BusinessMagazin

Tag: consumatori

  • STUDIU DE CAZ: Puiul câştigă în războiul dintre carnea de cal şi cea de vacă

    ORICE MONEDĂ ARE DOUĂ FEŢE, iar un moment de pericol este pentru unii o oportunitate. Cel mai mult ar fi putut câştiga carnea de peşte sau oaie, însă la rafturi promoţiile agresive lipsesc. Aşa-numita fereastră de oportunitate n-a fost folosită. Mult mai la îndemână, carnea de pui a atras puţinii nehotărâţi care au stat pe gânduri în magazine. Şi asta în ciuda faptului că în urma scandalului cărnii de cal etichetată ca fiind de vită, unul din doi români declară că are mai puţină încredere în originea cărnii cumpărate.

    Ba mai mult, cumpărătorii susţin că şi-au schimbat alegerile legate de consumul de carne, potrivit raportului “Criza cărnii de cal faţă în faţă cu consumatorul român”. Nouă din zece consumatori declară că au discutat despre subiectul cărnii de cal etichetată drept carne de vită, conform unui studiu realizat de Rogalski Grigoriu pe platforma iVOX.ro, pe un eşantion de peste 4.500 de persoane.

    Potrivit studiului, peste 14% dintre participanţii la studiu au cumpărat mai multă carne de pui ambalată de producători români cunoscuţi, tocmai pentru a fi siguri de provenienţa produsului. “În primele luni ale anului, vânzările noastre au fost cu 4% mai mari decât în perioada similară a anului trecut”, declară Grigore Horoi, preşedinte al Agricola.El a adăugat că industria cărnii, în ansamblul ei şi, mai nou, industria laptelui suferă pierderi din cauza avalanşei de alerte – deopotrivă îndreptăţite sau nu.

    “În ce priveşte alertele privind boli la animale – virusuri, bacterii, micotoxine etc., un profesionist v-ar spune că sunt lucruri obişnuite, periodice, pe toate meridianele. Orice organism viu este, la un moment dat, supus unor astfel de încercări, iar normele sanitar-veterinare şi procedurile de specialitate tocmai pentru acest lucru au fost elaborate – pentru a înlătura efectele nocive”, spune Horoi.

    Carnea de pasăre s-ar putea dovedi a nu fi cea mai sigură alegere, dovadă un nou scandal. Carne de curcan cu reziduuri de antibiotic ar fi ajuns în Germania de la o fermă din România, fiind trimisă o notificare în acest sens, prin Sistemul Rapid de Alertă.În acest context, aproape 8% dintre respondenţii la studiu au declarat că nu au mai cumpărat deloc carne de vită. Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România, spune că în cadrul reţelei franceze nu au fost vizibile modificări de consum. “Vânzările s-au păstrat constante la aceste categorii; având în vedere că piaţa a rămas constantă, nu s-au aplicat reduceri influenţate de acest scandal”, declară Ana-Maria Florea, reprezentant al Cora România.

    Una peste alta, consumul de carne este redus. Doar 170 de grame de carne pe zi mânăncă în medie un român în fiecare zi. Un calcul simplu, bazat pe datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi Asociaţia Română a Cărnii, indică, aşadar, un consum de 60 de kilograme anual, faţă de media Uniunii Europene de 90 de kilograme.

    Datele INS privind consumul de carne şi preparate din carne arată că doar un sfert provine din producţia proprie, dar ponderea mai scăzută este explicabilă prin faptul că preparatele din carne sunt de regulă procesate industrial şi nu în gospodării. Per total, o treime din alimentele consumate sunt din producţia proprie şi numai două treimi provin din comerţ, cel mai mare autoconsum înregistrându-se la ouă. Revenind la carne, din
    cele 60 de kilograme per capita mâncate anual, jumătate reprezintă produse pe bază de carne de porc, circa 30 de kilograme.15-17 kilograme înseamnă produse din pasăre, iar restul bovine şi ovine.

    De regulă, consumul de carne de porc este specific bătrânului continent, în timp ce în Statele Unite ale Americii, spre exemplu, pasărea şi vita sunt preferate. Este vorba, în esenţă, despre o chestiune de tradiţie, în primul rând, iar faptul că mai bine de jumătate din carnea consumată de europeni provine din sortimentul porc ţine de obişnuinţă.

    OTUŞI, CHESTIUNEA TIPULUI DE ANIMAL CUMPĂRAT TRECE ÎN PLAN SECUND, cât timp consumul de carne este relativ scăzut, atât faţă de media UE, cât şi comparativ cu marii consumatori de produse de origine animală, cum ar fi Spania, unde media pe cap de locuitor ajunge la 90-95 de kilograme. Însă faptul că românii au ajuns să mănânce tot mai rar carne nu are de-a face cu o gândire dietetică, ci dimpotrivă, se leagă de sărăcie.

