Conform Deloitte, clubul spaniol ramane in fruntea clasamentului
castigurilor din fotbal pentru al cincilea an consecutiv, cu un
venit cumulat de 401,4 milioane de euro, fiind urmat de rivalul
istoric FC Barcelona, care a urcat un loc (365,9 milioane euro)
pentru a ocupa locul doi detinut de gruparea Manchester United,
“retrogradata” in pozitia a treia (327 milioane de euro).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Preţul drepturilor de televizare a Ligii Campionilor pentru un
an se ridica la 14,5 milioane de euro, bani pentru care TVR va
transmite, în acest sezon, 29 de partide (incluzând meciurile din
play-off, grupe, fazele eliminatorii şi finala). Dintr-un calcul
simplu rezulta ca o zi cu meci în Liga Campionilor costa, în medie,
jumatate de milion de euro!
La aceşti bani se adauga şi alte cheltuieli conexe cum ar fi
costurile pentru emisiunea din timpul partidei, deplasarea
reporterilor şi a fotografilor la locul de disputare al meciurilor
etc.
Pentru cele patru transmisiuni de pana acum, meciurile
Timişoarei cu Stuttgart şi cele doua partide dintre Panathinakos şi
Atletico Madrid, cu o medie de audienţa pe publicul comercial urban
(18-49 ani) de aproximativ 240.000 de telespectatori (4,5 puncte de
rating), specialiştii estimeaza ca TVR a încasat din publicitate
55.000 de euro, la costuri de aproape 20 de ori mai mari!
Cititi mai multe pe www.prosport.ro
Decizia a starnit un vald e nemultumiri in randul aparatorilor fotbalistului. Avocatul acestuia promite ca Mutu va continua sa işi caute singur dreptatea.
Internationalul roman al Fiorentinei a fost gasit vinovat de stricarea imaginii clubului englez de catre Camera FIFA pentru rezolvare a disputelor, care s-a ocupat de judecarea acestui caz, şi s-a decis ca el sa plateasca o suma uriaşa drept despagubiri: 17 milioane de euro. Avocatii fotbalistului au atacat imediat aceasta decizie, iar Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne a primit misiunea de a se pronunta definitiv daca jucatorul va trebui sa plateasca aceasta suma sau decizia va fi anulata.
Aflati mai multe despre cazul lui Mutu pe www.prosport.ro.
Cititi mai multe despre afacerile fotbalistilor romani pe www.businessmagazin.ro.
In topul realizat de Deloitte, pe locul doi se afla Manchester United, care in sezonul 2007-2008 a inregistrat o crestere a veniturilor de 21% pana la 325 milioane de euro, iar pe locul trei se situeaza clubul spaniol Barcelona, care a avut o crestere de 19%, inregistrand venituri totale de 309 milioane de euro.
"Desi Real Madrid a avut in sezonul 2007-2008 o crestere mai mica a veniturilor fata de anii anteriori, clubul de fotbal si-a dublat veniturile pe care le-a obtinut in 2002 si are cu 41 de milioane mai mult fata de cel de-al doilea club pozitionat in top, Manchester United", a spus Dan Jones, partener al Sports Business Group din cadrul Deloitte."Competitorilor le va fi greu sa intreaca clubul spaniol in conditiile in care oficialii acestuia au declarat ca in sezonul 2008-2009 va obtine venituri de peste 400 milioane de euro."
Toate cele 20 de cluburi aflate in top sunt europene: sapte sunt engleze, Germania si Italia au fiecare cate patru reprezentanti, Spania si Franta cate doua, iar Turcia un singur club.
Cresterea totala a veniturilor inregistrata de cele 20 de cluburi de fotbal prezente in top a fost de 6%, ajungand astfel pana la 3,9 miliarde de euro in sezonul 2007-2008, tripla fata de veniturile generate de cluburile care au alcatuit primul top de acest gen realizat de Deloitte in sezonul 1996-1997.
