BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Băsescu: “Se pare că domnul Iohannis a decis că vrea să guverneze cu PSD-ul lui Ponta şi după 2016. Şi eu, şi Iliescu şi Constantinescu am făcut câte ceva pentru a ne susţine partidele”

    Postarea fostului preşedinte este intitulată ”Preşedintele absent”.

    ”Nu a existat preşedinte atît de absent şi indiferent faţă de partidul sau alianţa care l-a susţinut în alegeri, precum domnul Iohannis. Fie că vorbim de domnii Iliescu şi Constantinescu, fie că ne referim la mine, toţi am făcut cîte ceva pentru a ne susţine partidele”, susţine Băsescu.

    Traian Băsescu continuă: ”Se pare că domnul Iohannis a decis că vrea să guverneze cu PSD-ul lui Ponta şi după 2016, făcându-se a nu observa umilinţele la care îl supune domnul Ponta. O fi bine ?”.

  • Iohannis, primit de premierul Matteo Renzi: Comunitatea românilor, cea mai integrată din Italia

    Preşedintele Iohannis a fost primit la Palatul Chigi de Matteo Renzi, preşedintele Consiliului de Miniştri, potrivit unor surse oficiale, pe agenda discuţiilor aflându-se şi rolul comunităţii de români din această ţară.

    ”Este cea mai bine integrată comunitate din Italia”, a apreciat Matteo Renzi, în discuţiile cu preşedintele Klaus Iohannis, potrivit unor surse oficiale. În plus, românii din Italia contribuie cu peste 1% din PIB la dezvoltarea acestei ţări.

    Este foarte importantă şi prezenţa comunităţii italieneşti în România, au mai precizat sursele citate, dar şi a investitorilor italieni în ţara noastră, în special a IMM-urilor.

    În Italia se află, potrivit surselor citate, peste un milion de români care trăiesc şi lucrează în această ţară.

    Întâlnirea cu preşedintele Consiliului de Miniştri din Italia a prilejuit discuţii despre consolidarea perspectivei europene a Balcanilor de Vest.

    ”Italia şi România sunt ţări aflate fiecare în vecinătatea Balcanilor de Vest, iar această zonă constituie, pentru viitorul Europei, o temă de maximă importanţă”, au mai menţionat sursele, precizând că există această dorinţă, de ambele părţi, de a lucra împreună pentru a consolida perspectiva europeană a Balcanilor de Vest.

    Alt subiet de discuţie s-a referit la viitorul Summit de la Riga, premierul Renzi confirmând că sprijină, ca şi România, ţările din acest parteneriat, în special Republica Moldova şi Ucraina.

    S-a discutat şi despre viitorul construcţiei europene, cei doi oficiali apreciind că este nevoie de o gândire strategică în acest sens.

    ”Europa are nevoie, în momentul de faţă, de idei”, a spus premierul Matteo Renzi, potrivit surselor oficiale.

  • Klaus Iohannis, primit la Palatul Quirinale din Roma de preşedintele italian Sergio Mattarella – FOTO

    Şeful statului român a fost primit la ora 13.30 (ora României), la Roma, la Palatul Quirinale de către Preşedintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella.

    Cei doi preşedinţi au avut convorbiri oficiale, în prezenţa delegaţiilor celor două ţări, urmate de un dejun oferit de Preşedintele Republicii Italiene în onoarea preşedintelui României.

    Klaus Iohannis şi Sergio Mattarella nu au avut o declaraţie de presă comună, cum se obişnuieşte în cazul vizitelor oficiale. Potrivit oficialilor, este vorba despre o cutumă a preşedinţiei italiene să nu se susţină declaraţii de presă.

    De altfel, şi primirea oficială s-a desfăşurat fără intonarea imnurilor naţionale şi a salutului Gărzii de Onoare.

    Pe agenda discuţiilor cu preşedintele Republicii Italiene s-au aflat parteneriatul strategic dintre România şi Italia, întărirea colaborării şi coordonarea în interiorul Uniunii Europene dar şi în interiorul NATO.

