BusinessMagazin

Tag: DNA

  • Aristotel Căncescu, dus la DNA Braşov pentru audieri

    Căncescu a fost adus cu o dubă a MAI la sediul DNA Braşov, în jurul orei 13.00.

    La intrarea în instituţie, el a spus că acţiunea procurorilor are substrat politic.

    ”Mi se pare ciudat să fiu vizat acum, în plină campanie electorală, în legătură cu un raport al Curţii de Conturi de acum doi ani”, a afirmat Căncescu, fără a face alte comentarii.

    Percheziţiile procurorilor la vila acestuia de pe strada Stâncii din Braşov au durat aproximativ cinci ore.

    De asemenea, biroul acestuia din sediul CJ Braşov a fost sigilat încă de la primele ore ale dimineţii.

    Aristotel Căncescu este vizat de DNA într-un dosar de corupţie în care luni dimineaţă au avut loc percheziţii atât la sediul Consiliului Judeţean Braşov, cât şi la locuinţa acestuia, dar şi la alte 13 adrese din Braşov.

    De asemenea, în această anchetă este vizat şi vicepreşedintele CJ Braşov Mihai Pascu (PC).

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că ancheta vizează modul în care CJ Braşov ar fi atribuit contracte către mai multe firme, una dintre acestea fiind SC Gotic SA, aparţinând deputatului PC Ion Diniţă, care este şi lider al PC Braşov.

    Sursele judiciare citate spun că Aristotel Căncescu ar fi controlat întreaga activitate de atribuire a contractelor către firme ale unor apropiaţi ai conducerii Consiliului Judeţean Braşov.

    Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2013, Aristotel Căncescu deţine în municipiul Braşov un teren intravilan de 2.500 de metri pătraţi, cumpărat în 2006 şi două case, de 360 metri pătraţi şi 70 metri pătraţi, prima construită în 2000 şi cealaltă moştenită în 2013.

    Preşedintele CJ Braşov are un depozit bancar de peste 605.000 de euro şi alte trei în valoare totală de aproape 4,5 milioane de dolari. Cele patru depozite au fost deschise începând din anul 2006, într-unul dintre acestea fiind suma cea mai mare – 3.988.792 de dolari.

    În anul fiscal anterior declaraţiei de avere, Căncescu a obţinut, ca preşedinte al CJ Braşov, 50.564 de lei, iar soţia sa, angajată la o firmă din Săcele, a avut venituri de 13.320 de lei.

    Conform declaraţiei de interese din 2013, Căncescu este acţionar unic la SC Canaris SRL. Această firmă are activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziuneşi. De altfel, Aristotel Căncescu deţine, prin această firmă, trustul de presă Mix.

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa, în aprilie 2013, că Aristotel Căncescu este în incompatibilitate din 29 mai 2009, deţinând simultan funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov şi calitatea de acţionar la SC Apă Canal Sibiu.

    Aristotel Căncescu declara atunci că totul este “o făcătură politică”, un act menit să îl discretizeze şi să îi prejudicieze imaginea, întrucât “nu este bazat pe fapte reale”.

    El susţinea că “ţinta atacurilor” nu a fost el, ci primarul Sibiului, Klaus Iohannis, găsit tot atunci de ANI în incompatibilitate, pentru că avea şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009.

    Aristotel Căncescu afirma că, potrivit Legii 215 a administraţiei publice locale, preşedintele de consiliu judeţean este reprezentantul comunităţii, iar participarea lui în AGA nu a fost niciodată remunerată.

    O lună mai târziu, în 22 mai 2013, Căncescu a contestat la Tribunalul Braşov decizia ANI, cerând anularea raportului privind incompatibilitatea sa.

    Dosarul a ajuns în noiembrie 2013 la Curtea de Apel Braşov, după ce Tribunalul a declinat soluţionarea cauzei acestei instanţe.

    În martie 2014, Curtea de Apel Braşov i-a dat dreptate lui Căncescu şi a dispus anularea raportul de evaluare al ANI.

    Decizia a fost contestată în 21 mai la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde este în procedură prealabilă, urmând să fie stabilit un termen de judecată.

    Aristotel Căncescu a absolvit Facultatea de Medicină în 1977 şi a obţinut doctoratul în management în 2001.

    Căncescu este preşedintele CJ Braşov din anul 2000, fiind la al patrulea mandat. El este liderul filialei judeţene Braşov a PNL, iar în legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000 a fost senator.

  • Mazăre: Am documente devastatoare pentru DNA în dosarul în care sunt acuzat de luare de mită

    “Am o veste devastatoare pentru ăştia de la DNA: nişte documente devastatoare pe care le depun la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Şi eu şi Ministerul Justiţiei din România am primit documentul din partea Ministerului Justiţiei din Liechtenstein şi o să-l depunem la Înalta Curte săptămâna aceasta, când o să cer ridicarea interdicţiei de părăsirea a ţării”, a declarat joi, primarul Constanţei, Radu Mazăre.

    El nu a vrut să ofere detalii, spunând doar că este un document-protest al Ministerului Justiţiei din Liechtenstein către Ministerul Justiţiei din România legat de modul în care ar fi fost folosite acte trimise din ţara respectivă.

    “L-au primit oficial Ministerul Justiţiei din România, trebuie să răspundă la el. Este un protest adresat Ministerului Justiţiei din România de către ministrul Justiţiei din Liechtenstein privitor la modul în care au folosit documentele trimise de Liechtenstein. Orice probă care se obţine trebuie obţinută legal, printr-o comisie rogatorie”, a spus Radu Mazăre.

    În dosarul în care este cercetat pentru luare de mită, primarul Constanţei, Radu Mazăre, este acuzat de procurorii DNA că ar fi primit suma de 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul pentru construirea locuinţelor sociale din campusul social “Henri Coandă”. În acest dosar, Radu Mazăre este sub control judiciar, având interdicţia de a părăsi ţara.

  • Camera de Comerţ Bucureşti şi conducerea instituţiei, trimişi în judecată pentru fapte de corupţie

    Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a fost trimisă în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru două infracţiuni concurente împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, respectiv folosirea sau prezentarea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave.

    Preşedintele CCIB, Sorin Petre Dimitriu, va fi judecat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, folosirea autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase, trei infracţiuni de abuz în serviciu şi infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, respectiv folosirea sau prezentarea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave, iar consiliera acestuia, Gabriela Dumitriu, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la folosirea autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase.

    Gabriel Dan Mihuţ, director general la CCIB, este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, folosirea autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase şi trei infracţiuni de abuz în serviciu, iar Laurenţia Vasilescu, director economic al CCIB, va fi judecată pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, respectiv folosirea sau prezentarea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave.