Topul Deloitte cu veniturile cluburilor in perioada 2007/08
|
Pozitia
(pozitia ocupata anul trecut)
|
Club
|
Venituri (mil. lire sterline)
|
Venituri (milioane euro)
|
|
1 (1)
|
Real Madrid
|
289.6
|
365.8
|
|
2 (2)
|
Manchester United
|
257.1
|
324.8
|
|
3 (3)
|
FC Barcelona
|
244.4
|
308.8
|
|
4 (7)
|
Bayern Munich
|
233.8
|
295.3
|
|
5 (4)
|
Chelsea
|
212.9
|
268.9
|
|
6 (5)
|
Arsenal
|
209.3
|
264.4
|
|
7 (8)
|
Liverpool
|
167.0
|
210.9
|
|
8 (6)
|
AC Milan
|
165.8
|
209.5
|
|
9 (11)
|
AS Roma
|
138.9
|
175.4
|
|
10 (9)
|
Internazionale
|
136.9
|
172.9
|
|
11 (12)
|
Juventus
|
132.6
|
167.5
|
|
12 (13)
|
Olympique Lyonnais
|
123.3
|
155.7
|
|
13 (16)
|
Schalke 04
|
117.5
|
148.4
|
|
14 (10)
|
Tottenham Hotspur
|
114.8
|
145.0
|
|
15 (15)
|
Hamburger SV
|
101.3
|
127.9
|
|
16 (19)
|
Olympique de Marseille
|
100.4
|
126.8
|
|
17 (14)
|
Newcastle United
|
99.4
|
125.6
|
|
18 (n/a)
|
VfB Stuttgart
|
88.3
|
111.5
|
|
19 (n/a)
|
Fenerbahce
|
88.1
|
111.3
|
|
20 (n/a)
|
Manchester City
|
82.3
|
104.0
|
Unii dintre colegii de munca stateau la birourile lor din São Paolo (Brazilia), intr-o luni dupa-masa, discutand despre meciurile de fotbal din weekend si alegandu-si jucatorii preferati. Unuia dintre ei ii place un fundas talentat. Altul isi doreste un jucator care a marcat cu regularitate pentru o echipa de top din divizia a doua. Si seful de-abia asteapta sa ia un tanar aparator care va fi in curand disponibil pentru transfer.
Ar putea fi o divizie fantastica precum oricare alta, doar ca tranzactiile sunt reale. Actiunea se petrece in biroul Traffic, o companie braziliana aflata in frutea unui nou val – controversat – de investitii in fotbalul brazilian. Avand la dispozitie 20 de milioane de reali (7,5 milioane de euro) fonduri proprii si alte 20 de milioane de reali pe care spera sa le stranga de la investitori, Traffic cumpara contractele unor jucatori tineri din intreaga Brazilie.
Apoi ii imprumuta unor echipe care le platesc jucatorilor un salariu si le dau sansa de a-si demonstra talentul. Daca jucatorii sunt recrutati de o echipa importanta din Europa, Traffic si partenerii sai primesc cea mai mare parte din beneficiile de transfer. Jucatorul primeste de obicei un bonus la semnare si, adesea, un salariu consistent. “In loc sa investeasca la bursa sau pe piata imobiliara”, spune Julio Mariz, presedintele Traffic, “acesti oameni investesc in achizitionarea drepturilor asupra jucatorilor de fotbal”.
Eforturi similare de a investi in sportivi au fost luate in discutie si in baseball-ul din SUA ori in fotbalul din Marea Britanie, dar niciunul dintre aceste eforturi nu a capatat o asemenea amploare ca in Brazilia. Tranzactiile sunt indoielnice; FIFA, forul conducator al fotbalului la nivel mondial, a interzis implicarea unor terte parti in transferurile de jucatori. Dar fara investitii din exterior, multe echipe braziliene ar da faliment.