    Teme importante în cadrul vizitei sunt aderarea României la spaţiul Schengen dar şi discuţiile despre comunitatea românească din Italia.

    ”Doresc ca drepturile cetăţenilor români din Italia să fie respectate şi apărate, şi cred că acest lucru este în interesul ambelor părţi. Comunitatea românească din Italia contribuie semnificativ la dezvoltarea economică şi socială a Italiei şi reprezintă o punte de legătură între statele noastre”, spunea preşedintele Iohannis, pe Aeroportul Henri Coandă, înainte de plecarea spre Roma, despre situaţia comunităţii de români din Italia.

    Alte subiecte s-au referit la sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova dar şi situaţia din Ucraina.

    După convorbirile cu preşedintele Italiei, la ora 16.30 (ora României), la Palatul Giustiniani, şeful statului va avea convorbiri cu Preşedintele Senatului, Pietro Grasso.

    În cursul serii de luni, şeful statului va avea întâlnirea cu reprezentanţii comunităţii românilor din Italia, acestea urmând a avea loc la ora 19.10 (ora României), la Palazzo della Cancelleria.

    Marţi, în cea de-a doua zi a vizitei oficiale la Roma, preşedintele României se va întâlni, la ora 11.00 (ora României), la Palatul Chigi, cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Matteo Renzi.

    La ora 16.00 (ora României), la Accademia di Romania, Klaus Iohannis se va întâlni cu studenţi români din Republica Italiană.

  • Preşedintele Klaus Iohannis pleacă luni şi marţi într-o vizită oficială în Italia

    Şeful statului va susţine, la 9.15, la Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă” din Otopeni, o declaraţie de presă, înainte de plecarea în vizita oficială în Republica Italiană.

    La ora 13.30 (ora României), la Roma, va avea loc, la Palatul Quirinale, întâmpinarea preşedintelui României de către Preşedintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella.

    Iohannis va avea convorbiri cu omologul său italian, urmate de un dejun oferit de Preşedintele Republicii Italiene în onoarea preşedintelui României.

    După convorbirile cu preşedintele Italiei, la ora 16.30 (ora României), la Palatul Giustiniani, şeful statului va avea convorbiri cu Preşedintele Senatului, Pietro Grasso.

    Întâlnirea cu reprezentanţii diasporei va avea loc luni seara.

    Astfel, preşedintele României se va întâlni, la ora 19.10 (ora României), la Palazzo della Cancelleria, cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Republica Italiană.

    Marţi, preşedintele României se va întâlni, la ora 11.00 (ora României), la Palatul Chigi, cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Matteo Renzi.

    La ora 16.00 (ora României), la Accademia di Romania, Klaus Iohannis se va întâlni cu studenţi români din Republica Italiană.

    Vizita preşedintelui Klaus Iohannis la Roma este cu atât mai importantă cu cât, la scrutinul din noiembrie 2014, cei mai mulţi români din diaspora care s-au prezentat la vot au fost în Italia.

    Astfel, la cel de-al doilea tur de scrutin ale prezidenţialelor, în Italia s-au prezentat la urne 96.600 de români. Dintre aceştia, 85.579 (88,59%) au votat cu Klaus Iohannis. În plus, în importante oraşe italiene, Torino, Roma, Milano, au fost cozi uriaşe la secţiile de votare, la ambele tururi de scrutin, existând şi incidente din cauza imposibilităţii românilor de a-şi exercita dreptul de vot.

    Datele ultimului recensământ arată că în Italia trăiesc peste 341.200 de români.

    De la preluarea mandatului, în luna decembrie, preşedintele Klaus Iohannis a mai avut vizite oficiale în Franţa, Germania, Polonia, Republica Moldova şi Ucraina.

    O următoare vizită externă a preşedintelui României va fi, cel mai probabil în luna mai, în Spania, o altă ţară cu o comunitate importantă de români.

