BusinessMagazin

Tag: cautare

  • De ce vând şi cumpără românii de pe site-urile de anunţuri

    Potrivit cercetării, 39% dintre respondenţi apelează la un site de anunţuri pentru a găsi cumpărători pentru bunurile pe care nu le mai folosesc. Aproape tot la fel de mulţi, 37,5%, găsesc site-urile de anunţuri ca fiind atât cea mai bună metodă de vânzare şi cumpărare pentru obiectele în stare bună deţinute de alţi utilizatori. 

    „Cercetarea ne-a confirmat că în spatele vânzării de produse de la o persoană la alta nu există doar motivaţii de ordin financiar, dimpotrivă. Există un număr mare de utilizatori care sunt motivaţi de ideea de reînnoire şi care resping gândul de păstra în casele lor obiecte perfect funcţionale, pe care nu le mai folosesc. Vedem foarte clar că există situaţii în care românii dau dovadă de pragmatism şi aleg platforme precum OLX din raţiuni foarte practice, în încercarea de a-şi rezolva problemele lor sau cele ale comunităţilor din care fac parte”, menţionează Cristina Gheorghiţoiu, general manager OLX Group România.

    Cei mai mulţi dintre românii care accesează site-urile de anunţuri pentru vânzarea şi cumpărarea de obiecte sunt absolvenţi de facultate (36,5%) şi au vârste cuprinse între 25-34 ani (37,5%).

    Ce îi motivează pe români să pună obiecte la vânzare

    Rugaţi să menţioneze cel puţin trei motive pentru care aleg să-şi vândă lucrurile folosite, aproximativ 53% dintre respondenţi îşi doresc recuperarea unei părţi semnificative din investiţia iniţială, în timp ce 50,4% dintre cei intervievaţi au menţionat posibilitatea reinvestirii banilor câştigaţi în achiziţionarea unui alt produs. Pentru 43,2% dintre români, vânzarea de obiecte înseamnă şi reintroducerea în circulaţie a unor bunuri ce nu mai sunt folosite în mod frecvent de către primii proprietari, în timp ce pentru 34,7% dintre ei reprezintă un mod de a avea mai mult spaţiu în casă.

    Potrivit cercetării OLX, tot din raţiuni practice, românii preferă mediul online pentru a-şi vinde bunurile deţinute. Astfel, 65% dintre respondenţi au declarat că preferă să apeleze la un site de anunţuri datorită accesului la cumpărători din toată ţara, iar peste jumătate dintre respondenţi preferă folosirea unui site de anunţuri mulţumită uşurinţei şi rapidităţii în folosire. De asemenea, 28,5% dintre aceştia se îndreaptă către acest canal online pentru că este şi cel mai popular.

    Ce îi motiveaza pe români să cumpere obiecte de la alţi proprietari

    Românii dau dovadă de pragmatism si atunci când vine vorba să cumpere bunuri deţinute de alţi proprietari. Astfel, 42,2% dintre cei intervievaţi au menţionat posibilitatea de a găsi lucruri ca „noi” ofertate de alte persoane, însă la preţuri semnificativ mai mici. De asemenea, 29,8% dintre respondenţi au declarat că aleg să cumpere obiecte la mâna a doua, in stare bună, pe care nu şi-ar permite să le achizitioneze noi.

    În ceea ce priveşte canalul de cumpărare, 47% dintre respondenţii studiului aleg un site de anunţuri pentru că oferă posibilitatea de a găsi cele mai bune oferte, în timp ce pentru 43,5% dintre cumpărători principalul avantaj îl reprezintă accesul la ofertele din toată ţara.

    Studiul a fost realizat în perioada noiembrie – decembrie 2016, pe un eşantion de 2141 de persoane din mediul urban. 

