BusinessMagazin

Tag: extindere

  • Profi deschide cinci noi magazine şi ajunge la 531 de unităţi

    Deschis în format City, magazinul din Predeal, al 19-lea din judeţul Brasov, se găseşte pe B-dul Mihail Săulescu, nr. 62. Acesta are o suprafaţă totală de 375 mp, iar sala de vânzări este de 253 mp.

    Tot în format City se află şi unitatea din Bacău. Situată pe str. Letea, nr.13, sc. A-B, aceasta acoperă 358 mp, din care suprafaţa de vânzări este de 194 mp.

    De astăzi, localitatea Stulpicani, judeţul Suceava, dispune de un magazin PROFI Loco pe str. Principală, nr. 275. Unitatea măsoară o suprafaţă totală de 350 mp, iar sala de vânzări are 215 mp.

    Acum funcţionează în format Loco câte un magazin PROFI şi în localitatile Iancu Jianu şi Vadastrita, ambele din judeţul Olt. Cel din Iancu Jianu este situat pe str. Târgului, nr.1B şi ocupă o suprafata totală de 393 mp, iar sala de vânzări măsoară 186 mp.

    Cu o suprafaţă totală de 313 mp, din care suprafaţa de vânzare este de 178 mp, unitatea din Vadastrita funcţionează pe str. M. Sadoveanu, nr. 60.

     

     

  • Ce sume se învârt în spatele unui celebru slogan. Câţi bani face ”Farmacia inimii” Catena

    ,,Profitul înregistrat s-a încadrat în limitele prognozate, ceea ce ne va permite să investim în continuare în dez­vol­tarea lanţului de farmacii“, a spus Alina Marinescu, far­macist şi director general al Catena.
     
    Obiectivele de dezvoltare ale companiei pentru anul aces­ta urmăresc creşterea  numărului de farmacii cu cel pu­ţin 6%, precum şi mărirea numărului de angajaţi, în unităţile Catena fiind angajate la finalul anului trecut 4.000 de persoane.
     
    Bugetul pentru investiţii în extinderea şi modernizarea spa­ţiilor actuale este de 15 mil. euro anul acesta. Catena vi­zea­ză consolidarea în piaţă prin achiziţii de licenţe şi spaţii de retail, dar reprezentanţii companiei arată că principalul obsta­col anul acesta este reprezentat de lipsa unor produse de pe piaţă, situaţie cu care se confruntă şi alţi jucători.
     

  • Ce sume se învârt în spatele unui celebru slogan. Câţi bani face ”Farmacia inimii” Catena

    ,,Profitul înregistrat s-a încadrat în limitele prognozate, ceea ce ne va permite să investim în continuare în dez­vol­tarea lanţului de farmacii“, a spus Alina Marinescu, far­macist şi director general al Catena.
     
    Obiectivele de dezvoltare ale companiei pentru anul aces­ta urmăresc creşterea  numărului de farmacii cu cel pu­ţin 6%, precum şi mărirea numărului de angajaţi, în unităţile Catena fiind angajate la finalul anului trecut 4.000 de persoane.
     
    Bugetul pentru investiţii în extinderea şi modernizarea spa­ţiilor actuale este de 15 mil. euro anul acesta. Catena vi­zea­ză consolidarea în piaţă prin achiziţii de licenţe şi spaţii de retail, dar reprezentanţii companiei arată că principalul obsta­col anul acesta este reprezentat de lipsa unor produse de pe piaţă, situaţie cu care se confruntă şi alţi jucători.
     

  • Muşat & Asociaţii extinde structura de conducere

    Cu o experienţă profesională şi managerială bogată, Partenerii nou promovaţi au făcut parte, anterior acestei numiri, din echipa de Managing Associates a firmei.

    Cei patru noi Parteneri sunt: Vlad Cordea, Bogdan Mihai, Bogdan Riti şi Liviu Togan, specializaţi în arii de practică cheie ale firmei.
    Pe lângă promovările la nivelul parteneriatului un număr de cinci avocaţi cu experienţă avansează în ierarhia casei de avocatură, fiind promovaţi în poziţia de Managing Associates, respectiv Dana Buscu (Restructurare & Insolvenţă, Litigii Comerciale), Iuliana Iacob (Arbitraj Internaţional, Litigii Comerciale), Andrei Ormenean (Drept Societar, Fuziuni & Achiziţii), Iuliana Popa (Restructurare & Insolvenţă, Litigii Comerciale) şi Ioana Varga (Litigii şi Arbitraj, Co-Head al biroului regional Muşat & Asociaţii Cluj).