    Procurorii arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că Sorin Dimitriu, Gabriel Mihuţ şi Gabriela Dumitriu au conceput, organizat şi pus în aplicare un mecanism care presupunea, pe de o parte, accesarea frauduloasă de fonduri europene pentru diferite proiecte, iar pe de altă parte, “spolierea angajaţilor CCIB de o mare parte din veniturile salariale obţinute din activitatea prestată în cadrul proiectelor, prin simularea unei aşa-zise «sponsorizări» către instituţia angajatoare, sumele astfel rezultate fiind cheltuite după bunul plac de către conducerea CCIB”.

    Cercetările în acest dosar au vizat fapte săvârşite în  perioada 2010-2012, în contextul  derulării la CCIB a unor proiecte finanţate din bugetul Fondului Social European (FSE) în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).

    “Astfel, s-a procedat la cooptarea, în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene contractate de către CCIB, în calitate de beneficiar, a angajaţilor Camerei, prin semnarea de acte adiţionale la contratele individuale de muncă. Angajaţii urmau să deruleze activitatea curentă în cadrul Camerei, pentru care primeau salariu şi, în plus faţă de aceasta, urmau să presteze diferite activităţi în cadrul proiectelor derulate de Cameră, pentru care primeau remuneraţie în funcţie de bugetul fiecărui proiect, sume provenind din fonduri europene. Din totalul de 58 de angajaţi ai instituţiei, 48 de angajaţi desfăşurau activităţi în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • Un martor al DNA în cazul Microsoft afirmă că Năstase şi Ponta sunt implicaţi în trafic de influenţă

    Potrivit unui document al anchetatorilor, aflat între cele prin care se cere aviz de la Parlament pentru ridicarea imunităţii a trei foşti miniştri, unul dintre martorii audiaţi până la acest moment în dosarul licenţelor Microsoft a dat o amplă declaraţie privind modalitatea de acordare a licenţelor.

    Printre altele, martorul susţine că, în 2004, Claudiu Florică, unul dintre personajele cheie ale afacerii cu licenţe Microsoft, la acea dată şeful Fujitsu Siemens Computers, “a încercat să-l determine pe Victor Ponta să demareze o anchetă a Corpului de Control la sediul Ministerului Educaţiei şi prin această presiune să oblige practic, firma Siveco să reintroducă firmele protejate de Claudiu Florică în cele două extensii de contract, una în valoare de 20 milioane de dolari şi cealaltă de 96 milioane de dolari, semnate în timpul guvernării PSD”. Potrivit declaraţiei martorului, “în schimbul acestei susţineri din partea lui Victor Ponta, Fujitsu Siemens Computers a dotat sediul Tineretului Social Democrat cu calculatoare Fujitsu Siemens în baza unei donaţii făcută prin partenerii Fujitsu Siemens Computers, de la acea dată.”

    Martorul, căruia anchetatorii nu îi dau numele la acest moment, relevă pe parcursul declaraţiei sale comiterea în cadrul procedurilor de selectare a firmelor şi de achiziţiei a mai multor fapte de trafic de influenţă şi luare de mită. Acelaşi martor leagă şi numele fostului prim-ministru Adrian Năstase, precum şi ale altor demnitari apropiaţi acestuia de afacerea licenţelor Microsoft. Potrivit martorului, persoanele implicate în trafic de influenţă şi luare de mită în acest contract sunt Adrian Năstase, prim – ministru în perioada 2000 – 2004, Alexandru Bittner care intermedia plata mitelor către Adrian Năstase în acea perioadă, Remus Truică, şeful Cancelariei Primului – ministru în acea perioadă, Victor Ponta, şeful Corpului de Control al Premierului în acea perioadă, Ecaterina Andronescu – ministru al Educaţiei 2000 – 2004, Cristina Ghiţulică – şef de cabinet la Ecaterina Andronescu în perioada 2000 – 2004, Mihnea Costoiu – secretar general al ministerului în acea perioadă, Traian Ionescu – director în Ministerul Educaţiei, Valentin Cotârţă – director în cadrul Ministerului Educaţiei, Gheorghe Dinu – consilier al ministrului Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu – ministrul finanţelor la acea perioadă, Enache Jiru – secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Dan Nica – ministru MCTI, precum şi miniştrii numiţi după Ecaterina Andronescu şi anume, Alexandru Athanasiu, Mircea Miclăuş şi ulterior, Andrei Marga.

    Redăm în continuare declaraţia martorului aşa cum se regăseşte în documentul anchetatorilor:

    „Acest megacontract în jur de 200 milioane dolari a fost iniţiat, negociat şi controlat de Claudiu Florică în perioada 2001 – 2002, când a avut în acest sens întâlniri directe cu Ecaterina Andronescu, Mihnea Costoiu şi alţi angajaţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării, factori de decizie privitori la acest proiect. Contractul a fost atribuit prin negociere cu sursă unică, deşi nu exista nici un fel de impediment din punct de vedere tehnic pentru o licitaţie deschisă, respectiva decizie fiind luată de Guvern într-o şedinţă închisă şi nepublică.

    Contractul încheiat de Siveco cu Ministerul Educaţiei a fost conceput ca un contract cadru a cărui derulare urma să aibă loc în mai multe etape, pe măsură ce Ministerul Educaţiei obţinea bugetul necesar achiziţiei. Contractul a fost conceput ca un contract ce depăşea necesităţile pentru a permite noi achiziţii ulterioare prin acte adiţionale, fără o procedură de licitaţie.

    Claudiu Florică a condiţionat prezenţa firmei Compaq în acest contract de subcontractarea întregii furnituri de echipamente şi servicii în valoare de 2,3 milioane dolari firmei Technet Austria , firmă înfiinţată de Dragoş Stan în Austria printr-un intermediar, prieten de-al său pe nume Thomas Heintschel, special pentru derularea de contracte care implicau plata unor mite pentru persoane politice implicate în aprobarea acestui contract.

    Conducerea Compaq de la acea vreme, anume Mihai Pascali şi Călin Tatomir a aprobat derularea contractelor în această manieră şi a acceptat adaosurile comerciale exagerate ale firmei Technet Austria ştiind că din aceste adaosuri urma să fie plătită mita către persoanele din anturajul lui Adrian Năstase.

    Claudiu Florică a condiţionat şi prezenţa firmei Siveco ca integrator în acest contract de subcontractarea unei părţi din softwear şi servicii în valoare de 1,5 milioane dolari firmei Kapraras Consulting condusă de Antonio Kapraras care urma să asigure la rândul ei plata unei mite către persoane din anturajul lui Adrian Năstase.

    În anul 2002, Claudiu Florică s-a mutat de la Compaq la Fujitsu Siemens Computers şi ca urmare FSC a fost inclusă în contract în locul firmei Compaq şi a primit o comandă de echipamente de tehnică de calcul şi servicii în valoare de 8 milioane dolari, comandă condiţionată de cesionarea întregului contract către firma Net Consulting, firmă deţinută de Dragoş Stan şi care avea acelaşi rol de a plăti mitele promise de Claudiu Florică persoanelor din anturajul lui Adrian Năstase, acesta fiind singurul care putea semna HG ce avea ca obiect atribuirea contractelor în mod direct prin negociere cu sursă unică.