     

  • Priveliştea, dotările, suprafaţa de teren pe care este amplasată o casă nu mai sunt suficiente pentru cei care caută proprietăţi. La ce se uită cumpărătorii

    Teama de atacuri teroriste, răpiri, hoţi şi alte ameninţări îi determină pe tot mai mulţi proprietari să-şi doteze casele cu măsuri de securitate demne de James Bond, transformându-le în adevărate fortăreţe chiar dacă din afară nu par şi astfel crescându‑le preţul în eventualitatea unei vânzări. Pereţi de beton, camere de înaltă rezoluţie care urmăresc orice mişcare în casă, acces în încăperi pe bază de token special şi camere secrete de refugiu în caz de nevoie camuflate în dressinguri sunt câteva din dotările care li se par necesare proprietarilor şi care atrag şi potenţiali cumpărători. 
     
    Există cerere mare pentru supravegherea video, afirmă companiile care se ocupă cu securitatea locuinţelor, care să le permită locatarilor să urmărească, de exemplu, ce fac meseriaşii angajaţi pentru vreo lucrare ori să-i alerteze dacă musafirii curioşi îşi bagă nasul prin încăperi unde gazdele nu consideră că au ce să caute. 
     
    O transformare a casei pentru a îmbunătăţi nivelul de protecţie a ocupanţilor ei poate costa milioane de dolari, mai ales că, în prezent, mulţi proprietari nu se mai mulţumesc cu o singură cameră de refugiu în caz de nevoie, neplăcându-le ideea de a renunţa la nişte spaţiu din locuinţa lor pentru o încăpere pe care speră să o folosească rar. Aceştia efectuează modificările necesare ce presupun, printre altele, instalarea unor uşi mai greu de spart, a unor sisteme sigure de comunicaţii şi surse de energie independente bine ascunse în decor ca să nu fie detectate sau să le sperie copiii.
     

  • La ce ar renunţa bărbaţii dacă ar putea să-şi redobândească părul

    Compania Regenepure a prezentat un studiu legat de căderea părului la bărbaţi şi metode de tratare; în document, compania analizează şi impactul psihologic al fenomenului.

    Astfel, studiul arată că sunt peste 800.000 de bărbaţi care caută, în mod activ, un tratament împotriva pierderii părului. Cei mai mulţi bărbaţi sunt afectaţi de alopecie (căderea părului) după vârsta de 85 de ani (80%), dar afecţiunea se manifestă des şi în cazul celor de sub 35 de ani (40%).

    În Statele Unite, spre exemplu, peste 40 de milioane de bărbaţi se confruntă cu o formă de cădere a părului.

    La ce-ar renunţa însă bărbaţii dacă şi-ar putea redobândi părul? 47% dintre cei intervievaţi în cadrul studiului au spus că ar renunţa la economiile din timpul vieţii, în vreme ce 60% spun că ar prefera să aibă din nou păr decât să aibă bani sau prieteni. Cel mai surprinzător răspuns a fost însă următorul: 30% dintre respondenţi au declarat că ar fi dispuşi să renunţe la sex dacă şi-ar putea redobândi părul.

  • Românii au căutat mai multe informaţii despre călătorii de pe smartphone decât de pe desktop

    ”În 2016, 48% dintre căutări au fost realizate de pe mobil, în timp ce 47% au fost realizate de pe Desktop. Companiile de turism, şi nu numai, trebuie să regândească strategiile de marketing astfel încât să fie “mobile first”, deoarece volumul de căutari de pe desktop este în scădere”, a declarat Daniel Slăvenie, Managing Partner Moloso.

    Cu toate acestea rata de conversie, în continuare, este mai mare pe desktop.  54% din utilizatorii care au achiziţionat pachete turistice (leisure) au declarat că funcţionalitatea greoaie şi experienţa acestora pe versiunea mobilă a site-ului au fost motivul principal pentru care aceştia au finalizat achiziţia pe desktop.

    ”În cel mai scurt timp mobilul va ajunge pilonul central în planificarea şi achiziţia unei vacanţe. Acest lucru va aduce o schimbare în comportamentul şi aşteptările consumatorilor.”, continuă reprezentantul Moloso.
    Pe subverticala de pensiuni (bed&breakfast), volumul de căutări în tot anul 2016 a înregistrat o creştere de 45.64%, încă o dovadă că românii preferă destinaţiile interne.