  • Goana după cupoane. Câte milioane de euro dau românii anual pentru a obţine reduceri

    Cupoanele pentru reduceri de grup par să fie cel mai bun lucru care se putea întâmpla industriei de comerţ online. Un domeniu aproape inexistent în 2010, cupoanele au explodat, fiind unul dintre puţinele segmente din economie care, la câţiva ani de la instalarea crizei, înregistrează asemenea creşteri, ba, mai mult, au impulsionat comerţul online în sine prin faptul că au determinat consumatori altfel reticenţi să tranzacţioneze în mediul virtual. Cu alte cuvinte, au cultivat apetitul multora pentru achiziţii online, în primă fază prin cupoane foarte ieftine, de doar câţiva lei, iar odată prins gustul şi depăşite barierele legate de posibilul risc al unei plăţi cu cardul pe internet, o bună parte dintre ei au continuat să caute produse şi servicii.

    Aşa se face că, în total, consumatorii au scos din buzunar anul trecut peste 24 de milioane de euro pentru cupoane de reduceri, cu 34% mai mult decât cele 18 milioane de euro cheltuite în 2011, conform calculelor lui Andrei Ştefan, antreprenorul din spatele agregatorului de oferte Redutti.ro, care a dezvoltat un sistem de monitorizare a ofertelor publicate pe site-urile de cupoane din România.

    Este drept, cifra include şi o serie de achiziţii nefinalizate sau pentru care consumatorii au solicitat banii înapoi atunci când, din diferite motive, nu au putut beneficia de produsele sau serviciile achiziţionate în acest mod, dar ponderea acestor situaţii nu este foarte ridicată. În jur de 5,5 milioane de euro din valoarea menţionată mai sus au fost anul trecut veniturile din comisioane ale site-urilor care publică oferte de reduceri colective.

    APROAPE 2,3 MILIOANE DE CUPOANE AU FOST ACHIZIŢIONATE ÎN 2012, cu un milion mai multe decât în anul precedent, ceea ce înseamnă în medie 6.000 în fiecare zi dintr-o plajă de 4.000 de oferte active zilnic, între care 10% noi, reiese din raportul Daily Deals Dashboard al Redutti.ro. În tot anul trecut, cele aproximativ 110 site-uri active de cupoane de reduceri, cărora li se adaugă alte câteva zeci care apar şi dispar (numărul magazinelor de cupoane agregate de Redutti.ro este de 164), au avut 50.000 de oferte distincte.

    Deşi în continuare foarte multe dintre cupoanele publicate au un preţ destul de redus, valoarea medie a unui achiziţii a fost anul trecut de 10,5 euro, sub nivelul de 13,2 euro din 2011, semn că în ansamblu cupoanele sunt mai ieftine. Sau că ofertele aşa-numite de lux, pentru vacanţe de pildă, precum circuitul de 9 zile din China pentru 1.385 de euro de persoană sau 5 nopţi la Bansko în hotel de cinci stele cu 406 euro pentru două persoane, au fost mai puţin cumpărate.

    Cel mai scump asemenea cupon vândut anul trecut a fost pentru o vacanţă de lux în Dubai, la binecunoscutul hotel Atlantis The Palm, unde cinci nopţi de cazare pentru două persoane, cu mic dejun inclus şi transportul cu avionul cu toate taxele acoperite, a costat 16.600 de lei (3.725 de euro). Au fost cumpărate 17 astfel de cupoane, vândute prin site-ul BestDealz.

    La polul opus, au existat şi în 2012 cupoane “vedetă”, fie cu valoare foarte mică, de un leu, fie care au atras mii de cumpărători chiar dacă preţul a fost ceva mai ridicat. FunDeal, de exemplu, a vândut cu un leu acces la patinoarul din Orăşelul Copiilor din Bucureşti, cupon cumpărat în total de 9.195 de persoane. Tot acelaşi site a atras 7.965 de cumpărători la Water Park, cuponul de acces pentru o persoană timp de o zi costând 20 de lei. Pentru 7 lei dacă plata era făcută cu un card bancar Maestro sau 12 lei pentru plata cu alte carduri, BestDealz a vândut 6.721 de bilete la film la Movieplex Cinema. Iar de pe Kuponiada, 5.395 de cumpărători au plătit 2,9 lei pentru o pizza de la Pizza Expert.