    Alţi doisprezece avocaţi au fost promovaţi în poziţia de Senior Associates şi anume (în ordinea alfabetică): Ana Maria Abrudan, Coralia Alecu, Raluca Alexandru, Mateea Codreanu, Diana Dobromir, Adrian Danciu, Ştefan Diaconescu, Maria Dosan, George Ghitu, Mihai Macovei, Alina Man, Anca Simeria.

    Promovările vizează departamentele de Litigii & Arbitraj, Fuziuni şi Achiziţii, Energie şi Resurse Naturale, Drept Societar şi Comercial, Dreptul Concurenţei, Restructurare şi Insolvenţă şi Drept Penal.

    În urma acestor schimbări, începând cu 1 martie, echipa Muşat & Asociaţii ajunge la un număr de 20 de parteneri şi peste 100 de avocaţi, consultanţi fiscali şi practicieni în insolvenţă.

  • Lanţul românesc care se bate cu McDonald’s şi KFC deschide un nou restaurant

    Spartan a redeschis restaurantul stradal din Arad, după o investiţie de peste 30.000 de euro în modernizarea decorului şi suplimentarea numărului de locuri, de la 40, la 55. Unitatea este deţinută de Olivian Miţaru, francizat Spartan care a mai deschis trei restaurante, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, şi are în plan extinderea în zona Transilvaniei.

    Restaurantul are o suprafaţă de 180 de metri pătraţi şi este situat pe Bd. Revoluţiei nr. 44, în centrul Aradului, într-o zonă foarte circulată, cu multe clădiri istorice, cafenele, licee şi instituţii ale administraţiei locale, în apropierea primăriei şi a centrului comercial Ziridava.Acest restaurant este prima unitate Spartan din Arad, are 13 angajaţi şi a fost inaugurată de Olivian Miţaru pe 3 iulie 2015. Ulterior, omul de afaceri a deschis un restaurant şi în centrul comercial Atrium din Arad şi încă unul în River Plaza, în Râmnicu Vâlcea. Cifra de vânzări înregistrată în 2016 de această unitate a fost de 480.000 de euro. În cadrul acestui restaurant sunt angajate 13 persoane.

    În afară de cele trei restaurante deschise, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, Olivian Miţaru are în plan şi inaugurarea celei de-a patra unităţi, în toamnă, în Shopping City Râmnicu Vălcea, centru comercial dezvoltat de NEPI. Alte planuri de extindere vizează zona Transilvaniei, în special Aradul, piaţă pe care deja o cunoaşte foarte bine şi Oradea. S.C. Oli&Oli Food S.R.L., înfiinţată în anul 2015, este deţinută de Olivian Miţaru, a primit francize pentru restaurantele din Arad şi Râmnicu Vâlcea şi are 45 de angajaţi şi o cifră de afaceri de circa 1 milion de euro în 2016.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 31 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ şi Constanţa. Cifra de afaceri înregistrată de grupul de restaurante Spartan la finalul anului 2015 este de aproximativ 12 milioane  de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajaţe peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 31 de unităţi lucrează peste 500 de oameni. Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală, în provincie, dar şi în afara graniţelor României. Planurile sale de expansiune vizează ca, până în 2018, să ajungă la 40 de unităţi.

     

     

  • Lanţul românesc care se bate cu McDonald’s şi KFC deschide un nou restaurant

    Spartan a redeschis restaurantul stradal din Arad, după o investiţie de peste 30.000 de euro în modernizarea decorului şi suplimentarea numărului de locuri, de la 40, la 55. Unitatea este deţinută de Olivian Miţaru, francizat Spartan care a mai deschis trei restaurante, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, şi are în plan extinderea în zona Transilvaniei.

    Restaurantul are o suprafaţă de 180 de metri pătraţi şi este situat pe Bd. Revoluţiei nr. 44, în centrul Aradului, într-o zonă foarte circulată, cu multe clădiri istorice, cafenele, licee şi instituţii ale administraţiei locale, în apropierea primăriei şi a centrului comercial Ziridava.Acest restaurant este prima unitate Spartan din Arad, are 13 angajaţi şi a fost inaugurată de Olivian Miţaru pe 3 iulie 2015. Ulterior, omul de afaceri a deschis un restaurant şi în centrul comercial Atrium din Arad şi încă unul în River Plaza, în Râmnicu Vâlcea. Cifra de vânzări înregistrată în 2016 de această unitate a fost de 480.000 de euro. În cadrul acestui restaurant sunt angajate 13 persoane.

