BusinessMagazin

Tag: Dragnea

  • DOSARUL REFERENDUMULUI: Victor Ponta va fi citat ca martor

    Decizia a fost luată după ce avocatul lui Liviu Dragnea, Marian Nazat, a cerut, pe 5 februarie, la instanţa supremă, audierea premierului Victor Ponta şi a 18 coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

    Următorul termen în acest dosar a fost stabilit pe 23 februarie.

    Până la acest moment, instanţa nu a hotărât când îl va cita pe Victor Ponta.

    Nu este prima oară când apărătorul lui Liviu Dragnea a cerut audierea lui Victor Ponta în acest dosar.

    După cum spunea la instanţa supremă în decembrie 2013, Nazat a cerut şi procurorilor DNA audierea lui Ponta, dar solicitarea a fost respinsă. Totodată, potrivit lui Nazat, şi Victor Ponta a cerut să fie audiat de procurori şi această solicitare fiind respinsă. În acest context, avocatul cerea, în decembrie 2013, retrimiterea dosarului Referendumului la DNA.

    Pe 5 februarie, Marian Nazat le-a spus magistraţilor ICCJ că declaraţiile pe care le-ar da Ponta şi cei 18 coordonatori judeţeni ar fi lămuritoare pentru cauză şi ar arăta dacă Liviu Dragnea a exercitat presiuni sau a făcut solicitări de fraudare a votului la referendum.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • DOSARUL REFERENDUMULUI: Avocatul lui Dragnea cere din nou audierea lui Ponta

    Nu este prima oară când apărătorul lui Liviu Dragnea cere audierea lui Victor Ponta în acest dosar, în care preşedintele executiv al PSD este acuzat de fapte de corupţie.

    După cum spunea la instanţa supremă în decembrie 2013, Nazat a cerut şi procurorilor DNA audierea lui Ponta, dar solicitarea a fost respinsă. Totodată, potrivit lui Nazat, şi Victor Ponta a cerut să fie audiat de procurori şi această solicitare fiind respinsă. În acest context, avocatul cerea, în decembrie 2013, retrimiterea dosarului Referendumului la DNA.

    Joi, Marian Nazat le-a spus magistraţilor ICCJ că declaraţiile pe care le-ar da Ponta şi cei 18 coordonatori judeţeni ar fi lămuritoare pentru cauză şi ar arăta dacă Liviu Dragnea a exercitat presiuni sau a făcut solicitări de fraudare a votului la referendum.

    Instanţa supremă a rămas în pronunţare cu privire la solicitarea avocatului.

    Următorul termen în judecarea dosarului Referendumului a fost fixat pentru 19 februarie, dată la care urmează să fie audiaţi peste 20 de martori.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • Dragnea: Mă declar nevinovat, nu am trimis vreun sms, nu am influenţat niciun membru PSD

    Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-au audiat joi pe Liviu Dragnea în dosarul Referendumului, aceasta declarându-se nevinovat faţă de acuzaţiile pe care i le aduce DNA.

    “După adoptarea în Parlament a hotărârii de suspendare a preşedintelui, la nivelul PSD s-a hotărât ca eu să fiu şef de campanie. Eu eram şi secretar general al PSD. (…) În ziua votului, am stat în sediul din Kiseleff, în biroul secretarului general, pe unde au trecut succesiv colegi şi membri de partid, dar şi susţinători ai noştri şi am ieşit cel mult o oră ca să mă duc să votez”, a declarat Dragnea.

    El a spus totodată că nu a avut nicio legătură cu sms-urile primite de membrii PSD din ţară în legătură cu procesul de votare şi a precizat că respectivele sms-uri erau parte a unui sistem automatizat de remitere către multipli destinatari a unor texte predefinite.

    Dragnea a explicat că doi colegi ai săi din PSD au pus la punct acest sistem informatic de remitere în cascadă a acestor sms-uri şi că el nu a redactat sau trimis personal astfel de mesaje.

    “La nivelul echipei de campanie s-a luat la un moment dat în discuţie strategia de comunicare. Eu am participat la aceste discuţii, iar PSD a pregătit un ghid referitor la scrutin, precum şi un calendar electoral. Se spune că eu am dat ordin preşedinţilor de secţii de votare. Eu nu am dat niciun ordin şi nu am vorbit cu vreun preşedinte de secţie. (…) Există declaraţiile unor martori care arată că ei au conceput sistemul informatic pentru sms-uri în 2012. Eu nu am conceput, gestionat, avut parolă sau user, nu am cerut să se transmită vreun sms şi nu am cunoştinţe IT. Am văzut că multe sms-uri sunt semnate cu iniţialele numelui sau cu numele meu. Eu nu ştiu ce să vă răspund despre asta, mai bine să vă spună martorii iniţiatori ai sistemului. (…) În opinia mea, cred că erau mesaje concepute de oameni ce nu aveau cunoştinţe despre campanie”, a declarat Dragnea.