  • Stihl România are un program ”rabla” pentru motounelte

    În 2012 au fost depistate şi confiscate înainte de a ajunge la vânzare doar câteva sute de motounelte şi consumabile contrafăcute, toate intrate ilegal în ţară. Prejudiciul în cazul acestui tip de produse se răsfrânge atât asupra statului român, a producătorului a cărui marcă este contrafăcută, dar şi asupra cumpărătorului care îşi achiziţionează un produs foarte slab calitativ, care îi poate pune viaţa în pericol.
    O parte semnificativă a motouneltelor şi a accesoriilor contrafăcute şi trecute de filtrele autorităţilor, deci neconfiscate, ajung şi la service-urile dealerilor Stihl România. “Din rapoartele noastre aflăm că aproape zilnic sunt persoane care se prezintă în service-uri cu motounelte contrafăcute, pentru reparaţii”, declară Ioan Mezei, director general Stihl România.

    Un astfel de produs contrafăcut nu poate beneficia nici de garanţie şi nici de asistenţa mecanicilor Stihl. “Din cazuistică, un astfel de produs se defectează la prima sau a doua folosire, iar clientul păgubit ajunge cu el în service pentru reparaţii sau pentru garanţie. Evident că un astfel de contract este inexistent, mai mult, suntem nevoiţi să refuzăm orice intervenţie asupra acestor unelte, dat fiind faptul că ele, odată puse în funcţiune, se pot transforma în adevărate arme albe, care pun în pericol viaţa celor care le folosesc” precizează Ioan Mezei.

    La un calcul simplu aflăm că este vorba de zeci de mii de astfel de produse contrafăcute care ajung să fie cumpărate în decursul unui an de pe piaţa neagră. La nivelul lui 2012 distribuitorii autorizaţi Stihl au refuzat să primească în service nu mai puţin de 20.000 de astfel produse defectate.
    Reţeaua de service a Stihl România este una dintre cele mai extinse reţele de service-uri pentru această zonă de produse. Mecanicii şi inginerii dealerilor Stihl România sunt instruiţi pentru a repara atât motounelte marca Stihl, cât şi orice altă marcă de produse. “Acesta este motivul pentru care mecanicii dealerilor nostri ajung să se confrunte cu astfel de cazuri” declară Ioan Mezei.

    Pentru persoanele păgubite, distribuitorii Stihl România oferă şansa unei recuperări parţiale a prejudiciului, graţie programului “Rabla” pentru motounelte. Programul este similar celui de reînnoire a parcului auto, a început în 2009 şi se desfăşoară şi în prezent. în schimbul motouneltelor contrafăcute care merg direct la topit, dealerii Stihl România pot oferi reduceri diferenţiate la achiziţionarea de motounelte noi.
    Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 de către Andreas Stihl.

    Veniturile grupului în 2011 au fost de 2,6 miliarde de euro, în creştere cu 10,8% faţă de 2010. Compania are peste 12.000 angajati, deţine 6 fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu 120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Stihl România este o companie deţinută 100% de firma mamă şi a fost înfiinţată în 1997. În prezent Stihl România importă motounelte sub brandurile Stihl şi Viking.

  • Carne de porc nedeclarată, descoperită în cutii de spaghete comercializate în Belgia

     Asociaţia a efectuat teste pe 29 de produse comercializate în Belgia.

    “Toate produsele au fost supuse unor teste ADN pentru a fi depistată prezenţa de materie genetică de vită, porc, pui, curcan, oaie sau cal. Am descoperit ADN de vită, porc şi pui”, precizează asociaţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Japonezii de la Willcom vor să vândă cel mai mic telefon mobil din lume

    Telefonul în miniatură al Willcom, Strap 2 pe numele său, are mai puţin de 3 inci lungime (7,5 centimetri), aproximativ un inci lăţime (2,5 centimetri) şi cântăreşte 32 de grame, de patru ori mai puţin decât un iPhone, conform Digital Trends.

    Strap 2 este practic răspunsul japonezilor la toate smartphoneurile de mari dimensiuni care au împânzit piaţa mondială în ultimii ani, devansând chiar vânzările de telefoane mobile tradiţionale. De altfel, poate fi folosit inclusiv pentru e-mailuri, însă ecranul foarte mic, cu diagonală de 2,5 centimetri, ar putea crea probleme multor consumatori, oricât de bună ar fi vederea lor.

    Există însă şi dezavantaje. Dimensiunile mici limitează capacitatea de viaţă a bateriei care nu depăşeşte două ore de convorbiri.

    Telefonul Strap 2 va fi în curând disponibil în piaţa asiatică pe alb, negru şi roz. Nu se ştie dacă Willcom au în plan să lanseze gadgetul şi pe piaţa americană. Preţul, scrie publicaţia citată, va fi pe măsura dimensiunilor.
     