    Această înlocuire a firmelor s-a efectuat cu acordul autorităţilor contractante existând corespondenţă în acest sens între Siveco, Ministerul Educaţiei, în care Siveco solicita această modificare, dar fără să existe nici un motiv real pentru care firma Compaq ar fi fost înlocuită cu FSC şi nu cu orice altă firmă producătoare de tehnică de calcul de pe piaţă.

    Contractele cu Ministerul Educaţiei erau încheiate formal cu companii mari sau multinaţionale şi acolo unde era Claudiu Florică director, la un anumit moment, acolo apărea şi atribuirea directă a contractelor de către statul român.

    În august 2003, Ecaterina Andronescu a fost schimbată cu Alexandru Athanasiu, în funcţia de ministru al Ministerului Educaţiei, iar Claudiu Florică a pierdut o parte din controlul pe care-l avea asupra autorităţii contractante, contractul derulându-se în continuare în perioada 2003 – 2009, dar fără ca vreuna din firmele protejate şi controlate de Claudiu Florică – Fujitsu Siemens Computers, Net Consulting, Softwin să mai primească vreo contractare.

    În perioada 2003 – 2005, Claudiu Florică a exercitat presiuni pe toate canalele oficiale şi neoficiale pentru a fi reinclus în proiect, dar fără succes. Astfel, Claudiu Florică s-a întâlnit în primăvara anului 2004 cu Alexandru Bittner care controla toate proiectele de IT în perioada guvernării PSD-iste, 2000 – 2004, iar acesta i-a oferit lui Claudiu Florică susţinerea pe lângă Adrian Năstase în proiectele sistemului de securizare a frontierelor de stat şi proiectul licenţierii Guvernului României pentru produse Microsoft cu condiţia să renunţe să mai facă presiuni pentru a reintra în proiectului Sistemului Educaţional Informatizat.

    Tot în 2004, Claudiu Florică s-a întâlnit cu Victor Ponta care avea la acea vreme funcţia de şef al Corpului de Control al premierului Adrian Năstase şi a încercat să-l determine pe Victor Ponta să demareze o anchetă a Corpului de Control la sediul Ministerului Educaţiei şi prin această presiune să oblige practic, firma Siveco să reintroducă firmele protejate de Claudiu Florică în cele două extensii de contract, una în valoare de 20 milioane de dolari şi cealaltă de 96 milioane de dolari, semnate în timpul guvernării PSD.

    În schimbul acestei susţineri din partea lui Victor Ponta, Fujitsu Siemens Computers a dotat sediul Tineretului Social Democrat cu calculatoare Fujitsu Siemens în baza unei donaţii făcută prin partenerii Fujitsu Siemens Computers, de la acea dată.

    În decembrie 2004, după schimbarea partidului de guvernământ ca urmare a alegerilor ce au avut loc, Claudiu Florică fiind în relaţii personale directe cu diverşi membrii ai Partidului Democrat, cum ar fi Romeo Raicu, Mihai Stănişoară, Victor Blaga, Răsvan Toader şi-a reluat campania de atac la adresa firmei Siveco şi a solicitat şi noilor miniştri reincluderea firmelor FSC, Net Consulting şi Softwin, firme pe care le controla în mod indirect, în acest proiect, dar fără succes.

    Au fost foarte multe persoane implicate deoarece acest contract presupunea aprobări atât de la nivelul cancelariei primului – ministru, Ministerului Finanţelor, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

    Persoanele implicate în trafic de influenţă şi luare de mită în acest contract sunt Adrian Năstase, prim – ministru în perioada 2000 – 2004, Alexandru Bittner care intermedia plata mitelor către Adrian Năstase în acea perioadă, Remus Truică, şeful Cancelariei Primului – ministru în acea perioadă, Victor Ponta, şeful Corpului de Control al Premierului în acea perioadă, Ecaterina Andronescu – ministru al Educaţiei 2000 – 2004, Cristina Ghiţulică – şef de cabinet la Ecaterina Andronescu în perioada 2000 – 2004, Mihnea Costoiu – secretar general al ministerului în acea perioadă, Traian Ionescu – director în Ministerul Educaţiei, Valentin Cotârţă – director în cadrul Ministerului Educaţiei, Gheorghe Dinu – consilier al ministrului Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu – ministrul finanţelor la acea perioadă, Enache Jiru – secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Dan Nica – ministru MCTI, precum şi miniştrii PD numiţi după Ecaterina Andronescu şi anume, Alexandru Athanasiu, Mircea Miclăuş şi ulterior, Andrei Marga.

    Firmele implicate de către Claudiu Florică în traficul de influenţă şi dare de mită şi persoanele respective sunt Dragoş Stan, patronul firmei Net Consulting, Thomas Heintschel, acesta fiind interpus a lui Dragoş Stan şi Claudiu Florică ca director în firmele Technet şi Profinet, Nicolae Culacov, Ştefan Blaer şi Ioan Blaer, acţionari ai firmei Omnitech, care se ocupau de relaţia cu Ministerul Finanţelor, Dinu Pescariu, patronul de la Tenis Club, vechi prieten al lui Claudiu Florică care aducea sumele de bani în numerar în ţară ce urmau să fie plătite ca mită, în numerar, precum şi Antonio Kapraras, patronul firmei Kapraras Consulting.

    Alte persoane implicate în traficul de influenţă şi dare de mită, în acest contract, în colaborare cu Claudiu Florică sau în mod direct, protejându-şi propriile interese în acest contract, sunt Irina Socol, patronul firmei Siveco, Florin Ilia, director şi acţionar Siveco, Gheorghe Sadoveanu, angajatul Siveco care se ocupa de traficul de influenţă la nivelul primului – ministru, Ştefan Morcov, angajat Siveco şi manager project pe proiect, Mihai Pascadi – director general Compaq, Călin Tatomir – director adjunct Compaq România, Vadimir Aninoiu – director general IBM România, Mihai Guran – director vânzări IBM România, Gabi Marin – patron la Omnilogic, Radu Enache – director general HP România, Dan Roman – director S&T România, Bogdan Cocora S&T România, Florin Talpeş – patronul Softwin, Metodiu Mehmet – director vânzări Softwin, şi ulterior coacţionar cu Claudiu Florică într-una din firmele acestuia, toate aceste firme menţionate mai sus fiind implicate oficial în contractul cu Ministerul Educaţiei şi făcând fiecare la rândul său trafic de influenţă şi dare de mită pentru a-şi maximiza cota din contract şi a-şi proteja rămânerea lor în acest contract.