    El a mai spus că în timpul votării toate partidele primesc la centru informaţii privind prezenţa la vot într-o oră sau maxim două ore şi rezultatele votării după numărătoarea finală, iar între centru şi teritoriu se poate comunica telefonic, prin sms sau email.

    În finalul declaraţiei, Dragnea le-a spus judecătorilor că, în opinia sa, un caz ca al lui poate “vulnerabiliza” societatea democratică românească pentru că există riscul ca orice şef de campanie electorală, de la orice partid, să ajungă în situaţia sa.

    “Cred că acest dosar poate vulnerabiliza democraţia românească pentru că există riscul ca orice şef de campanie, orice partid sau orice lider de partid să nu mai aibă curaj să facă ce ar trebui să facă orice şef de campanie din ţara asta. Prezenţa la vot nu este un folos cuvenit sau necuvenit al partidului, ci un drept al cetăţeanului”, a încheiat Dragnea.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • Pure Clean a crescut cifra de afaceri de opt ori anul trecut

    “Cifra de afaceri în domeniul companiilor de curăţenie de nivel mediu este de 100.000 euro pe an. Noi estimăm că vom ajunge la acest număr anul acesta,” spune Adrian Dragnea, fondator al Pure Clean.

    Astfel, în momentul de faţă numărul mediu de lucrări pe săptămână în domeniul rezidenţial este de 14, iar numărul de contracte cu spaţiile de business a ajuns la cinci. În 2015, numărul ideal de lucrări pentru persoane fizice ar fi 22, iar pentru cele juridice 10.

    “Industria curăţeniei profesionale este foarte dinamică, iar piaţa este în creştere. Noi am reuşit să ne atingem toate obiectivele de business şi, cel mai important lucru, să folosim resursele pe care le avem tot mai eficient. În 2014 Pure Clean a curatat peste 80.000 mp de spaţii,” continuă Adrian Dragnea.

    Profitul a fost reinvestit integral în substanţe de curatat, aparatură de specialitate, autoturism pentru deplasările la lucrări, precum şi în cursuri de pregătire a angajaţilor.

    Pentru 2015, Pure Clean se asteaptă la creşterea de cinci ori a cifrei de afaceri faţă de 2014, extinderea gamei de servicii oferite pentru sectorul business, dar şi la deschiderea unor unităţi în alte oraşe mari din România.

    Afacerea de familie Pure Clean a fost fondată în aprilie 2013 de antreprenorii Laura şi Adrian Dragnea.

  • Dragnea: Greblă, un coleg bun şi eficient. PSD nu are secţie de investigare sau serviciu de informaţii

    „Pentru noi, Toni Greblă a fost coleg bun, eficient, un om politic cu experienţă. Când a fost propus acolo (la CC, nr.), a fost propus beneficiind de încrederea celor care l-au propus. Acum nu mai e membru PSD, e judecător la CCR”, a spus Dragnea.

    Întrebat dacă imaginea PSD nu este afectată de problemele cu Justiţia ale lui Greblă, Dragnea a răspuns, ironic: „Nu ştiu. Din fericire sau din păcate, noi nu avem în partid secţie de investigare sau un serviciu propriu de informaţii”.

    La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a susţinut, în aceeaşi conferinţă de presă, referitor la acest caz, că oricine încalcă legea trebuie să răspundă.

    „Oricine încalcă legea trebuie să răspundă pentru acest lucru. Independenţa Justiţiei este o valoare importantă câştigată de România şi cu siguranţă trebuie să rămână aşa. Magistraţii ştiu ce au de făcut. Cei care au încălcat legea trebuie să încerce să se apere cum ştiu mai bine, să-şi dovedească vinovăţia sau nevinovăţia, este o chestiune de alegere personală”, a spus Cazanciuc.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost dus, joi dimineaţă, cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

  • Dragnea: Greblă, un coleg bun şi eficient. PSD nu are secţie de investigare sau serviciu de informaţii

    „Pentru noi, Toni Greblă a fost coleg bun, eficient, un om politic cu experienţă. Când a fost propus acolo (la CC, nr.), a fost propus beneficiind de încrederea celor care l-au propus. Acum nu mai e membru PSD, e judecător la CCR”, a spus Dragnea.