  • Nepotul lui Freud te-a transformat într-un cumpărător înrăit – GALERIE FOTO

    Înainte ca americanii să ajungă la o datorie totală de 11, 3 trilioane de dolari, oamenii obişnuiau să economisească bani pentru lucruri de care aveau cu adevărat nevoie. În epoca abundenţei de după Primul Război Mondial, corporaţiile ameninţate de supraproducţie au iniţiat strategii de manipulare psihologică.

    Bancherul Paul Mazur de la Lehman Brothers spunea în perioada respectivă: “Trebuie să transformăm America dintr-o naţiune a nevoilor, în una a dorinţelor”.”Oamenii trebuie antrenaţi să îşi doreacă lucruri noi chiar înainte ca cele vechi să fie întru totul consumate. Trebuie să construim o nouă mentalitate în America”. Conspiraţia s-a materializat prin prin intermediul publicităţii şi susţinerii din partea Guvernului american, dovedindu-se a fi extrem de eficientă.

  • Aproape jumătate din alimentele produse la nivel mondial ajung anual la gunoi

    Aproximativ jumătate din toate alimentele produse în lume – echivalentul a două miliarde de tone – ajung să fie aruncate în fiecare an, potrivit unui raport publicat la începutul acestui an de Institutul de Inginerie Mecanică (IME) din Marea Britanie. “Cantitatea de alimente aruncată la nivel mondial este enormă. Cu aceste alimente s-ar putea hrăni populaţia planetei care se află în creştere, precum şi persoanele care în prezent mor de foame. În plus este o irosire a resurselor precum pământul, apa şi energie care sunt folosite în procesul de producţie, procesare şi distribuţie a alimentelor”, a spus Tim Fox, cercetător în cadrul IME, citat de publicaţia The Guardian. Raportul, denumit “Global Food; Waste Not, Want Not”, arată că între 30 şi 50% sau echivalentul a 1,2-2 miliarde de tone de alimente produse la nivel mondial nu ajung pe mesele oamenilor. Cercetătorii institutului britanic susţin că principalele motive pentru care se ajunge în această situaţie sunt promoţiile 1 plus 1 gratis, datele de expirare, cererea consumatorilor din vestul Europei pentru alimentele care au un aspect fizic perfect, precum şi practicile agricole învechite, infrastructura neadecvată şi  lipsa spaţiilor de depozitare.
     
     

  • România continuă să fie veriga slabă a regiunii pentru grupul Metro

    Consumatorii români au continuat să fie reticenţi anul trecut atunci când au trebuit să scoată bani din portofel pentru cumpărături, piaţa locală fiind alături de Polonia veriga slabă a regiunii pentru grupul german Metro.

    “În Europa de Est vânzările în moneda locală au fost similare în 2012 cu cele din anul anterior în pofida reticenţei consumatorilor din Polonia şi România. Businessul non-food a fost dificil, situaţie care a împiedicat ca evoluţia vânzărilor să fie mai bună”, spune raportul Metro despre evoluţia lanţului Real în regiune. Anul trecut vânzările grupului Real la nivelul tuturor pieţelor a fost de 11 mld. euro. Grupul german a vândut în 2012 operaţiunile Real din România, Polonia, Ucraina şi Rusia, păstrând doar operaţiunile din Germania şi Turcia. Cumpărătorul este grupul francez Auchan, iar tranzacţia urmează a se finaliza în acest an.

    Citiţi continuarea articolului în secţiunea Retail & Agrobusiness de pe www.zfcorporate.ro

  • Încrederea consumatorilor şi companiilor în economia zonei euro a crescut neaşteptat

    Un indice al încrederii consumatorilor şi directorilor de companii a avansat la 85,7 puncte, de la 84,3 puncte, date revizuite în octombrie, a anunţat joi Comisia Europeană. Economiştii se aşteptau ca indicele încrederii să stagneze la nivelul de 84,5 puncte anunţat anterior, potrivit Bloomberg.

    Zona euro a înregistrat două trimestre de contracţie până la sfârşitul lunii septembrie, iar economiştii estimează o continuare a scăderii PIB, cu 0,3%, în ultimele trei luni ale anului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum este stabilit preţul energiei pentru marii consumatori

    “Industria nu poate să cumpere la preţul pieţei. (…) Preţul care se practică pentru vânzarea energiei electrice, nu numai de către Hidroelectrica, dar şi de celelalte companii pentru industrie va fi preţul raportat la piaţa concurenţială, dar cu anumite corecţii, în funcţie de numărul de locuri de muncă, de profitabilitate, de volumul exporturilor”, a spus ministrul Economiei, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări privind o eventuală denunţare a contractului dintre Alro, cel mai mare consumator de energie, şi Hidroelectrica.

    Ministrul a spus vor fi o serie de criterii stabilite împreună cu OPCOM privind nivelul corecţiilor, plecându-se de la preţul de pe piaţa concurenţială

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro