Serviciul de Informaţii Externe recrutează în acest moment agenţi secreţi. Pentru prima dată în istoria organizaţiei, aceasta a ales să ajungă la viitorii recruţi printr-o tehnică neaşteptată.
OFERTA DE JOB pentru agenţi secreţi. Cum recrutează SIE oameni obişnuiţi printr-un instrument banal
Însărcinat cu sistemul de operare pentru telefoane mobile Android şi navigatorul de Internet Crome, Pichai a fost numit în octombrie 2014 vicepreşedinte pentru produse. În opinia a numeroşi observatori el a devenit numărul doi în companie.
“Sunt foarte norocos să pot conta pe o persoană atât de talentată ca el, care să conducă noul Google”, a scris Page pe blogul oficial al Google. “Acest lucru îmi va permite să-mi eliberez din timp”, adaugă el.
Bloomberg BusinessWeek îl prezenta pe Sundar Pichai, în iunie 2014, ca pe “cel mai puternic om în domeniul mobil”. El era prezentat de către Larry Page ca având “o mare expertiză tehnică, o viziune bună în ceea ce priveşte produsele şi un fler antreprenorial formidabil. Este o combinaţie rară şi ceea ce face din el un mare lider”. Aceste cuvinte ale fondatorului Google rezumă încrederea cadrelor motorului de căutare în acest inginer IT, născut în India în 1972.
După decizia de la sfârşitul lui 2014, Pinchai şi-a asumat responsabilitatea unor aplicaţii-far, ca cercetarea, cartografia (Google Maps), comerţul şi anunţurile publicitare, continuând totodată să conducă echipele implicate în Android, Chrome (atât browserul, cât şi sistemul de operare) şi Google Apps. Este vorba despre tot atâtea sectoare în care noul CEO Google a lucrat deja, la diferite niveluri de responsabilitate, după ce a venit în companie în 2004.
Înainte să vină la Google, Sundar Pichai a lucrat la specialistul în semiconductori Applied Materials şi la cabinetul de consultanţă McKinsey. El este licenţiat al Institutului indian de Tehnologie Kharagpur şi totodată titularul unor masterate în ştiinţe la Universitatea Stanford şi managementul afacerilor la Wharton School de la Universitatea Pennsylvania.
Cofondatorul şi directorul general al Google Larry Page a anunţat, într-o postare pe blogul oficial al companiei, că Alphabet este o “colecţie de companii”, în care Google este cea mai mare dintre ele.
“Acest nou Google este un pic mai suplu, iar companiile care se află destul de departe de principalele noastre produse de Internet vor face, în schimb, parte din Alphabet”, a scris el.
“În esenţă, credem că acest lucru ne oferă mai mult spaţiu de management, să putem să facem în mod independent lucruri care nu au prea multă legătură între ele”, a adăugat Page.
Google Inc va fi înlocuită de către Alphabet Inc ca societate cotată la bursă. Toate acţiunile vor fi convertite în mod automat la paritatea de unu la unu în acţiuni Alphabet, iar Google va deveni o filială deţinută integral.
Alphabet nu este concepută ca marcă de consum, iar fiecare filială va avea propriul director executiv.
Între actualele filiale ale Google se află Google Maps, YouTube, browserul şi sistemul de operare Chrome şi Android.
Din Alphabet vor face parte, în mod separat, filialele axate asupra sănătăţii Calico şi Life Sciences, alături de Google Ventures, Google Capital, Google X, Google Photos, Google Now şi altele.
Pe de altă parte, odată cu transformarea celebrului motor de căutare într-o filială a noii entităţi, Alphabet va fi condusă de către Larry Page, relatează Le Monde în secţiunea online Pixels.
Noul director general al filialei Google este Sundar Pichai, un tânăr aflat în plină ascensiune şi protejatul lui Page. Însărcinat cu sistemul de operare pentru telefoane mobile Android şi navigatorul de Internet Crome, Pichai a fost numit în octombrie 2014 vicepreşedinte pentru produse. În opinia a numeroşi observatori el a devenit numărul doi în companie.