    Întrebat dacă imaginea PSD nu este afectată de problemele cu Justiţia ale lui Greblă, Dragnea a răspuns, ironic: „Nu ştiu. Din fericire sau din păcate, noi nu avem în partid secţie de investigare sau un serviciu propriu de informaţii”.

    La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a susţinut, în aceeaşi conferinţă de presă, referitor la acest caz, că oricine încalcă legea trebuie să răspundă.

    „Oricine încalcă legea trebuie să răspundă pentru acest lucru. Independenţa Justiţiei este o valoare importantă câştigată de România şi cu siguranţă trebuie să rămână aşa. Magistraţii ştiu ce au de făcut. Cei care au încălcat legea trebuie să încerce să se apere cum ştiu mai bine, să-şi dovedească vinovăţia sau nevinovăţia, este o chestiune de alegere personală”, a spus Cazanciuc.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost dus, joi dimineaţă, cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

  • Alina Bica ar fi primit mită 3,5 milioane euro de la Ioan Niculae, prin intermediul lui Dragnea

    Informaţiile apar pe blogul jurnalistului Robert Turcescu, unde a fost publicat un document al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conform căruia procurorii DNA fac cercetări cu privire la Alina Bica, într-o cauză disjunsă din cea în care fosta şefă a DIICOT este arestată preventiv.

    Procurorii notează că Ioan Niculae, cercetat într-un dosar al DIICOT, a apelat, prin intermediul lui Liviu Dragnea, la Alina Bica pentru soluţionarea favorabilă a dosarului sau tergiversarea
    soluţionării până la împlinirea prescripţiei.

    Potrivit anchetatorilor, Alina Bica a intervenit la procurorul de caz în scopul tergiversării soluţionării dosarului lui Niculae.

    În schimb, Ioan Niculae i-ar fi oferit Alinei Bica suma de 3,5 milioane de euro şi promisiunea ca, împreună cu Liviu Dragnea, să o sprijine pentru promovarea în funcţia de procuror general al
    României, se mai arată în document.

    Conform sursei citate, Alina Bica ar fi primit mită şi de la Ovidiu Tender, care era judecat într-un dosar pe care îl întocmise chiar fosta şefă a DIICOT.

    Astfel, atestă ordonanţa DNA, Tender a apelat la unul dintre consilierii Alinei Bica, Florin Ionuţ Mihăilescu, astfel încât acesta din urmă i-a dus fostului procuror-şef al DIICOT mai
    multe documente, pentru ca ea sî le consulte. Alina Bica urma să îl consilieze în sensul formulării unei apărări favorabile omului de afaceri. În urma sprijinului acordat, Bica şi Mihăilescu ar fi primit un teren, cel din urmă primind şi bani direct pe card.

    Alina Bica este arestată preventiv în dosarul în care acuzată de abuz în serviciu, după ce a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, care, în 2011, a acordat o despăgubire pentru un teren din Capitală supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

  • Dragnea: MDRAP finanţează, în 2015, construirea sediilor de tribunale, judecătorii şi parchete

    ”La Ministerul Dezvoltării vor fi finanţate nişte programe importante printre care, pentru prima dată, un program mare de investiţii masive în infrastructura din Justiţie, în urma unui memorandum pe care l-am iniţiat împreună cu domnul ministru Robert Cazanciuc şi care va fi prezentat în perioada următoare”, a anunţat Dragnea.

    Întrebat ce se va construi prin acest program, Dragnea a răspuns: ”Sedii de tribunale şi judecătorii şi parchete judeţene”.

    Dragnea a mai spus că e mulţumit de bugetul alocat ministerului Dezvoltării pentru anul 2015, ”în condiţile actuale”.

    Ministerele Muncii, Dezvoltării, Finanţelor, Fondurilor Europene, Agriculturii, Mediului, Transporturilor, Economiei vor avea bugete mai mari anul viitor, în timp ce alocările pentru ministerele Sănătăţii, Culturii şi Administraţiei şi Internelor vor fi mai mici, potrivit proiectului bugetului de stat pe 2015.

  • Geoană: Liviu Dragnea este exponentul unei specii pe cale de dispariţie. Tipul de politică în care foloseşti funcţia publică să faci avere e pe cale de încheiere

    ”Liviu Dragnea este exponentul unei specii pe cale de dispariţie. E o specie transpartinică. Azi, acest tip de a face politică, în care foloseşti funcţia publică ca să faci avere şi averea ca să faci politică, e pe cale de încheiere. Sunt convins că Justiţia va continua să fie fără niciun fel de milă la adresa acestui tip de comportament de oameni politici care confundă visteria statului cu buzunarul propriu”, a spus Geoană.

    El a arătat că ”domnul Dragnea” nu e o ”piesă singulară” în politica românească şi a menţionat că cei care se vor asocia cu ”acest tip de Dragnea” vor sfârşi prin ”extincţie”.

    ”Toate partidele au astfel de specimene. Şi, ca şi în viaţă, şi în istorie, există o adaptare la o nouă eră. Suntem într-o altă eră, în care opinia publică în primul rând nu mai acceptă acest profil de politicieni. Celor care se asociază cu acest tip de Dragnea, din toate partidele, mai devreme sau mai târziu vor sfârşi aşa cum sfârşeşte orice specie pe cale de dispariţie: prin extincţie. Aceasta spune suficient de mult despre opinia pe care o am faţă de acest domn”, a spus Geoană.

  • Dragnea: Nu Iliescu e de vină că am pierdut alegerile. Iliescu are locul bine stabilit în istoria PSD

    Întrebat dacă e de acord cu Ion Iliescu, potrivit căruia alegerile nu au fost pierdute din cauza etichetei de comunism, asociată PSD, Dragnea a răspuns: ”Nu, pentru că alegerile au fost pierdute şi din cauza acestei etichete”.

    ”Eu nu am spus că e vina domnul preşedinte Iliescu. Dar s-a strigat asta, s-a scris pe Facebook, s-a spus la mitinguri, au spus oamenii, a fost una din cauze. Dar nu e de vină Ion Iliescu. Asta ar fi chiar culmea, să dăm vina pe Ion Iliescu. Categoric nu”, a adăugat Dragnea.

    Întrebat dacă Iliescu ar trebuie să facă un pas în spate sau în lateral şi să nu mai apară public lângă liderii partidului, Dragnea a spus: ”Eu nu am folosit niciodată această expresie, că nu suntem la un ansamblu de dansuri într-un partid, sincer”.

    ”Şi domnul Iliescu are locul lui foarte bine stabilit atât în istoria partidului, cât şi în istoria României. Nu este problema Ion Iliescu. Categoric nu. Ion Iliescu a făcut pentru această ţară ceea ce nu au făcut mulţi la vremea respectivă şi pentru asta e respectat şi recunoscut de foarte mulţi oameni. Nu din cauza lui Ion Iliescu am pierdut noi alegerile, categoric nu”, a subliniat Dragnea.

    Întrebat cum îşi propun social-democraţii să dea deoparte eticheta de „comunişti”, Dragnea a spus că încă nu se ştie. ”Încă nu ştim. Dacă cineva are acum răspunsul, îl primim cu dragă inimă”, a afirmat Dragnea.

    Deputatul PSD Sebastian Ghiţă a afirmat, într-o declaraţie dată publicităţii săptămâna trecută, după şedinţa conducerii PSD, că e momentul ca Ion Iliescu să se retragă şi că ar trebui şi ca toţi cei cu probleme să fie suspendaţi din partid, enumerându-i pe Mazăre, Constantinescu, Duicu, Pendiuc, Mocanu, Hrebenciuc.

    “Într-un fel, tinerii au dreptate: cât timp Ion Iliescu se asează la fiecare şedinţă lângă preşedintele PSD avem o problemă. Nu una personală, una de percepţie. Că noi, cei tineri din PSD, suntem la fel ca Ion Iliescu şi generaţia sa. Ion Iliescu are venerabila vârstă de 84 de ani. Victor Ponta are 42 de ani. Cred că e momentul ca Ion Iliescu sa se retragă. Nu mai poate fi un simbol al PSD”, afirmă Ghiţă, apreciind că e necesară reformarea PSD şi că toate partidele “trebuie să arate că au un răspuns la acuzaţiile de comunism, corupţie şi ineficienţă”.

    În replică, preşedintele PSD Sector 1, europarlamentarul Cătălin Ivan, a cerut, vineri, conducerii PSD să se delimiteze de afirmaţiile făcute de Sebastian Ghiţă despre preşedintele de onoare, Ion Iliescu şi să-l sancţioneze pentru ”obrăznicia fără margini” făcută la adresa fondatorului partidului.

    ”Îi cer public lui Sebastian Ghiţă să revină asupra declaraţiilor de ieri, făcute poate într-un moment de tensiune sau supărare, să-şi ceară scuze domnului Ion Iliescu şi tuturor celor care au înfiinţat şi construit acest partid. Sunt zeci de mii de membri de partid care au pus suflet, au făcut sacrificii, au dus nenumărate bătălii, în timpuri în care domnul Ghiţă era finanţatorul altor partide politice”, a precizat Ivan.