    În afară de cele trei restaurante deschise, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, Olivian Miţaru are în plan şi inaugurarea celei de-a patra unităţi, în toamnă, în Shopping City Râmnicu Vălcea, centru comercial dezvoltat de NEPI. Alte planuri de extindere vizează zona Transilvaniei, în special Aradul, piaţă pe care deja o cunoaşte foarte bine şi Oradea. S.C. Oli&Oli Food S.R.L., înfiinţată în anul 2015, este deţinută de Olivian Miţaru, a primit francize pentru restaurantele din Arad şi Râmnicu Vâlcea şi are 45 de angajaţi şi o cifră de afaceri de circa 1 milion de euro în 2016.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 31 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ şi Constanţa. Cifra de afaceri înregistrată de grupul de restaurante Spartan la finalul anului 2015 este de aproximativ 12 milioane  de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajaţe peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 31 de unităţi lucrează peste 500 de oameni. Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală, în provincie, dar şi în afara graniţelor României. Planurile sale de expansiune vizează ca, până în 2018, să ajungă la 40 de unităţi.

     

     

  • Zara îşi doreşte să aducă în România singurul brand pe care nu-l avea pe piaţa locală

    Grupul spaniol Inditex, care deţine în portofoliu mai multe branduri de modă printre care şi Zara, va deschide în perioada următoare primul magazin Uterque din România în centrul comercial Băneasa Shopping City.

    Retailerul a înfiinţat în acest an compania Uterque Fashion Ro cu un capital social de 200.000 de lei. Com­pania va opera brandul cu acelaşi nume, acesta fiind un prim pas oficial care marchează venirea pe piaţa locală.

    De altfel, acesta este modelul de lucru al spaniolilor care au pe piaţa lo­cală deja şapte branduri – Zara, Zara Home, Urterque, Bershka, Pull & Bear, Stradivarius şi Oysho. Fiecare brand este operat de o companie sepa­rată. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu Uterque.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să câştigi sute de mii de euro din vânzarea unei plante

    România avea o tradiţie în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa şi al treilea din lume. Puţini ştiu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea şi procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potenţialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el şi-a extins operaţiunile şi în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro. 

    „HempFlax a fost înfiinţată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut şi crede în continuare că una dintre soluţiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă şi cu utilizări multiple în diverse domenii”, povesteşte Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obţin atât fibre, cât şi seminţe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcţiile, industria alimentară sau farmaceutică.

    Astfel, seminţele decorticate şi uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, vândute şi sub formă de suplimente alimentare. Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obţin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto şi pentru izolaţii, şi puzderia de cânepă, folosită în construcţii. O altă categorie de clienţi sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca aşternut.

    Olandezul a ales România ca a doua ţară în care să-şi desfăşoare activitatea; pe lângă tradiţia recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat şi faptul că legislaţia permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafaţa a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producţia efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuieşte să crească suprafeţele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.

    De pe fiecare hectar cultivat se obţin circa 5-6 tone de tulpini şi 500‑600 kg de seminţe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producţie ar urma să fie atinsă în circa 4 – 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alţi cultivatori din diverse zone ale ţării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafeţele cultivate vor ajunge la 1.000 – 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.

    „Anul acesta este unul de optimizare a procesării şi producţiei agricole, deci nu intenţionăm să creştem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziţia de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcţie de oportunităţile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluţiei de construit case din cânepă şi var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieţei locale; la ora actuală, principalii clienţi sunt din Germania şi Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a iniţiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce îşi propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât şi pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.

    Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcţii de referinţă pentru cei interesaţi, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung şi mediu, Hempflax îşi doreşte să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major şi singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de graniţele ţării avem parteneri interesaţi, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.

    Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unităţii de producţie din ţara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nişă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieţei sau concurenţă. Suntem primii şi singurii”. Iar oportunităţile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; şi clima este adecvată şi, mai ales, piaţa este în continuă creştere. Materiile prime obţinute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficienţă al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potenţiali furnizori ai noştri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în acelaşi timp, să creştem suprafeţele cultivate cu cânepă prin acţiuni proprii şi prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.

  • Adeplast se aşteaptă la exporturi mai mari cu 40% în 2017

    “Avem de ceva vreme în gând să iniţiem şi piaţa din Ucraina, însă evoluţia politică de acolo încă ne face să privim încă cu rezerve acest proiect. Cu toate acestea prospectăm piaţa constant şi chiar în aceste zile suntem prezenţi cu echipa la un târg de profil din Kiev, unde am întâlnit un interes deosebit al distribuitorilor locali pentru produsele româneşti. Suntem atenţi la tot ce se întâmplă în spaţiul european plus Marea Britanie şi, pe fondul strategiei actuale, ne aşteptăm în 2017 la o creştere de 40% a exporturilor. Dacă luăm în considerare doar piaţa din Bulgaria, vedem un potenţial uriaş. Acolo sunt alocaţi 500 de milioane de euro în 2017 pentru reabilitarea termică, care vizează 2000 de blocuri. Banii provin din fonduri europene, iar proprietarii nu trebuie să plătească nimic. Noi am crescut cu 174% pe Bulgaria şi 88% pe Ungaria, iar potenţialul este enorm având în vedere informaţiile de mai sus”, declară Marcel Bărbuţ, proprietar AdePlast.

    Cel mai nou proiect extern marca AdePlast este reabilitarea spitalului universitar regional din Graz, al doilea ca mărime din Austria. “La Graz livrăm termosistem pe bază de polistiren expandat, reuşind să ne impunem, iată, pe o piaţă cu tradiţie puternică în ceea ce priveşte calitatea materialelor de construcţii. Pe de altă parte, opţiunea austriecilor pentru termosistemul pe bază de polistiren demonstrează încă o dată valabilitatea tehnică a acestui material, atunci când este aplicat corect, în standardele impuse de normative actuale”, precizează Marcel Bărbuţ.

    Cele mai căutate categorii de produse la export sunt în ordine termosistemele bazate pe polistiren expandat şi grafitat, adezivii de faianţă, şapele pentru pardoseli, mortarele manuale şi mecanizate, gleturile şi chiturile.

    În ceea ce priveşte logistica, AdePlast livrează în Europa în 1-3 zile de la plasarea comenzii, având capacităţi de producţie foarte mari şi un parc auto care asigură o desfăşurare europeană a distribuţiei. Există, însă, şi cazuri în care produsele s-au livrat în aceeaşi zi a comenzii.

    “Din toate semnalele acumulate din prospecţiile pe care le facem la nivel european, reiese că tema termoizolaţiilor este extrem de prezentă la nivelul ţărilor europene, mai ales datorită faptului că statele încep să simtă presiunea Directivei 20/20/20, care precizează că până în anul 2020 statele Uniunii Europene trebuie să-şi diminueze cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră, să îşi crească cu 20% eficienţa energetică şi să-şi producă 20% din energie din surse regenerabile. Din păcate, în România nu întâlnim aceleaşi preocupări şi, din acest motiv, vom ajunge să plătim amenzi pe baza procedurilor infrnigement, la fel cum s-a întâmplat în urmă cu câţiva ani în Ungaria, din cauză că guvernul nu a raportat către UE evoluţia măsurilor luate pentru implementarea Directivei 20/20/20”, precizează Marcel Bărbuţ.

    În 2016, compania AdePlast a realizat o cifră de afaceri de 346 milioane de lei, în creştere cu 13% faţă de 2015.

    AdePlast este cel mai important producător român de materiale pentru construcţii, cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

  • CCR constată că încă un articol din Codul de Procedură Penală e neconstituţional

    Judecătorii Curţii Constituţionale a României au decis marţi că art.311 alin.(3) din Codul de procedură penală, care prevede că „Organul judiciar care a dispus extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice este obligat să îl informeze pe suspect despre faptele noi cu privire la care s-a dispus extinderea”, este neconstituţional.

    Motivul îl reprezintă lipsa obligativităţii organului de urmărire penală de a informa un suspect şi cu privire la schimbarea încadrării juridice.

    “Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.311 alin.(3) din Codul de procedură penală şi a constatat că soluţia legislativă care exclude obligaţia informării suspectului/inculpatului despre schimbarea încadrării juridice este neconstituţională. În argumentarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art.311 alin.(3) din Codul de procedură penală, potrivit căreia organul judiciar care a dispus schimbarea încadrării juridice nu este obligat să-l informeze pe acuzat cu privire la aceasta, încalcă prevederile constituţionale ale art.21 alin.(3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art.24 referitor la Dreptul la apărare, precum şi dispoziţiile art.6 par.3 lit.a) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul acuzatului de a fi informat, în termenul cel mai scurt, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro