BusinessMagazin

Tag: dobanzi

  • Un român are un depozit de 1.000 de lei la bancă. Marea surpriză pe care o va avea peste un an

    Câştigul real obţinut  de un deponent pentru un depozit de 1.000 de lei pe 12 luni este pozitiv la cinci bănci şi negativ la 18 bănci, rezultă din analiza efectuată de finzoom.ro asupra a 23 de bănci din sistemul bancar românesc. Finzoom.ro a analizat dobânda anuală efectivă (DAE) pentru depozite şi conturi de economii la 23 dintre băncile care activează în România. DAE include, pe lângă dobânda anuală, şi impozitul de 16% reţinut pentru dobândă, dar şi unele dintre comisioanele percepute de banci.

    Un alt paradox scos la iveală de autorii analizei este că nu bancile care au cele mai mari dobânzi nominale au şi cea mai bună DAE, adică cel mai mare câştig real pentru deponent.

    Află aici ce se întâmplă într-un an cu un depozit de 1.000 de lei de la o bancă şi care este marea surpriză pe care o vor avea deponenţii

  • Economia Germaniei şi consumul vor încetini din cauza turbulenţelor globale

    Încrederea germanilor în economie şi dispoziţia lor de a cheltui au început să scadă sub presiunea turbulenţelor interne şi globale, iar cei mai buni economişti ai ţării spun că anul acesta creşterea PIB-ului va încetini.

    Ei avertizează că dobânzile mici, nocive pentru sistemul bancar, şi posibila ieşire a Marii Britanii din UE reprezintă unele dintre cele mai mari pericole pentru economia Germaniei, scrie Deutsche Welle.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Astăzi la ora 14:45 se decide viitorul Europei. În şedinţa istorică a BCE: trebuie să aleagă: sacrifică băncile sau salvează economia anemică a Europei

    Să fie dobânzi duse şi mai adânc în teritoriul negativ, să fie mai mulţi bani aruncaţi pe pieţe, sau doar cuvinte puternice? Toată lumea este nerăbdătoare să vadă ce va scoate astăzi Banca Centrală Europeană (BCE) din arsenalul sau de luptă cu deflaţia şi anemia economică, iar aşteptările sunt mari, pe măsura provocărilor, economice şi financiare, scrie Ziarul Financiar.

    e ce va decide astăzi preşedintele BCE Mario Draghi depinde credibilitatea instituţiei, după ce în decembrie italianul a dezamăgit, iar decizia poate avea ramificaţii asupra politicilor altor bănci centrale, cum sunt Banca Japoniei, Banca Angliei, Banca Elveţiei şi băncile centrale ale statelor nordice.

    Investitorii care au poftă de active riscante, dar cu randamente mari, vor să vadă că Draghi şi alţi şefi de bănci centrale sunt pregătiţi să relaxeze şi mai mult politicile monetare, contrând impactul asupra sentimentului pieţei produs posibilitatea creşterii costurilor de finanţare în SUA, scrie Financial Times.

    Cel mai controversat instrument din arsenalul BCE sunt dobânzile negative. Unii analişti spun că ele fac mai mult rău decât bine, pentru că fac viitorul incert pentru pensionari, atacă depozitele şi ameninţă profitabilitatea băncilor, alţii că sunt o schimbare necesară, care forţează banii să circule în economie. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Românii aduc bani la bănci la fel ca acum un an, dar bancherii plătesc dobânzi la jumătate

    Marja de câştig a băncilor a ajuns la 5,8 puncte procentuale în ianuarie pe segmentul în lei, maximul din septembrie 2013.

    Clienţii persoane fizice au adus la bănci în luna ianuarie depozite în lei de 7,1 miliarde de lei (echi­valentul a 1,6 miliarde de euro), cu doar 500 mil. lei în scădere faţă de nivelul din prima lună din 2015.

    În intervalul de 12 luni, bonificaţia medie plătită de bancheri s-a înjumătăţit, la 1,3% pe an, potrivit datelor BNR.

    Citiţi continuarea pe www.zfcorporate.ro

  • Dobanzile negative vor fi un dezastru pentru economie – avertismentul a doi fosti mari bancheri centrali

    Alan Greenspan si Mervyn King sunt doua nume din lumea financiara ce nu mai au nevoie de nici o introducere. Alan Greenspan a fost presedintele Bancii Centrale a Americii, Mervyn King a fost guvernatorul Bancii Centrale a Angliei. In ultima perioada ambii au facut declaratii in care afirma practic acelasi lucru: ultima politica implementata de Bancile Centrale – dobanzile negative – nu este cea corecta si va avea un efect negativ pentru economia globala.
     
