imobiliar şi al construcţiilor, respectiv un recul al dezvoltării pieţei imobiliare, cu efecte colaterale greu de identificat în acest moment, cu impact pe orizontală, asupra dezvoltatorilor imobiliari, industriei construcţiilor, industriei mate-rialelor de construcţii. Costurile care vor fi absorbite de bănci vor fi transformate într-o formă sau alta la nivelul societăţii, mediului economic. Iar efectele economice ar putea să depăşească pierderile pe care legea le-ar provoca sectorului bancar, după cum anticipează bancherii.
Condiţiile de creditare se vor înăspri în urma aplicării legii privind darea în plată, din punctul de vedere al acce-sibi-lităţii, restricţionând accesul mai ales pen-tru tineri, şi va fi blocată şi capa-citatea de refinanţare întrucât un nou produs trebuie să ţină seama de noua legislaţie. În consecinţă, relaxarea credi-tării se va opri pe seg-mentul imo-biliar şi va fi afectată capa-ci-tatea de cre-ditare generală, cu impli-caţii nefa-vora-bile şi asupra creşterii eco-no-mice, spune Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Subiectul potenţialilor beneficiari ai legii privind darea în plată şi pretinsul caracter social au provocat reacţii contradictorii. O sursă a dezbaterilor este faptul că legea nu vizează doar persoanele care în mod real nu mai pot rambursa creditul, ci orice debitor care nu mai vrea să plătească, favorizând astfel în special debitorii cu credite de peste 150.000 de euro, respectiv speculatorii imobiliari din perioada de boom. Însă, doar 2 miliarde de lei este suma datorată în contul creditelor ipotecare „de business“ peste plafonul de 150.000 fiecare. Această sumă nu pare să genereze probleme foarte grave la nivelul sistemului bancar. Comparativ, peste 470.000 de debitori au credite ipotecare, pentru investiţii imo-biliare şi alte împrumuturi cu garanţii imo-biliare sub plafonul de 150.000 de euro. În acest caz, sumele datorate sunt mult mai mari, de circa 72 miliarde de lei.
O problemă adusă însă în discuţie de BNR este că ipotecarele de peste 150.000 de euro au restanţe mai mari. În timp ce la creditele sub 150.000 de euro ponderea sumelor restante faţă de cele datorate este de 1,69%, la împrumuturile ipotecare peste acest plafon ponderea este cuprinsă între 11,67% şi 46%, conform BNR.
Banca centrală a estimat că impactul legii asupra sistemului bancar se ridică la circa 2-4 miliarde de lei, ceea ce nu induce direct risc sistemic. Banca centrală a avertizat însă că există riscul declanşării „hazardului moral“, respectiv „contaminarea” românilor cu împrumuturi cu garanţii imobiliare, care nu au restanţe, de a nu-şi mai plăti ratele şi a da casele înapoi băncilor. Legea „dării în plată“ afectează direct circa 70.000 de români cu restanţe la toate categoriile de ipotecare, din care unii au casele executate de bănci. Însă întrebarea este câţi dintre cei 475.700 de debitori cu garanţii ipotecare vor decide să nu mai achite ratele caselor prea scumpe.
S-a făcut o simulare a efectelor legii de către Direcţia de Stabilitate din BNR din care reiese că, pe 16 scenarii alese, în şase dintre ele una dintre bănci intră direct în faliment. Dar scenariile nu sunt publice. Pentru sistemul bancar, în acest moment riscul de reglementare legislativă este mai puternic decât riscul extern şi începe să pună piedici înfăptuirii unor tranzacţii pe piaţa românească, vin avertismente de la banca centrală. Mingea este acum în terenul preşedinţiei, care poate decide să dea undă verde legii privind „darea în plată” sau să o retrimită în Parlament, sub presiunea lobbyului politicienilor şi a lobbyului bancherilor.