Cateva fonduri precum Traffic au aparut anul trecut si unele mari companii braziliene – inclusiv supermarketuri – creeaza departamente specializate in fotbal, ca sa investeasca in jucatori tineri ce spera ca vor trezi intr-o buna zi interesul cluburilor europene. “Am investit 10 milioane de dolari (6,5 milioane de euro) pe an, dar suma creste cu repeziciune, pentru ca se pot face profituri mari”, spune Thiago Ferro, partener in cadrul departamentului de investitii in fotbal al lantului de supermarketuri Grupo Sonda.
“Oferim profituri de 150% pe an.” In fotbal, de obicei cluburile detin drepturile economice asupra unui jucator care se afla sub contract cu echipa lor. Daca alta echipa vrea sa ia acel jucator, trebuie sa-i plateasca clubului actual un onorariu de transfer, pe langa banii pe care-i ofera jucatorului. Dar in ultimii ani, agentiile independente au aparut in toata lumea fotbalistica. Si in vreme ce contractele jucatorilor sunt inca detinute de echipe, dupa cum o cer reglementarile internationale, investitorii incep sa se implice si ei.
Noul model este atractiv pentru investitori, pentru ca o vanzare de valoare mare poate garanta profituri spectaculoase. Traffic estimeaza profituri de 30% pe an, spune Mariz. Grupo Sonda asteapta profituri si mai mari, pentru ca urmareste cateva tranzactii majore in loc sa caute un numar mare de jucatori de valoare medie, asa cum face Traffic.
Profiturile estimate al Grupo Sonda sunt mai mari, pentru ca si strategia este mai riscanta. Traffic plateste dividende la fiecare sase luni din banii stransi din tranzactiile cu jucatori. Cand un jucator este vandut, investitorii isi impart onorariul de transfer cu cluburile, potrivit procentajelor de proprietate. Cluburile braziliene au imbratisat noul model de investitie, pentru ca astfel obtin finantari fara sa fie nevoite sa-si vanda jucatorii atat de repede sau atat de des.
Si cand o fac, pentru ca altfel nu se poate, sumele imense, de cate 50 de milioane de dolari pentru cate un om, garanteaza supravietuirea clubului. “Daca ne dorim o echipa decenta, avem nevoie de ajutor financiar”, spune Carlos Augusto Montenegro, vicepresedinte pentru fotbal la Botafogo, un club din Rio de Janeiro care are cel putin sase jucatori imprumutati de la fonduri sau de la investitori individuali.
“Stim ca ne folosesc drept o vitrina de magazin, dar asta e bine atat pentru jucator si pentru agent, cat si pentru Botafogo”, spune el. “Daca ar fi existat alternativa, am fi ales-o, dar asta e tot ce avem azi si vedem ca functioneaza.” Anul trecut, Bayern München a cheltuit 19 milioane de dolari pentru Breno (Breno Vinicius Borges, oficial, dar putina lume din Brazilia il stie dupa acest nume), un aparator de 18 ani care a jucat doar 22 de jocuri pentru São Paulo.
AC Milan a platit o suma asemanatoare pentru atacantul de 17 ani de la Internacional, Alexandre Pato. Dar nu doar marile cluburi de fotbal din Anglia, Germania, Italia sau Spania vor jucatori brazilieni. Anul trecut, 1.085 de jucatori din Brazilia au fost transferati la diverse cluburi din Vietnam, Qatar si Insulele Faröe, potrivit Confederatiei Braziliene de Fotbal. Asemenea cifre i-au facut pe cei de la Traffic sa intre in actiune, recunoaste Mariz.
Compania din São Paulo s-a infiintat in anii ‘80, vanzand spatii publicitare pe terenurile de fotbal. A trecut apoi la marketing sportiv si administrarea de turnee si acum detine drepturile de transmisie pentru multe din cele mai mari turnee de fotbal din America de Sud. Recent si-a mutat insa atentia spre investitii mai consistente in jucatori. Pe langa achizitionarea a doua echipe, Traffic a infiintat anul trecut si un fond denumit Cedro Participacoes, folosind 12 milioane de dolari din banii firmei.