    Cea mai mare problema este incertitudinea
     
    In unul din ultimele sale interviuri, Alan Greenspan spune ca economia are probleme mari in principal datorate lipsei investitiilor. In opinia sa, principala cauza a lipsei de investitii este data de incertitudinea fata de viitor si “vinovatul” pentru acest lucru sunt politicile bancilor centrale care urmaresc dobanzi zero sau chiar negative.
     
    Dobanzile zero sau negative au doua influente in pietele financiare: incurajeaza speculatorii pe termen scurt si descurajeaza investitorii pe termen lung. Speculatorii vor alerga intotdeauna dupa castiguri rapide si vor urmari masurile bancilor centrale. Investitorii pe termen lung vor fi insa tematori. Pentru o investitie pe 10-20 de ani e nevoie de stabilitate si predictibilitate altfel riscurile sunt mari. Un investitor realizeaza ca preturile din pietele financiare sunt denaturate de dobanzi zero si nu va risca o investitie de durata: el realizeaza ca acele preturi nu sunt naturale si au valorile respective doar pentru ca undeva o Banca Centrala intervine in piata. Riscul este ca peste cativa ani, acea politica de interventie sa inceteze, preturile sa se schimbe major si investitia sa sa fie sortita esecului.
     
    Dobanzile artificiale denatureaza comportamentul economic
     
    Mervyn King, fostul Guvernator al Bancii Angliei sustine aceeasi idee doar ca privita din alt unghi. Politicile monetare din ultima perioada au distorsionat pietele financiare si au creeat dezechilibre majore intre tari. In mod normal, investitorii cer randamente mai mari atunci cand dezechilibrele si/sau incertitudinile cresc. Insa, politicile monetare cu dobanzi zero au eliminat practic investitiile cu randament mare. Pe de o parte preturile activelor sunt nesustenabil de mari, pe de alta parte randamentele oferite sunt minime si nu pot sustine cheltuielile multor firme ce se ocupa cu astfel de investitii/plasamente. Astfel, practic multe investitii sunt blocate pentru ca randamentul viitor sperat nu este satisfacator si nu acopera riscurile acelui plasament.
     
    In momentul de fata, Bancile Centrale sunt prinse intr-o capcana financiara (pe care chiar ei au creat-o, adaug eu). Daca lasa pietele libere, dobanzile vor creste si va exista un soc economic. Daca nu lasa pietele libere, dezechilibrele vor continua sa se agraveze si in timp tensiunile vor fi atat de mari incat vor da nastere unei noi crize de proportii.
     
    Din pacate, ambele variante sunt no-win, asa ca tot ce pot face bancherii centrali e sa continue stimularea in speranta ca poate-poate medicamentul prezis are intr-un final efect si readuce inflatia si cresterea economica mult-dorita.
     

  • Dobânzile la lei vor creşte. Isărescu: Revenirea inflaţiei poate duce la înăsprirea politicii monetare mai rapid decât se anticipa

    Banca Naţională a României (BNR) ar putea înăspri politica monetară mai devreme decât avea în vedere anterior, în contextul revenirii inflaţiei după prima scădere generalizată a preţurilor din perioada postcomunistă, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru Bloomberg.

    Creşterea cererii de consum a impulsionat creşterea economică a României, printre cele mai rapide din UE, şi ar putea compensa în totalitate efectul deflaţionist al celor mai recente reduceri de taxe operate de Guvern, a spus Isărescu.

    Primul răspuns al băncii centrale la revenirea pe creştere a preţurilor va fi să îngusteze coridorul de dobândă, utilizat pentru managementul lichidităţii, măsură care ar putea fi luată în acest an, a spus el.

    “Vom reacţiona mai rapid, dar nu cu rata de politică (monetară, n.r.). După mutarea coridorului, ar putea urma şi rata de politică”, a afirmat Isărescu, în interviul acordat Bloomberg.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Vitaminizat de BNR, leul iese din iarnă mai puternic, cu un câştig de 1,4%, în schimb, Bursa a intrat într-o carantină prelungită, (minus 13%) din care nu va ieşi prea repede

    Leul, moneda naţională, este surpriza plăcută a lunii februarie, în urma aprecierii, atât faţă de euro, cât şi faţă de dolar.