    ”Căutările de pe Mobil pentru subverticala pensiuni au crescut anul trecut cu 85% in 2016 faţă de 2015. Din totalul căutărilor pe nişa de pensiuni, 53% au fost realizate de pe mobil. În primele saptamani din 2017 am înregistrat o creştere a căutarilor cu 100% si preconizăm ca pe tot anul vom avea o creştere de 65%”, a menţionat Daniel Slăvenie.

    ”Dacă ne referim la destinaţii, cea mai căutată este Grecia, volumul de căutări fiind in crestere cu 200% în 2016 faţă de 2015. Au mai fost înregistrate creşteri pentru Cipru şi destinaţiile din Spania – Mallorca, Tenerife, Gran Canaria sau Costa Brava. Însă am observat o scădere cu 30% la începutul acestui an in Turcia, cel mai probabil pe fondul situaţiei tensionate din ţară”, a menţionat Catalin Macovei, Managing Partner Moloso.

    MoLoSo a fost înfiinţată în 2013 de către Cătălin Macovei, iar în 2015 Daniel Slăvenie s-a alăturat în calitate de Managing Partner.  Compania a avut o cifră de afaceri de 300.000 euro în 2016.

  • SIMULAREA la limba română 2017: Elevii ar fi căutat definiţiile cuvintelor în mediul online. 1.000 de căutări între orele 11.00-12.00 pentru nişte cuvinte care, în mod normal, au câteva zeci de căutări pe lună

    “În timpul simulării de ieri (luni-n.r.), am sesizat ceea ce bănuiam că o să se întâmple şi anume că anumite cuvinte vor fi suspect de des căutate. O chestie haioasă a fost că nu ştiam care vor fi cuvintele, dar sunt uşor de recunoscut când monitorizezi căutările recente şi brusc vezi că se detaşează câteva cuvinte care sunt de zeci de ori mai căutate decât altele. Şi am hotărât ca pentru acele cuvinte să schimbăm definiţiile şi am căutat ceva asemănător care să îi încurce, în loc de «pretutindeni», am pus «pururi» şi în loc de «a zări», am pus «a zori». Au fost câteva zeci de căutări înainte de ora 09.00, poate erau profesori care multiplicau subiectele, poate erau motive legitime ca acele căutări să apară. După care, au fost aproximativ 300 de căutări între orele 09.00-11.00 şi aproape o mie între orele 11.00-12.00, asta pentru nişte cuvinte care, în mod normal, au câteva zeci de căutări pe lună. Încă nu ştim exact care este furnizorul de internet, dar mă aştept să fie vorba de companii de telefonie mobilă. Anul trecut, căutările au fost făcute de pe telefoanele mobile”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cătălin Frâncu, reprezentant al site-ului Dex Online.

    Ministrul Educaţiei a spus că va verifica dacă au existat şcoli în care elevii au intrat cu telefoane mobile în sălile de concurs.

    “Eu nu am primit niciun semnal în acest sens. Nu au voie cu telefoanele în sala respectivă. Înseamnă că cei care au supervizat nu şi-au făcut datoria. Vom verifica şi vom lua măsuri chiar dacă este doar o simulare. Dacă este o simulare de evaluare a competenţelor, asta nu înseamnă că ei trebuie să simuleze şi încălcarea regulilor. Aceste subiecte sunt transmise de la Ministerul Educaţiei, printr-un sistem super securizat pentru că foloseşte reţeaua de transmiteri speciale a STS-ului “, a explicat Pavel Năstase, ministrul Educaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SIMULAREA la limba română 2017: Elevii ar fi căutat definiţiile cuvintelor în mediul online. 1.000 de căutări între orele 11.00-12.00 pentru nişte cuvinte care, în mod normal, au câteva zeci de căutări pe lună