De atunci, 18 persoane au cumparat fiecare cate una sau mai multe actiuni in valoare de 120.000 de dolari, ducand activele totale ale fondului la peste 20 de milioane de dolari. Fondul este estimat sa functioneze trei ani, cam acelasi ciclu de viata cu al unui contract sportiv obisnuit; Traffic va detine in orice moment o participatie de cel putin 50%, a spus Mariz.
Pana acum fondul a cumparat drepturile exclusive sau partiale ale 36 de jucatori si 12 dintre ei au ajuns la Palmeiras, unul dintre cele mai mari cluburi de fotbal braziliene si principalul partener al Traffic in acest vehicul de investitii. Sefii Traffic se intalnesc cu directorii Palmeiras cel putin o data pe luna ca sa discute despre resursele umane ale clubului. Traffic da celor de la Palmeiras o lista cu jucatorii disponibili, iar Palmeiras poate de asemenea sa ceara ajutorul Traffic in achizitionarea unui anumit jucator foarte bun.
Dar exista si potentiale neplaceri, in special pentru suporteri. Investitorii ar putea fi tentati sa vanda un jucator tocmai cand valoarea lui a crescut, lipsind echipa de aportul unui element-cheie intr-un moment vital. Daca fondurile detin drepturi si pentru jucatorii echipelor adverse, exista si o aparenta de conflict de interese. Si multi suporteri se tem ca oameni fara prea mult atasament fata de valorile clubului ajung sa detina un control prea mare asupra jucatorilor.
Gilberto Cipullor, vicepresedintele pentru fotbal de la Palmeiras, spune ca Traffic nu poate sa vanda jucatorii in timpul unor anumite perioade importante din timpul sezonului, adaugand ca daca valoarea unui jucator creste, el oricum urmeaza sa fie vandut. Totusi, implicarea unei terte parti in comertul cu fotbalisti ridica destule probleme. Un scandal in Europa cu privire la cine detinea doi jucatori argentinieni transferati de la clubul brazilian Corinthians in Anglia in 2006 i-a facut pe cei de la FIFA sa interzica de la inceputul acestui an detinerea unui fotbalist de catre o terta parte in afara de clubul cumparator si cel vanzator.
Traffic ocoleste aceasta regula, incheind jucatorilor contracte cu micul club pe care-l detine, Desportivo Brasil, si apoi imprumutandu-i echipelor partenere precum Palmeiras, spune Mariz. Grupo Sonda ofera insa toate drepturile, cu exceptia celor privitoare la viitoarele castiguri financiare, clubului cu care incheie contractul, a spus Ferro. Un purtator de cuvant al FIFA a spus oricum ca organismul nu investigheaza sistemul brazilian, pentru ca “nicio acuzatie formala nu ne-a fost semnalata”.
Managerii de fonduri din Brazilia spun ca ei se incadreaza in prevederile legii si au subliniat ca nu au de gand sa opreasca afacerile. Cluburile sunt avide de lichiditati, iar investitorii de profituri, asa ca lucrurile par sortite sa continue in aceeasi directie. “Sunt unii iresponsabili care vor doar sa faca un profit pe termen scurt”, comenteaza presedintele Asociatiei Agentilor de Fotbal din Brazilia, Leo Rabello. “Dar daca totul se face cum trebuie, atunci fotbalul se va schimba, iar investitiile vor veni in Brazilia.”
Mai multe amanunte, pe www.gandul.info
Managerii de televiziuni au si de ce sa faca socoteli, avand in vedere ca investitia totala in achizitionarea drepturilor de televiziune s-a ridicat la aproximativ 150 de milioane de euro. Aproximativ doua treimi din suma – 102 milioane de euro cu TVA (85 de milioane de euro fara TVA) – au reprezentat numai meciurile din Liga 1, achizitionate de Antena 1 si RCS&RDS la sfarsitul lunii martie pentru o perioada de trei ani.