    Mecanismul era de a se crea un profit cât mai mare în firmele subcontractante, profit din care erau scoase prin intermediul unor off-shore-uri sumele de bani necesare plăţii mitelor prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Odată ajunşi banii în off-shore-urile din destinaţii cât mai îndepărtate pe teritoriul României, mitele erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele de lângă autoritatea contractantă şi care aveau rolul de a spăla respectiv bani şi de a-i aduce în ţară pe căi legale sau o parte erau scoşi numerar din băncile din afara teritoriului României şi aduşi în numerar în ţară, tot în mod ilicit, folosind diferiţi intermediari care aveau doar sarcina de a-i transporta în ţară, toate acestea făcându-se în scopul ascunderii sursei veniturilor de persoanele care încasau mită.

    Contractul s-a derulat până în anul 2009, a ajuns în total la o valoare de 124 milioane dolari, iar valoarea reală a echipamentelor hardware cumpărate de Ministerul Educaţiei, a fost de aproximativ 50% din preţul contractual şi în cazul aplicaţiilor software şi serviciilor valoarea reală fiind aproximativ 10% din preţul achiziţiei.

    Nu exista absolut nici un motiv real pentru care nu ar fi fost necesară organizarea unei licitaţii publice, toate produsele hardware şi software putând fi procurate de la nenumăraţi producători de pe piaţa locală. Această modalitate de achiziţie a fost utilizată pentru ca preţurile să nu fie cunoscute publicului şi să permită supraevaluarea contractului.

    Pot exemplifica în acest sens că o imprimantă care se găsea pe piaţă la preţul de 300 euro era vândută de Siveco, Ministerului Educaţiei la un preţ de 1.500 euro, iar lecţiile informatice care era cumpărate de Siveco la preţul de 1.000 – 2.000 euro bucata, erau vândute Ministerului Educaţiei la preţuri de 9, 10 şi chiar 11.000 euro.

    Toate echipamentele erau cumpărate de Siveco de la cei 3 subcontractanţi ai săi, Compaq, IBM şi HP, iar din 2003 doar IBM şi HP. Aceştia le cumpărau la rândul lor de la subcontractanţi ai lor, cum ar fi Compaq de la Technet, Fujitsu Siemens Computers de la Net Consulting, IBM România de la Omnilogic, HP de la S&T, iar ultimii subcontractanţi le cumpărau de pe piaţa liberă sau de la distribuitorii autorizaţi. Prezenţa acestora în contract a fost necesară doar pentru a permite crearea profitului din care să se plătească mitele, deoarece oricare dintre multinaţionalele contactate de Siveco ar fi putut să cumpere produsele respective şi să le distribuie Ministerului Educaţiei, în mod direct fără subcontractanţi.

    Lecţiile au fost cumpărate în parte de la firma Softwin, o parte au fost dezvoltate de către angajaţi Siveco, iar altă parte a fost achiziţionate de Siveco de la liceeni, practic de la beneficiari finali ai proiectului. În acest scop Siveco a organizat o competiţie adresată tuturor şcolilor şi liceelor pentru elaborarea de lecţii informatice şi cele mai bune lecţii din cadrul competiţiei erau achiziţionate la preţuri modice de către Siveco şi revândute Ministerului Educaţiei şi Cercetării la preţuri de la 5 până la 10 ori mai mari.

    Existau nişte standarde din punct de vedere pedagogic, şi anume respectarea programei şcolare în vigoare, acestea fiind cerute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi nişte standarde tehnice pentru a se asigura o oarecare uniformitate a limbajelor de programare folosite, cerinţe formulate de Siveco, prin Departamentul tehnic”.

  • DNA cere urmărirea penală a nouă foşti miniştri în cazul licenţelor Microsoft. Comisioane ilegale: 20 mil. dolari

    DNA precizează, într-un comunicat de presă difuzat vineri, că a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului – Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale.

    Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul “Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte.

    În acest mod, au fost obţinute probe din care rezultă că miniştrii Nica Dan, Mihăilescu Petru Şerban, Adriana Ţicău, Athanasiu Alexandru, Tănăsescu Mihai Nicolae şi Gabriel Sandu şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate. Totodată, există indicii că persoanele mai sus menţionate au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane în vederea favorizării firmei Fujitsu Siemens Computers în legătură cu încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.

    Astfel, contractul cadru de licenţiere Microsoft s-a încheiat cu încălcarea dispoziţiilor egale privind achiziţiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40% mai mare faţă de preţul real, având la bază un necesar nefundamentat.

    Extensia cu privire la produse educaţionale s-a realizat, de asemenea cu încălcare dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, având în vedere că obiectul contractului cadru viza licenţele pentru administraţia publică, Fujitsu Siemens Computers nu era distribuitor de produse educaţionale, iar de discount-ul acordat de firma Microsoft în considerarea Guvernului României au beneficiat firmele private.

    Mai mult, conform scrisorilor de confort şi biletelor la ordin emise, Guvernul Român garanta creditul, în timp ce firma Fujitsu Siemens Computers, care susţinea că a venit cu oferta de finanţare, nu depunea nici măcar garanţie de bună execuţie a contractului.

    Din cercetările efectuate rezultă că din cele 54 milioane USD achitate de Guvernul României în baza contractului cadru şi a extensiei din luna noiembrie 2004, suma de 20 milioane USD reprezintă comisioane pretinse de persoanele implicate în derularea proiectului din cadrul Guvernului României, din ministerele şi societăţilor implicate.

    Totodată, din probele administrate în cauză până în acest moment al cercetărilor şi din actele de control încheiate, rezultă că încheierea şi derularea contractului de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription cu consorţiul D-CON.NET (MCSI MS-EAS) s-a realizat cu încălcarea, de către miniştrii Daniel Petru Funeriu şi Gabriel Sandu, a dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, fără a exista o fundamentare din punct de vedere economic şi tehnic, în scopul de a favoriza anumite firme. Există indicii în sensul că valoarea produselor şi a serviciilor a fost supraestimată pentru că a inclus şi comisioanele pretinse de persoanele implicate în semnarea şi derularea contractelor.

    De asemenea, cercetările efectuate cu privire la Programul “Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), privind implementarea sistemului alternativ de educaţie asistată de calculator prin dotarea unităţilor de învăţământ cu laboratoare informatizate, cu o valoare estimată de 200 milioane dolari, au produs indicii rezonabile cu privire la încălcarea atribuţiilor de serviciu, precum şi săvârşirea unor infracţiuni de corupţie de către persoanele implicate.

    Astfel, preţurile de achiziţie a soluţiilor software nu sunt fundamentate şi depăşesc preţurile pieţei, nu există specificaţii clare ale produselor achiziţionate, iar lipsa unor licitaţii reale a dus la preţuri de achiziţie exagerate, atât pentru echipamente, cât şi pentru software.