“Sunt foarte norocos să pot conta pe o persoană atât de talentată ca el, care să conducă noul Google”, a scris page pe blogul oficial al Google. “Acest lucru îmi va permite să-mi eliberez din timp”, adaugă cel.
Bloomberg BusinessWeek îl prezenta pe Sundar Pichai, în iunie 2014, ca pe “cel mai puternic om în domeniul mobil”. El era prezentat de către Larry Page ca având “o mare expertiză tehnică, o viziune bună în ceea ce priveşte produsele şi un fler antreprenorial formidabil. Este o combinaţie rară şi ceea ce face din el un mare lider”. Aceste cuvinte ale fondatorului Google rezumă încrederea cadrelor motorului de căutare în acest inginer IT, născut în India în 1972.
După decizia de la sfârşitul lui 2014, Pinchai şi-a asumat responsabilitatea unor aplicaţii-far, ca cercetarea, cartografia (Google Maps), comerţul şi anunţurile publicitare, continuând totodată să conducă echipele implicate în Android, Chrome (atât browserul, cât şi sistemul de operare) şi Google Apps. Este vorba despre tot atâtea sectoare în care noul CEO Google a lucrat deja, la diferite niveluri de responsabilitate, după ce a venit în companie în 2004.
Înainte să vină la Google, Sundar Pichai a lucrat la specialistul în semiconductori Applied Materials şi la cabinetul de consultanţă McKinsey. El este licenţiat al Institutului indian de Tehnologie Kharagpur şi totodată titularul unor masterate în ştiinţe la Universitatea Stanford şi managementul afacerilor la Wharton School de la Universitatea Pennsylvania.
Aceasta este imaginea de ansamblu pe care o creionează studiul Google “Internetul mobil în viaţa de zi cu zi”, realizat în rândul utilizatorilor de internet mobil din patru ţări din Europa Centrală şi de Est: România, Ungaria, Cehia şi Slovacia. Folosind concluziile acestui studiu, Google a recreat o zi din viaţa lui “Homo Smartphonicus” din România: utilizatorul unui dispozitiv mobil – smartphone, în general – conectat la internet.
Obiceiuri matinale – Accesarea internetului de pe smartphone este un obicei intrat în rutina matinală a lui “Homo Smartphonicus”. Aproape 60% dintre utilizatorii de internet mobil fac acest lucru dimineaţa, până să plece de acasă. Mai mult, o treime îşi verifică smartphone-ul imediat după ce se trezesc.
“Homo Smartphonicus” a luat micul dejun şi pleacă de acasă. Telefonul este asistentul fără de care nu iese din casă. Smartphone-ul, portofelul şi cheile sunt, în această ordine, cele mai importante trei lucruri pe care “Homo Smartphonicus” verifică să nu le fi uitat acasă. Nu aceleaşi sunt obiceiurile în Ungaria, Cehia şi Slovacia: aici portofelul, nu smartphone-ul, este pe locul întâi între lucrurile fără de care oamenii nu pleacă de acasă. Şi dacă, totuşi, aceştia uită smartphone-ul acasă? “Nu este posibil”, au răspuns 56% dintre românii din categoria “Homo Smartphonicus”, în timp ce 11% au spus că, chiar dacă s-ar întâmpla acest lucru, s-ar întoarce de oriunde după el.
Ziua în ritm de ringtone – “Homo Smartphonicus” îşi începe ziua pe telefon şi continuă la fel, dependent de conexiunea de internet mobil şi instrumentele pe care i le oferă smartphone-ul. 43% spun că utilizează smartphone-ul (în alt scop decât a telefona) oricând în timpul zilei, în timp ce aproape jumătate (47%) spun că verifică smartphone-ul de câteva ori pe zi. Ponderea celor care utilizează smartphone-ul doar în timpul liber este foarte mică: doar 5%.
Smartphone-ul este întotdeauna uşor accesibil: cei mai mulţi oameni îl ţin în buzunar sau în geantă (54%) sau la îndemână (42%) – pe birou sau pe masa pe care mănâncă. 51% dintre respondenţi verifică orice notificare a telefonului sau, dacă nu pe toate, cel puţin pe cele mai importante (44%). Cele mai importante aplicaţii/ funcţii cu alerte sonore de pe telefonul lui “Homo Smartphonicus” din România sunt: SMS-ul (84%), aplicaţia de Facebook (64%), e-mail-ul (59%), aplicaţiile de comunicare, precum Skype şi WhatsApp (52%), şi jocurile (22%).
Social media este distracţia principală a lui “Homo Smartphonicus” din România. Dacă luăm ca reper alertele sonore, Facebook este a doua aplicaţie/ funcţie ca importanţă de pe telefonul lui, după SMS. În cazul reprezentanţilor “Homo Smartphonicus” din Ungaria, Cehia şi Slovacia, Facebook este de doar pe locul al treilea, după SMS şi e-mail. Mai mult, cele mai utilizate tipuri de aplicaţii de către “Homo Smartphonicus” din România sunt cele pentru social media. Nu la fel stau lucrurile la omologii săi din zonă: aplicaţiile de prognoză a vremii sunt cele mai utilizate în Ungaria, în timp ce pentru cehi şi slovaci aplicaţiile dedicate fotografiilor sunt pe primul loc.
Cu prietenii, dar conectat – După-amiaza “Homo Smartphonicus” iese cu prietenii la bar sau la restaurant. Chiar şi aici, “Homo Smartphonicus” nu poate sta departe de telefon. Cei mai mulţi dintre românii utilizatori de internet mobil (36%) spun că verifică smartphone-ul de fiecare dată când primesc o notificare, atunci când sunt la întâlnire cu prietenii. Mai puţin de o treime (31%) îşi verifică smartphone-ul o dată sau de două ori (când ajung şi când pleacă), în timp ce aproape un sfert (23%) nu se ating de smartphone când ies cu prietenii. În alte ţări, obiceiurile “Homo Smartphonicus” diferă. Colegii lui din Ungaria, Cehia şi Slovacia procedează diferit când ies cu prietenii: cea mai mare parte a celor din Ungaria nu-şi verifică smartphone-ul deloc, în timp ce în Cehia şi Slovacia obiceiul cel mai întâlnit este să verifici smartphone-ul când ajungi şi când pleci.
Înainte de culcare – “Homo Smartphonicus” se desparte de prieteni şi ajunge acasă. Trei sferturi dintre reprezentanţii “Homo Smartphonicus” spun că locul smartphone-ului este chiar lângă pat, în primul rând pentru că acesta joacă rolul de ceas deşteptător (81%). Însă aproape jumătate (44%) intră pe internet de pe smartphone sau tabletă înainte de a adormi – pentru a-şi citi mailurile, să se joace, să verifice statusurile de pe social media etc.
“Homo Smartphonicus” vrea să se culce, dar nu poate să adoarmă şi îşi tratează insomnia tot cu smartphone-ul. Majoritatea (51%) reprezentanţilor “Homo Smartphonicus” din România spun că atunci când nu pot dormi îşi folosesc smartphone-ul. Acesta este principalul “medicament” împotriva insomniei, peste televizor (47%), stat în pat (29%) şi citit (20%). Nu la fel “se tratează” restul reprezentanţilor genului “Homo Smartphonicus” din celelalte ţări. În Ungaria, “medicamentul” preferat pentru insomnie este televizorul, iar cehii şi slovacii stau întinşi în pat, aşteptând să adoarmă.
Studiul Google “Internetul mobil în viaţa de zi cu zi” a fost realizat de IQS Online, în luna mai 2015, pe 800 de utilizatori de internet mobil, cu vârste peste 15 ani, din România, Ungaria, Cehia şi Slovacia. 95% dintre aceştia utilizează smartphone-ul, iar 54% tableta. Majoritatea (79%) utilizatorilor de internet mobil se conectează atât prin Wi-Fi, cât şi prin servicii de internet mobil de la furnizorul de servicii de telecomunicaţii la care sunt clienţi. Doar 8% se conectează la internet de pe dispozitive mobile doar prin reţele Wi-Fi gratuite, în timp ce doar abonamentul de date mobile este utilizat de 12%. Potrivit studiului “Consumer Barometer”, 46% dintre români au smartphone, iar 23% au tabletă.