Competitorii consortiului Antena 1 si RCS&RDS au fost Realitatea Media – Telesport si Kanal D, care au oferit maxim 84,5 milioane de euro, respectiv 72,5 milioane de euro.
Desi suma este de peste trei ori mai mare decat cele 28 de milioane de euro platite de Telesport in 2004 pentru difuzarea meciurilor in perioada 2004-2008, Dumitru Dragomir, presedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, a declarat ca valoarea este mica, asteptandu-se ca drepturile de transmisiune pentru viitorii trei ani sa ajunga la 150-160 de milioane de euro.
Daca din aceasta afacere echipa campioana va castiga aproximativ patru milioane de euro anual, iar ultimele clasate vor incasa in jur de un milion de euro pe an, in ceea ce priveste recuperarea banilor de catre Antena 1 situatia este incerta.
“Nu cred ca banii atrasi din publicitate corelati direct cu meciurile de fotbal sa acopere aceasta investitie. Insa, daca ne gandim la faptul ca meciurile din Liga 1 ajuta la cresterea cotei de piata a unei statii, rezulta ca aceste meciuri vor avea un efect benefic asupra tuturor bugetelor atrase de o televiziune. Deci este posibil ca, la finalul celor trei ani, investitia sa poata fi acoperita de ratingurile si cotele de piata in crestere”, apreciaza Victor Popa, media account director la Optimedia, agentia de media din cadrul grupului de comunicare Publicis.
Cristi Cretu, directorul departamentului sport al trustului Intact, considera ca pe segmentul urban vor fi derby-uri care vor inregistra si peste 20 de puncte de rating (aproximativ 1.970.000 de telespectatori), optiunile 2, 3 si 4 in jur de 10 puncte de rating, iar meciurile de optiunea a 8-a si a 9-a vor inregistra 4-5 puncte de rating.
Victor Popa vede de asemenea o posibilitate a recuperarii investitiei prin promovarea si atragerea de bugete pentru emisiunile conexe transmisiunilor sportive sau prin lansarea unui nou post de sport care sa difuzeze meciurile mai putin importante. Anuntat inca de la inceputul anului ca facand parte din cele trei posturi (sport, muzica si business) in care trustul Intact va investi aproximativ de 30 de milioane de euro, canalul de sport ArennaTV a fost prezentat la jumatatea lunii mai sub numele de GSP TV.
Carmen Lixandru, managing director la MediaCom, agentia de media a grupului de comunicare Grey Worldwide Romania, e de parere ca Antena 1 poate sa-si recupereze investitia, dar estimeaza ca presiunea va fi foarte mare, din cauza unei cresteri mai mici de 35-40%, cat a fost in ultimii ani valoarea cresterilor pe piata de publicitate. "Investitiile in publicitate in segmentul de sport vor creste categoric. Televiziunile au majorat deja costul unui punct de audienta cu o medie de 25-30%; in plus, aceste programe sunt considerate premium si se percepe o suprataxa intre 30% si 50% aplicata la valoarea unui punct de rating. In general, transmisiile competitiilor de fotbal sunt cam cele mai scumpe programe din grila unei televiziuni”, mai spune Lixandru.
In aceeasi zi cu drepturile pentru Liga 1 s-a decis si ca TVR si Boom vor difuza meciurile din Champions League, cel mai important format sportiv la nivel mondial, a carui finala din acest an dintre Manchester United si Chelsea Londra a fost urmarita de aproximativ 100 de milioane de oameni.
Care va fi insa audienta meciurilor? Ioan Todan, directorul departamentului de sport din TVR, afirma ca difuzarea meciurile din Liga Campionilor ar trebui sa fie varfuri de audienta pe toate cele trei segmentele de public – national, all urban (18-99 de ani) si comercial (urban 18-49 de ani). Andreea Hreniuc, TV sales manager la Splendid Media, agentia care vinde publicitate pentru posturile publice de televiziune, estimeaza ca audienta medie pe segmentul all urban va fi cuprinsa intre 6 si 10,5 puncte de rating, adica intre 591.000 si 1.034.250 de telespectatori.