    A reieşit din probele administrate că procedura de achiziţie a fost restricţionată, iar prin încheierea contractului şi acceptarea cesionării acestuia s-a urmărit de fapt favorizarea firmei Siveco şi a firmelor colaboratoare, în condiţiile în care specificaţiile tehnice ale livrabilelor din caietele de sarcini conduceau către firma IBM sau Compaq, iar specificaţiile tehnice pentru software către firma Siveco. Achiziţiile în cadrul Programului SEI au fost efectuate la preţuri cu până la 50% mai mari, iar continuarea proiectului cu firma Siveco, în cadrul etapei a IV-a, a fost impusă de condiţiile împovărătoare ale contractului de leasing financiar care era în derulare, deşi actele de control recomandau efectuarea unei proceduri de achiziţie.

    Probele administrate în cauză au demonstrat existenţa unui mecanism care urmărea crearea unui profit cât mai mare în firmele subcontractante, profit din care erau scoase, prin intermediul unor companii off-shore, sumele de bani necesare plăţii mitelor, prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Sumele de bani cu titlu de mită erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele care reprezentau autoritatea contractantă, fie erau scoase în numerar din băncile din afara teritoriului României şi aduse tot în numerar în ţară folosind diferiţi intermediari, toate acestea făcându-se în scopul ascunderii sursei veniturilor.

    Prin urmare, precizează DNA, s-au impus următoarele:

    1.Sesizarea Parlamentului European pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de:

    NICA DAN, ministru al MCTI în perioada 2000 – iulie 2004 şi în prezent membru al Parlamentului European, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, constând în aceea că ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului “Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft; ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, ar fi stabilit printr-un Memorandum firmele care să participe la realizarea proiectului atestând în mod nereal că acestea fac parte dint-un consorţiu; ar fi stabilit procente de participare la proiect în favoarea anumitor firme; ar fi acceptat cesiunea contractului de către SIVECO, deşi invocase necesitatea achiziţiei de la aceeaşi sursă; ar fi înlesnit firmei SIVECO şi colaboratorilor săi încheierea contractului în condiţiile lipsei de competiţie, încheind contractul în condiţii oneroase pentru ministerul pe care îl conducea, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă. În perioada aprilie – noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 milioane USD virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off – shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României pentru ca, în baza influenţei pe care o avea, să asigure încheierea contractului în condiţiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers.

    2. Sesizarea Preşedintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de:

    ŢICĂU ADRIANA, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie-decembrie 2004, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, constând în aceea că ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului “Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft; de asemenea, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă;

    SANDU GABRIEL, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, constând în aceea că ar fi iniţiat şi contrasemnat HG nr.460 din 15 aprilie 2009 pentru atribuirea competenţei MCSI de a desfăşura procedura de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă sau negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de participare, după caz, în vederea încheierii unui acord-cadru ce are ca obiect achiziţia dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare. De asemenea, ar fi încheiat Acordul cadru cu Asocierea CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, în condiţiile în care documentaţia de achiziţie a inclus criterii restrictive de natură a favoriza asocierea mai sus menţionată şi fără a avea în vedere preţurile practicate de aceasta raportat la cele practicate de Microsoft în relaţia cu SC DIM SOFT SRL şi ulterior de SC DIM SOFT SRL în relaţia cu D-CON.NET GmbH; ar fi pretins de la un avocat suma de 1.800.000 de euro pentru a asigura derularea în continuare a contractului de licenţiere Microsoft; ar fi pretins şi primit de la o persoană, prin intermediar, suma de 3.000.000 de euro, bani ce i-au fost viraţi într-o societate de tip off – shore, pentru a înlesni Asocierii D-CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, încheierea acordului cadru pentru 2009-2012 pentru achiziţia dreptului de utilizare produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare;

  • DNA: O firmă bulgărească administrată de deputatul Simionescu, intermediară în evaziunea cu utilaje

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă transmis joi agenţiei MEDIAFAX, că Adrian Constantin Simionescu, deputat şi administrator de fapt al societăţii comerciale Fan Speed Nikopole, este urmărit penal pentru efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută şi complicitate la evaziune fiscală.

    În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal Marian Fişcuci, administrator al SC Proinvest SRL, pentru evaziune fiscală, şi Florinel Marinaş, administrator al unei societăţi comerciale, pentru complicitate la evaziune fiscală.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2012 – 2014, Marian Fişcuci, prin SC Proinvest SRL, a achiziţionat din spaţiul intracomunitar utilaje agricole de la firme consacrate în domeniu, pe care le-a livrat unor societăţi româneşti.

    Anchetatorii susţin că, în acest lanţ economico-financiar, Fişcuci ar fi introdus o verigă fictivă, respectiv firma bulgărească Fan Speed Nikopole, căreia îi erau livrate utilajele agricole, iar aceasta le livra beneficiarilor finali din România.

    “Ca mod de operare, iniţial se identificau beneficiarii – firme româneşti şi se perfectau înţelegeri cu administratorii acestor societăţi, interesate în achiziţionarea de utilaje agricole, promiţându-li-se vânzarea unor astfel de utilaje, procurate preponderent din Germania şi Franţa, prin intermediul SC Proinvest SRL, care este şi dealer-ul autorizat al firmelor producătoare. După identificarea firmelor interesate, care erau şi beneficiarii, utilajele erau achiziţionate din statele menţionate şi transportate, apoi depozitate la sediul SC Proinvest SRL”, au scris procurorii în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale.

    Procurorii au precizat că, dacă la momentul aducerii utilajelor agricole în România, acestea ar fi fost revândute firmelor româneşti – destinatarii finali, fiind vorba de achiziţiile intracomunitare, la tranzacţie ar fi trebuită plătita TVA. Pentru a scăpa de această obligaţie, firma Proinvest ar fi vândut fictiv societăţii bulgăreşti controlate de Adrian Simionescu şi Florinel Marinaş, iar aceasta a revândut utilajele agricole clienţilor din România.

    “Schema infracţională de eludare a obligaţiilor fiscale s-a realizat pe următorul circuit: SC Proinvest SRL Alexandria, controlată de suspectul Fişcuci Marian, realiza o vânzare fictivă (tranzacţie intracomunitară) către firma Fan Speed Nikopole, controlată de suspecţii Simionescu Adrian Constantin şi Marinaş Florinel, (operaţiune scutită de TVA), după care, agentul economic din Bulgaria proceda la revânzarea utilajelor către clienţii din România, identificaţi anterior şi cu care se negociase deja vânzarea utilajelor, încă de când acestea erau proprietatea Proinvest SRL sau urmau să devină proprietatea acesteia”, potrivit procurorilor.

    În cadrul acestei operaţiuni comerciale fictive, utilajele erau transportate de la sediul societăţii Proivest Alexandria în Bulgaria, ulterior fiind reintroduse în România şi livrate beneficiarilor finali.