    “În timpul simulării de ieri (luni-n.r.), am sesizat ceea ce bănuiam că o să se întâmple şi anume că anumite cuvinte vor fi suspect de des căutate. O chestie haioasă a fost că nu ştiam care vor fi cuvintele, dar sunt uşor de recunoscut când monitorizezi căutările recente şi brusc vezi că se detaşează câteva cuvinte care sunt de zeci de ori mai căutate decât altele. Şi am hotărât ca pentru acele cuvinte să schimbăm definiţiile şi am căutat ceva asemănător care să îi încurce, în loc de «pretutindeni», am pus «pururi» şi în loc de «a zări», am pus «a zori». Au fost câteva zeci de căutări înainte de ora 09.00, poate erau profesori care multiplicau subiectele, poate erau motive legitime ca acele căutări să apară. După care, au fost aproximativ 300 de căutări între orele 09.00-11.00 şi aproape o mie între orele 11.00-12.00, asta pentru nişte cuvinte care, în mod normal, au câteva zeci de căutări pe lună. Încă nu ştim exact care este furnizorul de internet, dar mă aştept să fie vorba de companii de telefonie mobilă. Anul trecut, căutările au fost făcute de pe telefoanele mobile”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cătălin Frâncu, reprezentant al site-ului Dex Online.

    Ministrul Educaţiei a spus că va verifica dacă au existat şcoli în care elevii au intrat cu telefoane mobile în sălile de concurs.

    “Eu nu am primit niciun semnal în acest sens. Nu au voie cu telefoanele în sala respectivă. Înseamnă că cei care au supervizat nu şi-au făcut datoria. Vom verifica şi vom lua măsuri chiar dacă este doar o simulare. Dacă este o simulare de evaluare a competenţelor, asta nu înseamnă că ei trebuie să simuleze şi încălcarea regulilor. Aceste subiecte sunt transmise de la Ministerul Educaţiei, printr-un sistem super securizat pentru că foloseşte reţeaua de transmiteri speciale a STS-ului “, a explicat Pavel Năstase, ministrul Educaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Satisfacţia angajaţilor, criteriu pentru succesul unei companii

    Daca pentru romanii 15-60 de ani, calitatea produselor si serviciilor influenteaza cel mai mult succesul unei companii (peste o treime punand pe primul loc acest criteriu), pentru generatia tanara, 15-34 de ani, satisfactia printre angajati are o importanta la fel de mare: 28% considera acesta un influentator important al succesului unei companii, urmat de calitatea/fiabilitatea produselor si serviciilor cu 27%. Tot in randul tinerilor creste importanta grijei si a focusului pe client, 14% considerand serviciile de client service importante pentru bunul mers al companiei. Asadar, se pune din ce in ce mai mult accentul in cazul milenarilor (15-34 de ani) pe grija pentru relatiile umane intr-un business: fie ca este vorba de personalul angajat, fie ca este vorba de relatiile cu clientii companiei.

    Cand s-au raportat la ei ca angajati, tinerii pun de asemenea, foarte mult accentul pe beneficiile ce tin de crestere si dezvoltare lor ca resurse umane, chiar daca cele materiale sunt inca principalele lucruri la care se uita. Chiar daca atunci cand vorbesc de aspecte legate de locul de munca ideal, salariul este considerat important de catre 40% dintre tineri, urmatoarele beneficii pe care le cauta sunt in jurul pastrarii echilibrului in viata si a mediului de lucru bun: cauta imbinarea dezvoltarii profesionale cu cea personala la un job (33%), echilibru viata profesionala – cariera (31%), mediu de lucru placut (28%) si dinamic (22%) si de asemenea, o relatie buna cu colegii (18%).

    Cand se raporteaza la locul de munca actual, tinerii considera ca se implica in ceea ce fac, contribuie la bunul mers al companiei, departamentului in care lucreaza, fac tot ceea ce pot, insa simt ca nu sunt apreciati suficient de sefi, nu li se ofera suficient feedback. Desi pozeaza in rolul de salvatori la locul de munca (fac mai mult decat li se cere deoarece “cariera cere sacrificii”), in realitate se victimizeaza, adoptand o atitudine de genul: “eu fac multe lucruri insa nu sunt vazut”, avand nevoie permanenta de feedback, confirmare ca munca le este apreciata.

    Cand se raporteaza la companiile din Romania, evalueaza mai degraba pozitiv interesul pe care acestea il manifesta pentru dezvoltarea profesionala a angajatilor: tinerii considera ca li se ofera sprijin pentru imbunatatirea abilitatilor de ocupare a unei functii de conducere in compania in care lucreaza (32% de acord vs. 23% dezacord), ca angajatii tineri sunt incurajati activ sa se dezvolte pentru a ocupa functii de conducere (33% de acord vs. 19% dezacord).