In legatura cu cele 35 de milioane de euro pe care i-a platit TVR pentru difuzarea meciurilor din optiunea 1 a Ligii Campionilor, Ioan Todan spune ca rezultatele investitiei se vad deja, postul public castigand capital de imagine in urma acestei achizitii.
Tot la imagine se refera si Radu Budes, managing director la Splendid Media, atunci cand afirma ca, desi sumele platite pentru drepturile de televiziune sunt substantiale, pot fi considerate investitii in imagine. “Televiziunile nu privesc lucrurile strict din perspectiva veniturilor realizate din difuzarea programelor achizitionate. Adica atat cat am dat versus atat cat am scos. Este importanta si cresterea pe care un program bun o aduce programului dinainte sau celui de dupa. Aceste cresteri se contorizeaza la randul lor in bani”.
De cand sunt difuzate la Pro TV meciurile din Champions League, recordul de audienta a fost inregistrat la meciul Steaua-Real Madrid, care a avut un rating de 27,2 puncte in mediul urban, fiind urmarit de aproximativ 2,9 milioane de telespectatori.
Victor Popa crede ca, odata cu transmiterea partidelor de catre TVR din 2009, ratingurile medii ale competitiei vor scadea cu aproximativ 35-40%. In acest context, Pro TV va transmite incepand cu acest an partidele din Cupa UEFA, a doua competitie ca importanta dupa Champions League, dar care are un rol din ce in ce mai semnificativ pe piata media autohtona, datorita calificarii a cel putin patru echipe romanesti in grupele UEFA (Rapid, Dinamo, Unirea Urziceni, Poli Timisoara) si a posibilei calificari a FC Vaslui din Cupa UEFA Intertoto.
“In sezonul urmator, patru echipe romanesti au sanse sa ajunga in aceasta competitie, asa ca interesul va fi major. Sa nu uitam ca printre meciurile cu cele mai mari ratinguri inregistrate pana acum se afla cel din sferturile Cupei UEFA, Steaua-Rapid, precum si semifinala Steaua-Middlesbrough. Incepand din sezonul 2009, aceste drepturi de difuzare apartin Pro TV si ne asteptam la o promovare foarte puternica, cel putin la nivelul promovarii din Liga Campionilor”, spune managerul Optimedia. Meciul Steaua–Middlesbrough din semifinalele Cupei UEFA, editia 2006 a avut un rating de 33,7 de puncte in mediul urban, iar meciul Steaua-Rapid din sferturile de finala ale competitiei a inregistrat un rating de 31,3 de puncte.
Despre audientele meciurilor din Cupa UEFA, Costi Mocanu, directorul general al companiei Pro TV, afirma ca media de audiente in targetul comercial al Pro TV va fi in jurul a 7%, in timp ce pe canalul Sport.ro, media va fi probabil de 0,8-1 puncte pe acelasi target.
Chiar daca meciurile din Champions League sunt printre cele mai importante programe ale Pro TV la ora actuala, Costi Mocanu spune ca incasarile din publicitate ale postului nu vor fi afectate de pierderea drepturilor de difuzare pentru aceasta competitie, asa cum nu au fost afectate nici in urma cu cinci ani, cand postul nu a mai transmis partidele din campionatul intern de fotbal. “Am pierdut Champions League pentru ca suma oferita de altii a fost mai mare decat a noastra. Foarte bine, inseamna ca nu ne puteam permite programul. Am pus in oferta banii care ne dadeau o margine de profit”, precizeaza directorul companiei Pro TV.
Programele sportive au ocupat anul trecut locul al saptelea in topul programelor difuzate de televiziunile romanesti, din punctul de vedere al audientei, in timp ce in primele cinci luni ale acestui an au ajuns pe locul 6, pe primele trei locuri fiind stirile, serialele si emisiunile de divertisment.
Costi Mocanu considera ca “actiunea, drama, vedetele, transmisiunile live si neprevazutul” sunt ceea ce ii determina pe oameni sa urmareasca meciurile de fotbal, in timp ce Cristi Cretu crede ca pasiunea romanilor pentru fotbal se datoreaza performantelor, inclusiv celor din perioada dinainte de 1989. “Inainte de ’89, fotbalul era una dintre putinele distractii, iar dupa ’89 a fost unul dintre putinele sporturi care au fost mereu in prim-plan. Suporterii au ramas mereu aproape de fotbalul intern. Celelalte sporturi si-au pierdut fanii din cauza lipsei de performante”.
Echipa nationala de fotbal a Romaniei este evaluata la 87,2 milioane de euro si are o cota la castigarea Campionatului European de Fotbal 2008 de 1/34, conform unui raport al Raiffeisen Research, divizia de cercetare a grupului austriac Raiffeisen.
Cititi continuarea pe www.zf.ro
Un studiu prezentat in decembrie 2007 de compania americana Zenith Optimedia arata ca investitiile in publicitate vor creste in acest an cu 6,7%, la aproximativ 485 de miliarde de dolari (circa 307 miliarde de euro). Printre motivele acestei cresteri se numara alegerile prezidentiale din SUA, dar mai ales Campionatul European de Fotbal si Jocurile Olimpice. Evident, pe piata romaneasca acesti factori nu se manifesta in mod automat. “Asa cum s-a observat in anii precedenti, Jocurile Olimpice au un impact redus asupra volumelor de publicitate in Romania, insa Campionatul European de Fotbal va fi in centrul atentiei datorita participarii echipei nationale. Advertiserii consacrati vor suplimenta bugetele in perioada iunie-iulie”, apreciaza Radu Voicu, Media Planner la MindShare, divizia de media buying a grupului Ogilvy.
Voicu adauga ca in 2004, in timpul Campionatului European, TVR 1 a inregistrat un numar total de 40.327,8 GRP (gross rating point – procentul din audienta care a vizionat o reclama), mai mult cu 25% fata de o perioada obisnuita, iar pentru 2008 se estimeaza o crestere si mai mare datorita prezentei nationalei de fotbal a Romaniei la meciurile din Austria si Elvetia.
Costi Mocanu, director al companiei Pro TV, care reuneste posturile Pro TV, Acasa TV, Sport.ro, Pro Cinema, Pro TV International si licenta MTV Romania, spune ca valoarea pietei de publicitate de sport la televiziune depinde foarte mult de performantele sportivilor la evenimente precum Campionatul European sau Jocu¬rile Olimpice, de numarul de echipe care se vor califica in grupele UEFA Champions League, dar si de drepturile de televizare ale Ligii 1, competitia interna de fotbal. “Daca meciurile vor fi difuzate de canalele de televiziune cu acces platit, cu siguranta se vor cheltui bani mai putini in sustinerea cu publicitate la televiziune a partidelor. Unele bugete se pot muta catre alte sporturi, altele se pot indrepta spre alte domenii”, explica directorul executiv al Pro TV S.A.
Liga Profesionista de Fotbal doreste sa vanda drepturile de televiziune pentru meciurile interne pe o perioada de trei ani cu aproximativ 18 milioane de euro pe sezon, o suma considerata mare pentru televiziuni. Pe de alta parte, Dumitru Dragomir, presedintele Ligii, a declarat ca a primit deja “doua oferte de 54 de milioane de euro, care reprezinta un pret bunicel”. Pentru acest sezon, drepturile TV sunt detinute de canalul Telesport, care a vandut o parte din optiuni posturilor Kanal D, TVR 1, Antena 1 si National TV.