    “Tranzacţiile realizate cu firma din Bulgaria nu aveau un scop economic real, fiind efectuate exclusiv pentru a crea o aparenţă de legalitate şi a beneficia de regimul de scutire de TVA aplicabil operaţiunilor intracomunitare”, susţin procurorii.

    Deputatul Adrian Simionescu mai este acuzat şi că, în acest an, prin demersurile efectuate, direct sau cu sprijinul altor persoane, ar fi controlat întreaga activitate comercială a celor două societăţi comerciale, una dintre ele fiind Fan Speed Nikopole. Potrivit datelor existente în cauză, Adrian Simionescu ar fi administrat efectiv cele două firme, el fiind atât factorul decizional în aceste societăţi, cât şi administratorul “de facto”.

    Procurorii au stabilit, până la acest moment al urmăririi penale, că, în intervalul 2012 – 2014, valoarea utilajelor simulat ca fiind livrate intracomunitar este de 20.854.508 lei.

    Prin simularea livrărilor intracomunitare de bunuri către Fan Speed Bulgaria, SC Proinvest SRL Alexandria a prejudiciat bugetul de stat cu 5.005.082 de lei, reprezentând TVA de plată, administratorul societăţii în toată această perioadă fiind Marian Fişcuci.

    Adrian Simionescu, Marian Fişcuci şi Florinel Marinaş au fost anunţaţi de procurori că a fost începută urmărirea penală pe numele lor, fiindu-le aduse la cunoştinţă acuzaţiile. Simionescu şi Fişcuci au fost duşi joi la DNA cu mandat de aducere.

    Deputatul PSD Adrian Simionescu a declarat, la ieşirea de la DNA, că nu are nicio legătură cu dosarul de evaziune şi că nu a obţinut niciodată “bani negri”, precizând că nu deţine societăţi comerciale, ci doar este acţionar la o firmă care nu-i aparţine.

    În acest dosar, procurorii DNA au făcut, miercuri, 10 percheziţii în judeţele Teleorman, Giurgiu şi Ilfov, la firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie şi evaziune fiscală.

    Numele lui Marian Fişcuci apare pe lista persoanelor care au donat în 2012 bani pentru USL, suma dată atunci de acesta fiind de 100.000 de lei.

    Adrian Constantin Simionescu este deputat din 2012. Simionescu a fost viceprimar în Turnu Măgurele, în perioada 1996-1997, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, în 2008-2009. Acesta a deţinut funcţia de vicepreşedinte al PD Teleorman din 1996 până în 2001. Ulterior, el a trecut la PSD, iar în 2001 a fost numit vicepreşedinte al PSD Teleorman.

    Simionescu, de profesie inginer metalurg, a lucrat ca stagiar la fabrica de ţevi Slatina, între 1989 – 1990 , după care a fost şef de secţie la UVCP Turnu Măgurele, până în anul 1994. Din acel an şi până în 1996, el a fost director la SC Sady Com SRL Turnu Măgurele, între 1997-1999 – director Conserv Turris Turnu Măgurele, iar în perioada 1999 – 2000 a fost director al combinatului chimic din Turnu Măgurele. Între anii 2000-2001, Simionescu a fost director la SC Agro Turris Turnu Măgurele, între 2001-2008 – director SC Sady Com SRL Turnu Măgurele. După un an, din 2009, el a redevenit director al SC Sady Com SRL Turnu Măgurele.

    Conform ultimei sale declaraţii de avere, din luna iunie, deputatul Adrian Constantin Simionescu are două terenuri arabile în localităţile Turnu Măgurele şi Bragadiru, un apartament de 79 de metri pătraţi, cumpărat în 1997, şi o casă de 168 de metri pătraţi, cumpărată în acest an, ambele în Turnu Măgurele.

    Simionescu are două autoturisme – un ARO 243 cumpărat în 1992 şi un Ford Scorpio din 1998.

    În declaraţia de avere, deputatul PSD a menţionat şi două credite bancare contractate în anul 2007, în valoare de 78.106 euro şi 47.613 lei.

    În anul fiscal precedent, el a încasat ca deputat un venit anual de 58.908 lei, iar soţia sa, Fănica Simionescu, a obţinut un venit anual de 8.724 lei, în calitate de director la SC Sady Com SRL. La această firmă, deputatul deţine 95,23% din acţiuni. De asemenea, el este acţionar unic la SC Fan Speed SRL, firmă cu sediul în Bulgaria, conform declaraţiei sale de interese.

  • Cum arată corupţia de fiecare zi din România, dincolo de cazurile care ajung celebre

    1.617 persoane sunt bănuite de comiterea acestora, dintre care 633 de săvârşirea infracţiunilor de dare şi luare de mită, 176 de săvârşirea infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă, 31 de săvârşirea infracţiunii de conflict de interese şi 777 de persoane sunt bănuite de săvârşirea unor infracţiuni conexe celor de corupţie, aşa cum sunt ele prevăzute în Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

    Din numărul total de persoane implicate în fapte de corupţie cercetate cu sprijinul Poliţiei Române, 854 deţineau diferite funcţii de conducere în cadrul administraţiei publice locale, 301 dintre acestea fiind deferite DNA.

    Faţă de 109 persoane au fost dispuse măsuri preventive, dintre care 45 de arest preventiv, 8 arest la domiciliu, 33 de control judiciar, 23 de reţinere şi au fost emise 46 de rechizitorii.

    Dintre cazurile instrumentate de către procurori cu sprijinul ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul structurilor de investigare a fraudelor ale Poliţiei Române pot fi exemplificate următoarele:

    @ Un medic gorjean este bănuit că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe care le avea ca funcţionar public, a participat la luarea deciziilor privind încadrarea în grad de handicap a mamei, soacrei şi socrului său, semnând, totodată, certificatele de încadrare în grad de handicap şi documentele de evaluare medicală.

    Prin încadrarea lor în grad de handicap, mama şi socrii persoanei bănuite au beneficiat de drepturile şi accesibilităţile prevăzute de Legea nr. 448/2006, respectiv de indemnizaţie lunară, buget complementar şi indemnizaţie de însoţitor. Astfel, mama sa a încasat prestaţii sociale în valoare totală de 28.869 lei (pentru perioada august 2012 – mai 2014), soacra sa, în valoare de 24.215 lei (pentru intervalul august 2011 – iulie 2012), iar socrul său suma de 18.110 lei (pentru perioada decembrie 2012 – august 2013).

    Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea în judecată a persoanei bănuite, sub aspectul săvârşirii a 6 infracţiuni de conflict de interese.

    @ Un arădean este bănuit că, în perioada 2007-2012, în calitate de contabil în cadrul unei primării din judeţul Arad, a efectuat plăţi către o societate comercială administrată de acesta şi mama sa, obţinând un folos material injust în sumă totală de 1.219.532 lei.

    Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a emis rechizitoriu şi l-a trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de conflict de interese în formă continuată (373 de acte materiale), fals intelectual şi uz de fals.

    @ Un medic primar de expertiza medicală a muncii din Sălaj a fost prins în flagrant în timp ce primea o sumă de bani. În cauză au fost audiate peste 150 de persoane, stabilindu-se că ar fi primit suma de aproximativ 20.000 lei (în lei şi valută) pentru confirmarea gradului de pensie de boală în cadrul reviziilor anuale. Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a emis rechizitoriu în dosarul penal întocmit, fiind trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită.
     

  • Ministerul Economiei a sesizat DNA privind deficienţe grave în gestionarea activităţii Minei Băiţa

    Potrivit unui comunicat transmis, joi, de Biroul de Presă al Ministerului Economiei, în şedinţa de marţi a Consiliului de Administraţie al S.C. Băiţa S.A., directorul general al societăţii, Maria Trip, şi-a dat demisia din funcţie, invocând motive personale, fapt comunicat angajaţilor companiei în prezenţa membrilor CA.

    La şedinţa Consiliului de Administraţie al S.C. Băiţa S.A. a participat, conform sursei citate, şi secretarul de stat din Ministerul Economiei, Maricel Popa, care a luat act de situaţia financiară gravă a societăţii şi a cerut membrilor CA şi conducerii executive a societăţii adoptarea şi implementarea măsurilor necesare în vederea remedierii urgente a acestei situaţii.

    “În urma discuţiilor avute în cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie şi în absenţa unor soluţii viabile din partea conducerii executive a societăţii, doamna director general şi-a prezentat demisia din funcţie, precizând în faţa angajaţilor companiei că decizia sa este ireversibilă din motive personale”, se arată în comunicatul citat.

    Conform sursei citate, Corpul de control al Ministrului Economiei a constatat deficienţe grave în gestionarea activităţii S.C. Băiţa S.A., fiind sezizate organele judiciare competente.

    “În acest sens a fost sesizată Direcţia Naţională Anticorupţie privind asocierea dintre S.C. Băiţa S.A., societate publică aflată în portofoliul Ministerului Economiei, şi societatea privată Băiţa Bihor S.A., având în vedere existenţa unor indicii de săvârşire a unor fapte de natură penală”, se precizează în comunicat.

    Totodată, a fost sesizată Agenţia Naţională de Integritate cu privire la un posibil conflict de interese în care s-a aflat conducerea S.C. Băiţa S.A., dar şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală referitor la modul de încasare /plată a unei de 5.111.000 lei, aferentă unui contract de cesiune de acţiuni între S.C. Băiţa S.A. şi o societate parteneră.

    În comunicat se mai arată că “alături de situaţiile sesizate organelor competente judiciare, mai există şi alte deficienţe în gestionarea patrimoniului societăţii, aflate în curs de cercetare”.

    “Situaţia economică şi financiară a societăţii S.C. Băiţa S.A. a continuat să se agraveze sub mandatul conducerii executive asigurate de Maria Trip, din 1999 până în prezent. Astfel, pierderile financiare ale societăţii, la sfârşitul anului 2013, au depăşit suma de 17 milioane de lei, iar pentru anul 2014 pierderile sunt estimate la 5,4 milioane lei. În aceste condiţii, în absenţa unor soluţii viabile din partea conducerii executive pentru redresarea situaţiei economice şi financiare a societăţii S.C. Băiţa S.A., ministrul Economiei, Constantin Niţă, a mandatat membrii Consiliului de Administraţie să adopte şi să implementeze măsurile care să ducă la redresarea acestei situaţii, în vederea păstrării locurilor de muncă şi dezvoltarea activitţăii de exploatare a resurselor minerale aflate în perimetrul minier Băiţa”, mai precizează reprezentanţii Ministerului Economiei.

    În acest context, ministrul Constantin Niţă declara că schimbarea conducerii societăţii S.C. Băiţa S.A. are ca obiectiv “relansarea activităţii miniere a societăţii şi îmbunătăţirea situaţiei economice în vederea menţinerii şi creşterii numărului locurilor de muncă, asigurând, totodată, angajaţii companiei că nu s-a luat şi nici nu se va lua în considerare, în niciun moment, închiderea activităţii miniere de la societatea Băiţa S.A”.

    Peste o sută de mineri de la Mina Băiţa din Bihor au refuzat să înceapă lucrul, miercuri dimineaţă, protestând faţă de închiderea exploatării şi reclamând demisia “forţată” a directoarei societăţii, ei susţinând că vor continua acţiunea şi joi.

    “Miercuri dimineaţă, cei 110 mineri s-au blocat în gura minei, din cauză că ieri a venit la noi un secretar de stat de la Ministerul Economiei şi a vorbit despre închiderea minei şi inundarea ei cu apă”, declara, miercuri, pentru MEDIAFAX unul dintre angajaţii SC Băiţa SA Ştei, inginerul Mihai Harn.

    Potrivit acestuia, secretarul de stat Maricel Popa, de la Ministerul Economiei, ar fi vizitat sediul societăţii şi s-ar fi exprimat în favoarea închiderii minei, directoarea SC Băiţa SA, Maria Trip, prezentându-şi ulterior demisia de onoare.

    Contactată de MEDIAFAX, directoarea demisionară a SC Băiţa SA, Maria Trip, a declarat că nu doreşte să revină asupra deciziei şi că este afectată de faptul că, deşi a întocmit şi depus la Ministerul Economiei un plan de afaceri ce prevedea diversificarea şi dezvoltarea producţiei, încă din luna decembrie a anului trecut, documentul nici măcar nu a fost citit.

    În februarie 2010, minerii de la Băiţa s-au blocat timp de două zile în subteran, nemulţumiţi că nu şi-au primit salariile. Pe atunci, Mineral Mining, firmă românească, dar cu acţionariat suedez, era cea care exploata mina. Ulterior, minerii de la Băiţa au protestat declanşând greva foamei, dar şi blocându-se în subteran.