Fondat în 1998, de absolvenţii Universităţii Stanford Larry Page şi Sergey Brin, motorul de căutare Google este în acest moment o companie prezentă pe toate marile pieţele globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.
Google a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.
Instituţiile muzeale din capitala Marii Britanii au ocupat toate cele trei locuri ale podiumului mondial al muzeelor care au generat cele mai multe căutări pe Google.
Primul loc a fost ocupat de Science Museum, care a fost urmat de Natural History Museum şi de British Museum.
Topul 5 al celor mai căutate muzee pe Google este completat de Metropolitan Museum of Art din New York şi Smithsonian Museum din Washington, informează bbc.com.
Această analiză a fost realizată cu ocazia lansării London’s Autumn Season of Culture de către London & Partners, compania care se ocupă de promovarea evenimentelor organizate de primăria londoneză.
În urma publicării acestui clasament, Boris Johnson, primarul capitalei britanice, a spus că “Londra este fără niciun dubiu capitala culturală a lumii”.
Teatrele din Londra au generat la rândul lor mai multe căutări pe Google decât instituţiile de profil din oricare alt oraş din lume, iar capitala britanică este, de asemenea, oraşul care a generat cele mai multe căutări pe Google în vederea unor vizite viitoare.
Google a raportat un profit net în creştere cu 17,3%, de la 3,35 miliarde de dolari la 3,93 miliarde de dolari.
Veniturile au urcat cu 11%, la 17,73 miliarde de dolari. Excluzând fluctuaţiile de curs valutar, veniturile Google au urcat în trimestrul al doilea cu 18%.
Acţiunile Google au avansat în urma informaţiilor cu aproape 12%, la 673,5 dolari pe unitate, în timpul tranzacţiilor electronice de după închiderea bursei Nasdaq.
Google a cheltuit miliarde de dolari pe centre de date, proprietăţi imobiliare, achiziţii şi activităţi de cercetare şi dezvoltare, pentru susţinerea afacerilor existente şi identificarea unor noi oportunităţi de dezvoltare, în domenii ca energie, îngrijirea sănătăţii şi transporturi.
Între timp, ritmul de creştere a încetinit, unii analişti fiind îngrijoraţi că afacerea principală a companiei, de căutare-publicitate, are probleme de adaptare la ecranele mai mici ale smartphone-urilor şi la creşterea aplicaţiilor mobile, tendinţe care exercită presiuni asupra preţurilor publicitiăţii.
În aceste condiţii, conducerea Google se concentrează mai mult pe reducerea costurilor, după creşterea puternică de anul trecut.
În trimestrul al doilea, Google a raportat costuri şi cheltuieli de 12,9 miliarde de dolari, cu 10% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trrecut.
Cheltuielile au urcat cu 13% în primul trimestru şi cu 22% în trimestrul patru al anului 2014.
ViralNova, un start-up media similar Buzzfeed, a fost achiziţionat de compania de media digitală Zealot Networks într-o tranzacţie ce ar putea fi evaluată la 100 de milioane de dolari, potrivit Business Insider. Start-up-ul a fost fondat de Scott DeLong, un tânăr de 32 de ani din Ohio, care nu a avut niciodată un alt angajat. ViralNova a fost iniţial condus exclusiv de el, iar la conţinutul site-ului au lucrat încă doi redactori în regim freelance. DeLong a crescut numărul vizitatorilor unici ai site-ului până la 100 de milioane lunar, fără angajaţi cu normă întreagă şi fără banii unor investitori privaţi.
DeLong a lansat website-ul la mijlocul anului 2013 şi a început cu câteva Google ads pe fiecare pagină. În mai puţin de opt luni, website-ul lui genera venituri de şase cifre lunar şi milioane de dolari anual, potrivit aceleiaşi surse. ViralNova a câştigat popularitate pe seama poveştilor sociale prietenoase, cu titluri atractive, apreciate pe Facebook. ViralNova a devenit astfel unul dintre puţinele start-up-uri de digital media care a crescut datorită Facebook, alături de altele precum EliteDaily, Mic, Upworthy şi Distractify.