Derby-ul Steaua-CFR Cluj, difuzat de Kanal D la 2 martie, a atras aproximativ 720.000 de telespectatori intre 18-49 de ani din mediul urban, reprezentand cea mai mare audienta inregistrata de un program al postului de la aparitia in Romania, in martie anul trecut. Prin comparatie, in 2007, meciurile cu cele mai mari audiente la Kanal D au fost cele doua derby-uri dintre Steaua si Dinamo, cel din aprilie atragand aproximativ 414.000 de telespectatori, iar cel din noiembrie 539.000.
In ceea ce priveste meciurile echipei nationale, licitatia a fost castigata de Antena 1, care pentru 2,6 milioane de euro va transmite cele cinci meciuri ale nationalei ce vor fi disputate pe teren propriu in urmatorii doi ani. Anul trecut, meciul cu cea mai mare audienta transmis de TVR 1 a fost returul dintre Romania si Olanda, urma¬rit de 4,6 milioane de oameni, acesta inregistrand un rating la nivel national de aproximativ 24 de puncte si o cota de piata de 48,8%.
Despre felul cum vor evolua audientele TVR 1 in perioada Campionatului European, Andreea Hreniuc, TV sales manager la Splendid Media, agentia care vinde publicitate pentru posturile publice de televiziune, spune ca se asteapta ca postul public sa fie atunci lider de audienta. “Desi noul sistem de masurare, al GfK, a adus scaderi de audienta si pentru posturile publice, suntem convinsi ca aceasta competitie va avea audiente impresionante, mai ales ca participa si Romania. Intotdeauna sportul-rege a adus audiente bune.”
Bogdan Prajisteanu, managing director la agentia de media buying Mediaedge:cia, estimeaza ca la meciurile Romaniei de la Campionatul European de Fotbal TVR ar putea atrage aproximativ 7 milioane de telespectatori, iar veniturile nete din publicitate ale postului ar putea ajunge la aproximativ 6 milioane de euro.
Potrivit Alfa Cont Mediawatch, printre cei mai importanti clienti de publicitate la meciurile echipei nationale se numara Inbev (Bergenbier, Stella Artois, Beck’s, Lowenbrau, Noroc), Coca-Cola, Quadrant Amroq Beverages (QAB este imbuteliatorul distribuitorului Pepsi si Prigat pentru Romania si Republica Moldova), Orange, Cosmote, Vodafone, Romaqua Group (imbuteliatorul si distribuitorului Borsec si Giusto), European Drinks si Heineken.
In prima editie a emisiunii Business Magazin, Olivia Steer a filmat, editat si montat trei reportaje-model pentru orice roman, mai ales ca targetul emisiunii este destul de larg, de la businessmeni, la oameni obisnuiti datorita limbajului extrem de accesibil si montajului viu.
"In premiera jurnalistica, il vedeti la cirma propriei afaceri pe Gica Popescu, fostul mare international roman, care s-a lasat cu totul acaparat de afacerile de real estate pe care le desfasoara. Il veti surprinde pe fosta mare glorie a fotbalului romanesc in mijlocul unei tranzactii de anvergura, privind un teren de citeva zeci de mii de metri patrati. Aveti loc rezervat la masa negocierilor, alaturi de Gica Popescu, pentru a afla care e cheia succesului sau in afaceri. Nu ratati noutatile despre proiectele in desfasurare si planurile sale care includ, cu putin noroc, un nou viitor in fotbal!”, povesteste realizatoarea emisiunii “Business Magazin”.
In “Business Magazin”, telespectatorii Pro Tv vor vedea si ca Ionut Olteanu si-a construit un viitor frumos. E vorba despre o afacere cu flori, pornita acum citiva ani de la zero, cu 4 milioane de lei, ajungind acum sa aiba cea mai mare cota de piata din Romania.
Indata ce lectia numarul 1 "Cum se fac banii" a fost asimilata, telespectatorii Pro Tv sunt invitati sa aprofundeze lectia numarul 2, despre cum se cheltuiesc ei: “Si vorbim despre cum se cheltuiesc ei pe terenul de golf, alaturi de jucatori pasionati, ca fostul tenisman, Florin Segarceanu, azi important investitor in real estate", a declarat Olivia.