    În luna iunie 2010, acţionarul suedez al firmei a renunţat la afacere, iar minerii din Băiţa au devenit acţionarii Mineral Mining, ei vânzând apoi activele către Olservim. De la începutul anului 2011, angajaţii au fost preluaţi de o nouă societate, SC Băiţa SA, cu capital de stat.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1.719 lei
    câştigul salarial mediu nominal net în luna iulie, în creştere faţă de iunie cu 32 lei, valorile cele mai mari fiind înregistrate în industria de extracţie a petrolului brut şi a gazelor naturale (4.562 lei), iar cele mai mici în afacerile cu hoteluri şi restaurante (1.011 lei)

    4,8 mld. euro
    valoarea exporturilor în luna iulie, cu 12,7% mai mare decât în iunie şi cu 6,6% mai mare decât în iulie 2013, în timp ce importurile au ajuns la 5,29 mld. euro, cu 4% mai mari decât în iunie şi cu 10,6% mai mari decât în iulie 2013

    49 mld. euro
    valoarea la finele lunii iunie a depozitelor totale atrase de bănci de la populaţie şi companii, cu aproape 11 mld. euro mai mare decât la finele anului 2008

    43
    sporul natural al populaţiei în luna iulie, în premieră pentru acest an, fiind înregistrate 19.305 naşteri, cu peste 3.200 mai multe faţă de iunie, şi 19.262 de decese, cu 22 mai puţine

    31,2%
    ponderea economiei subterane din Bulgaria, comparativ cu o medie a UE de 18,5%, conform unui sondaj Vitosha Research care arată că 30% dintre bulgari au o a doua slujbă nedeclarată, iar 16% cumpără bunuri de pe piaţa neagră

    0,2%
    creşterea economică a UE în T2 faţă de T1, după o creştere de 0,3% în T1, cele mai mari avansuri fiind înregistrate în Malta (1,3%), Slovenia (1%), Lituania, Ungaria şi Marea Britanie (0,8%), în timp ce România (-1%), Danemarca şi Cipru (ambele -0,3%), Germania şi Italia (ambele -0,2%) au înregistrat scăderi

  • Primarul din Rădăuţi, ridicat de DNA, fiind suspectat că ar fi şantajat un consilier – surse

    Potrivit surselor citate, primarul din Rădăuţi l-ar fi şantajat pe consilierul local pentru ca acesta să voteze o hotărâre în interesul edilului.

    Sursele judiciare citate au precizat că Olărean va fi adus la DNA central pentru a fi audiat.

    Aurel Olărean, aflat la al doilea mandat de primar, are 54 de ani. El este vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Suceava a PDL.

    În perioada 1996-2004 a fost consilier local PD la Rădăuţi, iar între 2004-2008 a fost deputat din partea acestui partid. Mandatul de deputat l-a încheiat cu câteva luni înainte de termen, el demisionând din Parlament în 23 iunie 2008 întrucât a fost ales primar.

    Potrivit CV-ului său, din 1982 şi până în 1991 a fost ajutor ofiţer mecanic, din 1992 şi până în 2001 admninistrator la SC Apollo SRL Rădăuţi, iar în 1999-2001 administrator la SC Bucovina Tex Sa Rădăuţi şi apoi, în 2001-2004, director general la aceeaşi societate comercială.

    Conform CV-ului, în 2004 Olărean a absolvit Facultatea de Psihologie şi Asistenţă Socială la Universitatea ”Petre Andrei” din Iaşi.

    În ianuarie 2014, Aurel Olărean a fost trimis în judecată de Parchetul Curţii de Apel Suceava, pentru abuz în serviciu pe motiv că a refuzat să constate încetarea mandatului unui consilier local şi să vacanteze postul.

    Potrivit procurorilor, din luna iulie 2012 primarul nu şi-a îndeplinit, cu ştiinţă, atribuţiile de serviciu prevăzute în Statutul aleşilor locali şi nu a propus Consiliului Local Rădăuţi să constate încetarea de drept a mandatului de consilier a lui Nistor Tătar, membru PSD, care a fost ales şi consilier judeţean şi care a optat pentru funcţia de consilier judeţean.

    Parchetul Curţii de Apel Suceava arăta că primarul nu a propus Consiliului Local Rădăuţi să constate încetarea de drept a mandatului de consilier local, nu a semnat referatul constatator întocmit de secretarul municipiului Rădăuţi şi nu a iniţiat un proiect de hotărâre prin care să se ia act de situaţia apărută şi să se declare vacant locul consilierului care şi-a dat demisia, deşi avea obligaţia să-l includă pe ordinea de zi supusă dezbaterilor pentru prima şedinţă ordinară.

    Astfel, prin neîndeplinirea acestor atribuţii, primarul ”a cauzat o vătămare intereselor legale ale supleantului de pe lista USL de a îndeplini o funcţie de autoritate publică şi de a-şi exercita mandatul încredinţat în urma votului liber exprimat de către membrii colectivităţii locale, în faţa cărora este responsabil”.

    Dosarul a fost trimis Judecătoriei Rădăuţi.

    În februarie 2013, Prefectura Suceava a făcut plângere penală împotriva primarului Aurel Olărean pentru că refuza vacantarea a trei locuri de consilier local, după ce aceştia demisionaseră din Consiliul Local Rădăuţi.

    De asemenea, Aurel Olărean este verificat de ANI pentru că s-ar afla în conflict de interese sau în incompatibilitate. Potrivit unei informări din iulie a Prefecturii Suceava, instituţia a fost sesizată şi la rândul său a sesizat ANI că primarul Aurel Olărean nu şi-a menţionat în declaraţia de interese două firme şi, totodată, “a derulat activităţi de furnizare produse între firma acestuia către spital, unitate care se află în subordinea Consiliului Local”.

    În 2008, pe când era deputat PDL, Aurel Olărean a fost cercetat pentru ameninţare şi distrugere, el fiind acuzat că a ameninţat un bărbat, Romeo Galan, şi i-a avariat autoturismul. Poliţia Suceava a deschis atunci o anchetă, cazul fiind preluat de Parchetului instanţei supreme, având în vedere calitatea de deputat a lui Olărean.

    În mai 2007, Aurel Olărean a fost implicat într-un scandal electoral, alături de echipa sa de campania, în oraşul sucevean Milişăuţi.

    Potrivit Poliţiei Judeţene Suceava, primarul PSD de atunci din Milişăuţi, Mircea Laurus, a reclamat Poliţiei că la locuinţa sa au venit, cu două microbuze şi un autoturism, 15-20 de persoane îmbrăcate în portocaliu care făceau campanie în favoarea preşedintelui suspendat Traian Băsescu, iar consilierul deputatului PD Aurel Olărean a intrat în curtea sa, unde l-a ameninţat şi l-a insultat. Totodată, consilierul local PSD Dumitru Bodnariuc reclama atunci Poliţiei că a fost ameninţat de către Aurel Olărean că îi va face dosar penal şi că îl va trimite la puşcărie.

    Şi în vara anului 2005 Olărean a fost implicat într-un scandal, fiind acuzat de trei poliţişti din Rădăuţi că autoturismul cu care se aflau în misiune a fost blocat în trafic de jeep-ul deputatului. Poliţiştii au reclamat că parlamentarul i-a somat să coboare din autoturism, să stea cu mâinile ridicate la un gard şi să dea explicaţii în legătură cu modul în care au traversat o cale ferată. Olărean i-a verificat pe poliţişti cu fiola pentru a stabili dacă aceştia au consumat alcool şi a mers la sediul Poliţiei din Rădăuţi pentru a se asigura că aceştia fuseseră trimişi în misiune.