    Si totusi, referitor la companiile din Romania, tinerii 15-34 de ani considera ca acestea sunt concentrate exclusiv pe agenda proprie si nu se gandesc la binele societatii (46% de acord vs. 14% dezacord) si de asemenea, ca nu au niciun scop in afara aceluia de a face bani (56 % de acord vs. 10% dezacord). Chiar daca sunt companii care se gandesc si la aducerea unor beneficii comunitatii in care activeaza (23% acord vs. 18% dezacord), acest comportament nu este inca in concordanta cu asteptarile lor de a vedea companii private, branduri implicate in actiuni societale, care contribuie la ameliorarea anumitor probleme sociale ale comunitatii in care activeaza.

    Datele au fost obtinute folosind un mix de metodologii de cercetare: un studiu calitativ de tip comunitate online in care insusi respondentii au identificat beneficiile pe care le care le cauta la jobul ideal si apoi au fost masurate intr-un studiu cantitativ pentru identificarea celor mai importante dintre ele.

  • Satisfacţia angajaţilor, criteriu pentru succesul unei companii

    Daca pentru romanii 15-60 de ani, calitatea produselor si serviciilor influenteaza cel mai mult succesul unei companii (peste o treime punand pe primul loc acest criteriu), pentru generatia tanara, 15-34 de ani, satisfactia printre angajati are o importanta la fel de mare: 28% considera acesta un influentator important al succesului unei companii, urmat de calitatea/fiabilitatea produselor si serviciilor cu 27%. Tot in randul tinerilor creste importanta grijei si a focusului pe client, 14% considerand serviciile de client service importante pentru bunul mers al companiei. Asadar, se pune din ce in ce mai mult accentul in cazul milenarilor (15-34 de ani) pe grija pentru relatiile umane intr-un business: fie ca este vorba de personalul angajat, fie ca este vorba de relatiile cu clientii companiei.

    Cand s-au raportat la ei ca angajati, tinerii pun de asemenea, foarte mult accentul pe beneficiile ce tin de crestere si dezvoltare lor ca resurse umane, chiar daca cele materiale sunt inca principalele lucruri la care se uita. Chiar daca atunci cand vorbesc de aspecte legate de locul de munca ideal, salariul este considerat important de catre 40% dintre tineri, urmatoarele beneficii pe care le cauta sunt in jurul pastrarii echilibrului in viata si a mediului de lucru bun: cauta imbinarea dezvoltarii profesionale cu cea personala la un job (33%), echilibru viata profesionala – cariera (31%), mediu de lucru placut (28%) si dinamic (22%) si de asemenea, o relatie buna cu colegii (18%).

    Cand se raporteaza la locul de munca actual, tinerii considera ca se implica in ceea ce fac, contribuie la bunul mers al companiei, departamentului in care lucreaza, fac tot ceea ce pot, insa simt ca nu sunt apreciati suficient de sefi, nu li se ofera suficient feedback. Desi pozeaza in rolul de salvatori la locul de munca (fac mai mult decat li se cere deoarece “cariera cere sacrificii”), in realitate se victimizeaza, adoptand o atitudine de genul: “eu fac multe lucruri insa nu sunt vazut”, avand nevoie permanenta de feedback, confirmare ca munca le este apreciata.

    Cand se raporteaza la companiile din Romania, evalueaza mai degraba pozitiv interesul pe care acestea il manifesta pentru dezvoltarea profesionala a angajatilor: tinerii considera ca li se ofera sprijin pentru imbunatatirea abilitatilor de ocupare a unei functii de conducere in compania in care lucreaza (32% de acord vs. 23% dezacord), ca angajatii tineri sunt incurajati activ sa se dezvolte pentru a ocupa functii de conducere (33% de acord vs. 19% dezacord).

    Si totusi, referitor la companiile din Romania, tinerii 15-34 de ani considera ca acestea sunt concentrate exclusiv pe agenda proprie si nu se gandesc la binele societatii (46% de acord vs. 14% dezacord) si de asemenea, ca nu au niciun scop in afara aceluia de a face bani (56 % de acord vs. 10% dezacord). Chiar daca sunt companii care se gandesc si la aducerea unor beneficii comunitatii in care activeaza (23% acord vs. 18% dezacord), acest comportament nu este inca in concordanta cu asteptarile lor de a vedea companii private, branduri implicate in actiuni societale, care contribuie la ameliorarea anumitor probleme sociale ale comunitatii in care activeaza.

    Datele au fost obtinute folosind un mix de metodologii de cercetare: un studiu calitativ de tip comunitate online in care insusi respondentii au identificat beneficiile pe care le care le cauta la jobul ideal si apoi au fost masurate intr-un studiu cantitativ pentru identificarea celor mai importante dintre ele.

  • Bancnotele, transformate în artă

    Pasiunea pentru arta financiară a acestuia datează din copilărie, atunci când a primit în dar de la bunica sa o acţiune veche la Marmon Motor Car Company, iar de-a lungul timpului a căutat să adauge colecţiei sale nu numai instrumente financiare, ci pe cât posibil şi tablourile reproduse pe ele. Colecţia cuprinde lucrările multor artişti şi gravori care au lucrat pentru firme specializate în tipărirea de bancnote şi acţiuni, ca American Bank Note Company. 

    Dacă iniţial bancnotele erau decorate cu imagini pastorale, ulterior ele au început să fie decorate cu diverse portrete, cu scopul de a îngreuna falsificarea. Printre cele mai cunoscute portrete este unul al Marthei Washington, pus pe bancnota de un dolar în 1886, apoi pe o bancnotă de aceeaşi valoare din 1896, unde apare alături de George Washington. O astfel de bancnotă din 1886 îi costă astăzi pe colecţionari nu mai puţin de 1.500 de dolari.

    În colecţia expusă se regăsesc şi bancnote tipărite de American Bank Note Company pentru clienţi externi, după ce guvernul SUA preluase operaţiunea de tipărire a monedei naţionale. Un client important al companiei a fost China, care, spre deosebire de SUA, prefera reproduceri de peisaje şi clădiri după fotografii.

    Dacă iniţial se preferau reproduceri după tablouri sau fotografii cunoscute, spre finalul secolului XIX, companiile care se ocupau de tipărirea de bancnote sau acţiuni au început să comande artiştilor lucrări originale. Un impuls a venit şi din partea bursei din New York, care începuse în 1874 să ceară tuturor companiilor listate să aibă pe titlurile emise gravuri de la companii specializate, cerinţă la care în prezent a renunţat.

  • Această casă poate fi ridicată în 24 de ore şi costă 10.000 de dolari. Cum e posibil – VIDEO

    Folosind o compoziţie de ciment în loc de cerneală, imprimanta de mari dimensiuni a produs pereţi şi plafoane; prin această tehnică, o casă întreagă poate fi construită în doar 24 de ore.

    Produsul este o locuinţă de aproape 40 de metri pătraţi la un cost de aproximativ 10.000 de dolari.

    Casa este prevăzută cu instalaţii de curent şi apă, reprezentând un mare pas înainte pentru constructori.

    O altă companie, de data aceasta din China, s-a lăudat că a reuşit să tipărească 3D căsuţe simple, folosind ca material de construcţie un amestec de ciment şi deşeuri de materiale de construcţii. Fiecare astfel de căsuţă poate fi construită la un preţ de sub 4.000 de euro.

    Alţii se gândesc deja la construcţii din elemente 3D realizate pe Lună, cum ar fi proiectul anunţat anul trecut de firma de arhitectură britanică Foster & Partners, o colaborare cu Agenţia Spaţială Europeană cu privire la posibilitatea construirii unei baze pe satelitul natural al Pământul folosind sol selenar şi o imprimantă 3D robotizată.

    Coborând însă pe Pământ, firma de arhitectură DUS Architects din Amsterdam s-a apucat deja de construcţia unei case demonstrative 3D, pe care se aşteaptă să o termine în trei ani, sperând ca ea să devină prima casă tipărită 3D din lume.