  • Iohannis: Aderarea la Schengen şi adoptarea monedei unice, încă procese de integrare nefinalizate

    ”Aniversăm astăzi 10 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României (şi Bulgariei ) la Uniunea Europeană, eveniment care a avut loc la Abaţia Neumünster din Luxemburg. 25 aprilie 2005 este un moment cu o semnificaţie deosebită pentru ţara noastră. Semnarea Tratatului de aderare a venit după un proces dificil de negocieri care a marcat transformări profunde în multe domenii ale vieţii economico-sociale”, arată şeful statului, în mesajul transmis de Administraţia Prezidenţială.

    Preşedintele Klaus Iohannis consideră că ”acest moment a însemnat recunoaşterea faptului că România era pregătită să devină membră a Uniunii Europene, să se alăture unui spaţiu de valori definit de democraţie, stat de drept, economie de piaţă, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.

    ”Aderarea României la Uniunea Europeană, la fel ca şi aderarea la NATO, a demonstrat că elitele politice şi societatea sunt capabile să-şi unească eforturile în direcţia unor obiective naţionale majore, care depăşesc interese particulare sau conjuncturale. Astăzi putem fi mândri de faptul că facem parte dintr-o uniune de state suverane cu rol semnificativ la nivel global, din marea familie europeană pentru care asigurarea păcii, stabilităţii, prosperităţii pentru cetăţenii săi şi promovarea democraţiei şi a statului de drept sunt obiective fundamentale”, declară şeful statului.

    Iohannis mai afirmă că ”România a demonstrat că este un partener credibil şi predictibil care pledează consecvent pentru adâncirea proiectului european, pentru respectarea principiilor şi valorilor fundamentale ale Uniunii Europene”.

    ”Drumul parcurs de România de la momentul semnării Tratatului de aderare şi până acum nu a fost simplu. România s-a transformat mult, ca stat şi ca societate, în toţi aceşti ani, eforturile depuse pentru modernizare fiind semnificative. Calitatea de membru al Uniunii Europene pe care România a obţinut-o începând cu 1 ianuarie 2007 a adus cetăţenilor români multiple beneficii. Crearea unui cadru legislativ în concordanţă cu cel al Uniunii Europene, asigurarea accesului la fondurile structurale şi de coeziune, participarea la procesul de luare a deciziilor la nivelul european, libera circulaţie a persoanelor pe teritoriul Uniunii, precum şi accesul companiilor româneşti pe piaţa unică europeană fac parte dintre beneficiile obţinute”, consideră preşedintele Iohannis.

    El apreciază că ”există, încă, procese de integrare nefinalizate precum aderarea la Spaţiul Schengen şi adoptarea monedei unice. Rămânem profund ataşaţi realizării acestor două obiective cât mai curând posibil”.

    ”Vom sprijini, în continuare, consolidarea Uniunii Europene, adâncirea integrării europene. Susţinem menţinerea unităţii proiectului european şi a solidarităţii între statele membre ca elementele centrale ale acestei construcţii. România are toate premisele pentru a-şi consolida poziţia în interiorul Uniunii Europene, astfel încât vocea noastră să fie mai puternică în procesul decizional la nivel european. Iar acţiunea noastră comună va fi în această direcţie. Am convingerea că, pe baza experienţei acumulate în aceşti 10 ani care au trecut de la semnarea Tratatului de aderare, vom valorifica mai bine oportunităţile create de apartenenţa noastră la Uniune în beneficiul tuturor cetăţenilor români”, se mai arată în mesajul preşedintelui Klaus Iohannis.

  • Iohannis a semnat decretul pentru eliberarea din funcţie a consilierului Tatiana Niculescu Bran

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul pentru eliberarea din funcţia de consilier prezidenţial a Tatianei Bran.

    Tatiana Niculescu Bran a anunţat, marţi, că s-a retras din funcţia de purtător de cuvânt al preşedintelui Klaus Iohannis, menţionând că decizia a fost motivată de constatarea că, în perioada decembrie 2014 – aprilie 2015, colaborarea sa cu presa nu a fost cea pe care ar fi dorit-o.

    “Azi, 21 aprilie, m-am retras din funcţia de purtător de cuvânt, de comun acord cu Preşedintele României. Decizia mea a fost motivată de constatarea că în perioada decembrie 2014 – aprilie 2015, colaborarea mea cu presa nu a fost cea pe care aş fi dorit-o”, declară Tatiana Niculescu Bran, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

    Ea menţionează că va susţine în continuare proiectul de ţară al preşedintelui Klaus Iohannis, indiferent de raporturile sale profesionale cu Administraţia Prezidenţială.

    Tatiana Niculescu Bran a fost numită în 22 decembrie 2014 în funcţia de consilier prezidenţial, după ce Klaus Iohannis anunţa, în 8 decembrie, pe când era preşedinte ales, că aceasta va fi purtătorul său de cuvânt după preluarea funcţiei de şef al statului.

  • Modificările la Statutul parlamentarilor privind majoritatea pentru adoptarea hotărârilor, promulgate

    Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat, miercuri, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 24 alineatul (4) din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

    Plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului a aprobat, în 7 aprilie, cu 292 de voturi “pentru” şi un singur vot “împotrivă”, modificarea articolului 24 din Statutul deputaţilor şi senatorilor, astfel încât deciziile şi hotărârile să se ia cu votul majorităţii simple a celor prezenţi în plen.

    Potrivit modificărilor aduse Statutului, articolul 24, alineatul 4 din Legea nr 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor stipulează: “Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârea se publică în Monitorul Oficial al României, şi se comunică de îndată ministrului Justiţiei”.

    Parlamentul a schimbat, astfel, prevederea din Statut potrivit căreia hotărârile se luau cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, punând astfel în acord prevederile Statutului parlamentarilor cu prevederile Constituţiei.

    Decizia Parlamentului a venit la o săptămână după ce Senatul a adoptat, la rândul său, modificarea articolului 173 din Regulamentul Senatului, privind votul cu majoritate simplă în cazul hotărârilor, punând astfel în acord legea de funcţionare a Senatului cu prevederile Constituţiei.

    Potrivit deciziei plenului, articolul 173, alineatul 2 din Regulamentul Senatului, care spunea că “Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi” se modifica, astfel: “Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii senatorilor prezenţi”.

    Modificările Regulamentului Senatului şi Statutului au fost făcute după ce senatorii au respins, în 25 martie, solicitarea procurorilor DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a senatorului PSD Dan Şova.

    Senatul nu a încuviinţat, atunci, arestarea preventivă a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor. Din cele 151 de vorturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

  • Preşedintele Iohannis şi premierul Ponta au transmis urări de Paşte, în mesaje postate pe Facebook

    Preşedintele Klaus Iohannis a postat pe contul său de Facebook un mesaj video pentru cei care sărbătoresc Paştele.

    “Creştinii ortodocşi şi greco-catolici serbează astăzi Paştele, o sărbătoare a speranţei şi încrederii. Să împărţim bucuria Învierii cu semenii noştri care poate nu au ce să pună pe masă, sunt bolnavi, singuri sau nu au un acoperiş deasupra capului. Să îi încurajăm pe cei abătuţi şi să redăm speranţa oricui se află în suferinţă dintr-un motiv sau altul. Apropierea de ceilalţi prin compasiune şi solidaritate este cheia renaşterii noastre ca societate de oameni demni şi responsabili. Vă urez tuturor sărbători fericite, pace şi bucurie. Hristos a înviat!”, spune preşedintele Klaus Iohannis în mesajul video.

     

     

    Cristos a-nviat! Sărbători fericite tuturor!

    Posted by Klaus Iohannis on 11 Aprilie 2015

    Şi premierul Victor Ponta a transmis, pe contul său de Facebook, un mesaj cu ocazia sărbătorii Paştelui.

    “Sfintele sărbători de Paşti ne reunesc pe toţi în spiritul toleranţei şi al iubirii. Vă doresc tuturor zile pline de lumină, bucurie şi pace!”, scrie Victor Ponta.

    La rândul său, fostul preşedinte Traian Băsescu a postat pe Facebook un mesaj cu prilejul sărbătorilor pascale.

    “Sfintele sărbători pascale să vă aducă linişte şi bucurie în suflet, alături de familie şi de toţi cei dragi! Să vă dea Dumnezeu prieteni adevăraţi!”, scrie Traian Băsescu.

    “Hristos a Înviat! Să primiţi în suflete Lumina şi Pacea Învierii! Sărbători Pascale fericite alături de cei apropiaţi!”, a transmis, la rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

    Anterior, în cursul zilei de sâmbătă, alţi politicieni au transmis urări cu ocazia sărbătorii Paştelui, pe conturile personale de Facebook, între aceştia numărându-se Alina Gorghiu, Cătălin Predoiu, Monica Macovei, Raluca Turcan.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu urează “Paşte fericit tuturor!”. “Ştiţi că în general oamenii politici spun multe prostii de-a lungul anului şi în general nu spun lucruri frumoase. De data aceasta mi-aş dori tare mult să ajung la sufletele dumneavoastră cu o urare de Paşte aşa cum cred eu că merită să fie făcută o urare de Paşte. Pentru mine înseamnă mult, pentru că înseamnă familie, înseamnă un loc aproape de Curtea de Argeş, unde mă întorc de fiecare dată, nu am ratat niciun an din viaţa mea acolo, mă întorc la familie, la lucruri plăcute din viaţa mea, la cozonac, la pomi înfloriţi şi la linişte, la multă, multă linişte. Daţi-mi voie să vă urez un Paşte fericit, zile senine, zile frumoase, linişte şi să ne revedem după acest Paşte plini de energie şi voie bună”, spune Gorghiu, într-un mesaj video.

    “Învierea Domnului să vă găsească împăcaţi şi încrezători în viitorul României! Sărbători Fericite!”, a scris şi prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu.

    Europarlamentarul Monica Macovei a urat, la rândul său, “un Paşte luminat şi senin tuturor românilor”. “Paştele este învierea speranţei, împăcarea cu sine şi cu ceilalţi, eliberarea de rău şi pornirea pe calea binelui. Şi România, subminată de minciună şi corupţie, are nevoie de speranţa unui nou început. Îmi doresc să fim cu toţii în slujba binelui, a oamenilor şi a ţării noastre şi să ne clădim cu speranţă şi bucurie un destin comun. Un Paşte luminat şi senin tuturor Românilor, oriunde s-ar afla în lume!”, scrie Monica Macovei pe Facebook. Ea postează şi o fotografie în care este înfăţişată lângă masa cu ouă roşii şi cozonac.

    “Învierea Domnului e bucuria noastră a tuturor, bucuria păcii şi a dragostei, a credinţei şi a speranţei. Spor în toate, linişte în familie, sănătate şi sărbători fericite!”, a transmis, la rândul său, deputatul Raluca Turcan, în mesajul postat pe Facebook.

  • Iohannis: Caracterul obligatoriu al deciziilor CC impune Senatului să acţioneze în acord cu soluţia

    “Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a luat act de hotărârile Curţii Constituţionale privind cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională formulate de Preşedintele României şi de Consiliul Superior al Magistraturii. Caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, prevăzut de Legea fundamentală, impune Senatului să acţioneze în acord cu soluţia pronunţată miercuri, 8 aprilie”, se arată în comunicatul transmis de Administraţia Prezidenţială.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

    “În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului”, se arată în decizia CC.

    Curtea Constituţională precizează în decizie că Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie 2015, prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o pubica în Monitorul Oficial al României.

    Decizia CC este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Senatului.

    Tot miercuri, Curtea Constituţională a analizat şi solicitarea transmisă de preşedintele Klaus Iohannis.

    CC a decis că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, generat de omisiunea Camerelor de a modifica Statutul parlamentarilor şi Regulamentul Senatului.

    “În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea Camerei Deputaţilor şi a Senatului de a modifica dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, respectiv dispoziţiile art. 173 din Regulamentul Senatului”, se arată în decizia CC.

    Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CC cu privire la existenţa unui conflict instituţional, după ce, în 25 martie, Senatul nu a încuviinţat cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de avizare a arestării preventive a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor.

    Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator. Avizul fusese cerut în dosarul privind contractele încheiate de firma de avocatură a lui Dan Şova cu complexurile Turceni şi Rovinari.

    În sesizarea înregistrată în 26 martie de Curtea Constituţională, şeful statului solicita să se constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională “ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinţa blocării activităţii puterii judecătoreşti”.

    În scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis se arăta că “atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Şova a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

    În document se preciza că, în ceea ce priveşte cererile de reţinere, arestare sau percheziţie a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi; art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul majorităţii membrilor săi; art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.

    “Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituţională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În acelaşi sens, menţionăm şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 990/2008 privind constituţionalitatea dispoziţiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) – referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menţionate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, întrucât Constituţia nu prevede în această situaţie o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri”, se mai arată în solicitare.

    Şeful statului mai arăta în scrisoarea adresată preşedintelui CC că “obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale (exprimate, în cazul de faţă, şi printr-o jurisprudenţă constantă a acesteia) generează, în conformitate cu dispoziţiile Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, obligaţia de respectare a acestora de către toate autorităţile publice, pe cale de consecinţă, Parlamentul avea obligaţia de a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligaţia de a modifica şi Art. 173 din regulamentul propriu de organizare şi funcţionare”.

    “În consecinţă, conflictul ivit este unul de natură constituţională, purtând asupra competenţelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) şi ale Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, avea obligaţia constituţională de a modifica dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluţionarea cererilor de încuviinţare a reţinerilor şi arestării preventive a unui deputat faţă de un senator şi a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie. Astfel, prin raportare la o majoritate – în esenţă neconstituţională – Parlamentul a blocat posibilitatea instanţelor de judecată/procurorului de a se pronunţa asupra temeiurilor cererii de arestare preventivă/reţinerii în condiţiile prevăzute de lege, prin prisma imperativului asigurării intereselor urmăririi penale sau a judecăţii, şi a fost încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi cel al obligativităţii unui comportament loial al autorităţilor publice faţă de Constituţie”, se mai arăta în sesizarea şefului statului.

    În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “împotrivă”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului “cu votul secret al majorităşii membrilor săi”, deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului “se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră”. Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

    Marţi, plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului a votat, cu 292 de voturi “pentru” şi un singur vot împotrivă, modificarea articolului 24 din Statutul deputaţilor şi senatorilor, astfel că deciziile şi hotărârile se vor lua cu votul majorităţii simple a celor prezenţi în plen. Totodată, potrivit deciziei plenului, articolul 173, alineatul 2 din Regulamentul Senatului, care spunea că “Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi” se modifică, astfel: “Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii senatorilor prezenţi”.

  • Preşedintele Klaus Iohannis se află într-o vacanţă privată în insulele Madeira

    Pe site-ul ziarului local Diario de Noticias a fost publicată o ştire potrivit căreia preşedintele României se află în vacanţă în Madeira.

    Surse din Administraţia Prezidenţială au precizat, luni, pentru MEDIAFAX, că preşedintele Klaus Iohannis se află într-o vacanţă privată.

    De altfel, Administraţia Prezidenţială a transmis, luni, un comunicat de presă în care anunţă că preşedintele Klaus Iohannis se află în vacanţă de Paşte în perioada 6-10 aprilie, fără a preciza unde anume se află şeful statului.

    Preşedintele Klaus Iohannis, de confesiune evanghelic luteran, a sărbătorit duminică Paştele şi era aşteptat să participe, alături de soţia sa, Carmen, la slujba de Înviere de la Biserica Romano-Catolică “Sfânta Treime” din Sibiu, unde a mers şi de Crăciun, dar şi de Paşte în ultimii ani, în perioada în care era primar al municipiului Sibiu. Surse locale au afirmat că preşedintele şi soţia sa ar fi petrecut Paştele în Germania, unde se află familia şefului statului, iar de acolo ar fi plecat în Portugalia.