Totuşi, în ultimul an, Facebook a schimbat algorimtul de publicare din newsfeed, iar schimbările au influenţat negativ atât câţiva dintre competitiorii lui DeLong, cât şi afacerea lui. În 2014, el a scris într-o postare pe Twitter: ”Administrarea unei afaceri pe Facebook este precum deschiderea unui restaurant McDonald’s pe un vulcan activ.”
Totuşi, ViralNova ar putea deveni printre cele mai de succes astfel de site-uri. Elite Daily a fost achiziţionat recent de publicaţia DailyMail pentru 50 de milioane de dolari, Mic a strâns finanţare în valoare de 10 milioane de dolari şi Twitter şi-a manifestat interesul de a cumpăra website-ul, în timp ce Upworthy şi Distractifiy au pierdut teren.
ViralNova nu a avut însă întotdeauna succes, iar DeLong s-a gândit să renunţe la site, potrivit Business Insider. DeLong a construit anterior website-uri pe care le-a vândut, dar nu a fost niciodată CEO cu normă întreagă. Prima sa afacere online de succes a fost un site dedicat celor pasionaţi de jocul video Halo 2, care genera venituri lunare de de 500 de dolari din Google Ads. ”Acest lucru mi-a deschis ochii: mi-am spus că dacă pot câştiga 500 de dolari lunar, pot ajunge cu uşurinţă şi la 5.000 de dolari. Nu există nicio limită, Internetul este uriaş”. A lansat apoi GodWine, un website cu poveşti motivaţionale ce rezona bine cu publicul majoritar feminin al Facebook. A vândut site-ul companiei Salem Communications pentru o sumă ”schimbătoare de viaţă”, potrivit Business Insider.
DeLong a lansat ViralNova într-o perioadă în care se afla în Barcelona şi se plictisea. S-a mutat ulterior în Ohio şi a fost surprins de evoluţia rapidă a site-ului. Opt luni mai târziu, în ianuarie 2014, stresul administrării unui start-up de această dimensiunea a devenit prea apăsător. Viral Nova îi aducea lui DeLong milioane de dolari, dar el muncea 16 ore pe zi, chiar şi în timpul weekend-urilor. A început astfel să colaboreze cu un broker de domeniu cu scopul explorării oportunităţilor de vânzare.
Nu au existat foarte mulţi investitori interesaţi de achiziţia site-ului, majoritatea voiau să investească în Viral Nova. Ei i-au oferit posibilitatea de a transforma site-ul într-o afacere reală, prin investiţii de milioane de dolari. ”Nu îmi doresc responsabilitatea angajării de personal. Nu vreau să deschid un birou. Îmi place să decid singur ceea ce urmează să fac. Urăsc presiunea”, a declarat el pentru Business Insider la vremea respectivă.
Sean Beckner, un antreprenor din New York City, l-a convins pe DeLong să rămână totuşi în joc. A citit despre dorinţa lui de a vinde ViralNova, i-a trimis un e-mail lui DeLong şi s-a oferit să cumpere o bucată din companie. Această variantă îi permitea lui DeLong să fie plătit şi să continuie afacerea, având şi suficient timp liber. După luni de întâlniri, cei doi au ajuns la o înţelegere. Beckner a devenit CEO-ul ViralNova şi a alcătuit o echipă executivă formată din CFO-ul Jeff Geurts, vicepreşedintele Ryan Elledge şi CTO-ul Shaun Tilford.
Unul dintre redactorii freelanceri ai companiei, Sara Heddleston, a devenit managing editor şi a angajat redactori. În prezent, ViralNova are 22 de angajaţi full-time şi este pe punctul de a genera 35 de milioane de dolari anul acesta. DeLong se află în continuare în consiliul executiv al companiei, iar Zealot Networks îi oferă în sfârşit pauza de care avea nevoie. Întrebat dacă lucrează în continuare 16 ore pe zi, a declarat: ”Este mult mai bine acum. Pot să am puţină viaţă”