    După ce a început anul la 4,52-4,54 lei pentru un euro, cursul a ajuns vineri la 4,4744 lei/euro, ceea ce înseamnă o apreciere de 1,4% pentru moneda naţională.

    Într-o lume în care dobânzile devin negative, ratele pozitive de dobândă pentru leu atrag investitori care încearcă să-şi plaseze lichidităţile oriunde ar primi ceva bani în plus şi nu „în minus”.

    Cu dobânzi pozitive pe toate palierele, începând de la piaţa interbancară, depozite, BNR şi titluri de stat, România pare să fie cel puţin pentru câteva zile, o Elveţie a Estului, unde poţi să îţi ţii banii fără griji.

    Luni, pe 8 februarie, un val masiv de intrări de capital a coborât cursul cu un procent de aproape 1% într-o singură zi.

    Probabil că BNR a cumpărat valută cu amândouă mâinile pentru a împiedica o scădere şi mai rapidă a cursului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Decizia băncilor din această dimineaţă. Se întâmplă pentru prima dată în istoria financiară a României

    Veste bună pentru românii cu credite în monedă românească: costul leilor scade într-o singură şedinţă cu 4%, cel mai mare declin din ultimele şase luni. Dobânda Robor cu scadenţa la trei luni, referinţa pentru calculul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a ajuns astăzi la minimul istoric de 0,79% pe an, în scădere cu 4% faţă de şedinţa precedentă, ceea ce marchează practic cel mai sever ritm de scădere de la începutul lunii iulie din 2015.

    Poziţionarea pe o pantă descendentă a indicatorului Robor la trei luni creează premisele ieftinirii creditelor chiar din martie când majoritatea băncilor îşi vor actualiza ratele la aceste dobânzi, operaţiune realizată trimestrial.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce roboţii vor duce dobânzile şi mai jos în viitor?

    rezumţiile elitei financiare de la Davos despre sistemul bancar: dacă roboţii se ridică, dobânzile vor scădea şi mai mult.

    Revoluţia în automatizare şi inte­ligenţă artificială va remodela felul în care economiile funcţionează, precum şi universul bancar, urmând să deter­mine accentuarea scăderii dobânzilor, consi­de­ră participanţii la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia printre care s-au aflat conducători ai celor mai importante instituţii finan­cia­re şi mana­geri ai celor mai mari companii.

    Aceştia îşi argumentează afirmaţiile în felul următor: pe măsură ce teh­no­logia avan­sea­ză, mulţi oameni îşi vor pier­dere locul de muncă, iar al­tora le vor fi tăiate salariile, scrie Bloomberg.

    Noua tehnologie va mări, de ase­menea, şansele unui avânt în produc­ti­vitate, pre­cum cel din anii ‘90. Aceste for­ţe se vor com­bina pentru a re­strânge preţurile peste eco­no­mia mondială, ceea ce în­seamnă că era inflaţiei lente, care le dă acum bătăi de cap bancherilor cen­trali, ar putea să se dovedească a fi doar un semn al lucrurilor care vor veni.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • ZF 100 de tendinţe pentru 2016. O imagine pentru ce ar putea fi în economie şi în business

    ♦ Consumul va creşte datorită reducerii TVA, iar PIB-ul se îndreaptă spre supraîncălzire ♦ Dobânzile la creditele în lei vor creşte spre finalul anului ♦  Cursul va fi stabil, dar cu tendinţe de creştere ♦  Băncile vor suferi în continuare ♦  Piaţa de retail va trăi un an de glorie ♦  Construcţiile de locuinţe vor creşte, şi nu doar în Capitală ♦  Economia mondială va fi agitată

    Macro

    • Creşterea economică va accelera spre 4%

    • BNR ar putea să menţină dobânda-cheie sau să o majoreze la peste 2%

    • Inflaţia va reintra în teritoriu pozitiv şi va încheia anul între 1% şi 2%

    • Cursul va fi relativ stabil. Leul ar urma să câştige teren în faţa euro

    • Exporturile ar putea să ajungă la un nou maxim istoric, dar nu vor ţine pasul cu importurile

     

    Piaţa Muncii

    • Salariul minim brut pe economie creşte la 1.250 de lei din mai

    • Cu 3% mai multe angajări în primele trei luni

    • Joburile vacante nu mai sunt disponibile doar pentru cei din interior

    • Învăţământul profesional, prioritate pentru cei din producţie

    • Industria de outsourcing va depăşi 70.000 de salariaţi

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro