Tag: Bulgaria

  • Romanii se muta cu afacerile in Bulgaria. Tara vecina are cel mai mic nivel al impozitelor din UE

    Peste 272 de companii romanesti au depus anul trecut declaratii
    fiscale in Bulgaria, comparativ cu numai 33 in 2006, un an inainte
    de aderarea la UE a Romaniei si Bulgariei, a anuntat marti agentia
    Novinite.Cele mai multe companii romanesti inregistrate in Bulgaria
    se afla in orasul Ruse de pe malul Dunarii, la 60 de kilometri de
    Bucuresti, unde sunt inregistrate un numar de 93. In Sofia se afla
    alte 93 de firme romanesti, iar in Varna 22.

    O crestere mare a avut loc si in cazul companiilor provenite din
    Grecia.Astfel 2.072 de companii elene au depus anul trecut
    declaratii fiscale la autoritatea de profil din Bulgaria, de trei
    ori mai multe fata de 2006.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raportul CE din iulie va arata daca Romania si Bulgaria pot adera la Schengen in 2011

    “Sper sa raportul va avea concluzii favorabile pentru Sofia si
    Bucuresti. Posibilitatea aderarii la Schengen ramane deschisa
    pentru bulgari si romani si sper ca nu va trebui sa asteptam pana
    in 2012 pentru a se intampla acest lucru”, a subliniat Lang intr-un
    interviu acordat Deutsche Welle, citat de site-ul Novinite.com.
    Ambasadorul Ungariei a reamintit ca in cadrul Consiliului UE al
    ministrilor Justitiei si Afacerilor Interne a fost confirmata
    pregatirea tehnica a celor doua tari pentru aderarea la Schengen,
    considerand ca este “un rezultat fantastic nu doar pentru Romania
    si Bulgaria, ci si pentru presedintia semestriala detinuta de
    Ungaria”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania trece la varianta dura de pregatire pentru aderarea la euro

    Intors de la Bruxelles, la sfarsitul lui martie, presedintele
    Traian Basescu dadea o veste care, exact dupa cum se asteptase, a
    ramas putin comentata: Romania era printre cele sase tari din afara
    zonei euro care tocmai au aderat, alaturi de cele 16 ale eurozonei,
    la noul Pact Euro Plus, sau Pactul pentru Competitivitate, sau
    Pactul pentru Euro, cum avea sa i se spuna ulterior. Noul
    aranjament era destinat sa inlocuiasca Pactul de Stabilitate si
    Crestere in UE, care a esuat atat de lamentabil in actuala criza
    din zona euro, din cauza tendintei spre risipa a guvernelor, care
    s-au bazat ca perioada de crestere economica dinainte de criza le
    va furniza mereu suficienti bani de cheltuiala.

    “Trebuie create niste mecanisme de alerta timpurie, de exemplu
    mecanisme care sa avertizeze apropierea sau tendintele de a se
    intra intr-o perioada de instabilitate financiara”, spunea
    presedintele Basescu. Si trebuie creata si “capacitatea de
    interventie rapida a guvernelor atunci cand se pune problema
    aparitiei unor elemente de alerta timpurie legata de o eventuala
    instabilitate financiara care s-ar prefigura”.

    Zis si facut. Pactul pentru Euro, care urmeaza sa fie semnat
    oficial de statele participante la sfarsitul acestei luni, impune
    doua parghii: pe de o parte, masuri mult mai stricte de disciplina
    fiscala care sa garanteze respectarea celor doua tinte din Tratatul
    de la Maastricht, stabilite in 1992 (adica un deficit bugetar de
    pana la 3% din PIB si o datorie publica de pana la 60% din PIB) si
    masuri de crestere a competitivitatii, prin ajustarea costului
    muncii la productivitate, reducerea birocratiei si masuri de
    stimulare a ocuparii fortei de munca.

    Textul Pactului, asa cum a fost adoptat la sfarsitul lunii
    martie de Consiliul Europei, cere statelor membre sa fixeze in
    legislatia nationala reguli de disciplina bugetara, asa cum crede
    fiecare dintre ele ca e mai bine: fie prin constitutie, fie prin
    legislatia fiscala, fie impunand o regula privind datoria publica
    (asa cum a facut Polonia de ani buni, stabilind ca statul nu se
    poate indatora la un nivel de peste doua treimi din PIB), fie
    impunand reguli legate de deficitul bugetar sau de destinatia
    cheltuielilor de la bugetul de stat si a celor regionale.

    Presedintele Basescu, prin proiectul de revizuire a
    Constitutiei, propune cele mai tari constrangeri posibile:
    includerea ca atare in Constitutie a ambelor tinte de la Maastricht
    (deficit de cel mult 3% si datorie de cel mult 60% din PIB), la
    care adauga si regula ca statul nu se mai poate imprumuta decat
    pentru investitii, nu si pentru plata salariilor si a pensiilor.
    Intentii similare a anuntat recent si premierul bulgar Simeon
    Djankov, care a propus limitarea prin constitutie a deficitului la
    2% din PIB, a cheltuielilor la 40% din PIB si introducerea unei
    majoritati obligatorii de doua treimi dintre parlamentari pentru a
    se putea aproba modificari ale impozitelor directe (cu scopul de a
    evita astfel un posibil vot care sa schimbe cota unica de 10% cu un
    sistem progresiv de impozitare). Presedintele Gheorghi Parvanov a
    respins insa amendamentele la constitutie, fiind mai curand adeptul
    unei limitari a indatorarii statului, nu a cheltuielilor.

    Sunt potrivite pentru noi cele doua constrangeri propuse de
    presedintele Basescu? Cea privind datoria publica este potrivita,
    considera Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING
    Bank Romania, insa nu si cea privind deficitul bugetar, amintind ca
    pana si Tratatul de la Maastricht permite devieri temporare de la
    limita de 3% din PIB, “intrucat controlul strict al acestei limite
    este imposibil”. Pe timp de recesiune, cand veniturile bugetului
    scad, o depasire a limitei de 3% din PIB pentru deficitul bugetar,
    care e constatata cu un inevitabil decalaj de timp de catre
    autoritati, ar necesita excedente in lunile urmatoare pentru
    echilibrarea situatiei, iar excedentele respective ar insemna
    majorari de impozite si taxe si taieri de cheltuieli, “si toate
    aplicate rapid”, afirma Chidesciuc. “Aceasta ar afecta cresterea
    economiei si mai mult, fara a reusi sa fie insa de folos pentru
    incadrarea in limita de 3%”, afirma economistul. In realitate,
    pentru a combate o criza ar fi necesare nu masuri prociclice, cum e
    limitarea deficitului, ci masuri anticiclice, cum e majorarea
    cheltuielilor, dar aceasta ar fi imposibila daca exista o limita de
    deficit fixata prin constitutie.

    Pentru situatia inversa, adica ce s-ar intampla cu limita de
    deficit pe timp de boom economic, avem exemplul evocat recent de
    guvernatorul BNR. “Politicienii nu erau ingrijorati in perioada
    2006-2008 de deficitul bugetar, pentru ca erau convinsi ca
    deficitul era mic; ei se uitau la deficite calculate folosind
    definitia cash a deficitului sectorului public, nu la deficitul
    structural”, a spus Isarescu. Deficitul structural, care rezulta
    din genul de politici practicate de un guvern (cat de mare e
    sectorul de stat, ce cheltuieli sociale sunt, cum arata sistemul
    de pensii), este deficitul cash (nominal, efectiv sau primar) din
    care se scad componentele ce depind de influenta ciclurilor
    economice si care duc fie la supraincalzire economica urmata de
    criza, daca economia este pe crestere, fie fac ca economia sa se
    gatuie, in perioade de recesiune.

    Conform Consiliului Fiscal, in 2005 Romania avea un deficit bugetar
    de 0,1%, dar un deficit structural de 2,3% din PIB; acesta este si
    motivul pentru care guvernul Tariceanu a respins cererea FMI de a
    majora TVA pentru a compensa dezechilibrul ce se zarea deja la
    orizont. Guvernul Tariceanu a rupt acordul cu FMI, s-a uitat mai
    departe la deficitul bugetar primar, care a fost de 1,4% in 2006 si
    de 1,8% in 2007, in timp ce deficitul structural a crescut in
    aceiasi ani la 4,4%, respectiv 5,1% din PIB, pentru a ajunge la
    8,9% din PIB in 2008. Acela a fost primul an in care dezechilibrul
    acumulat in tacere la nivel structural s-a reflectat, in sfarsit,
    si in cifra deficitului primar, care a atins 5% din PIB.
    “Prociclicitatea politicii fiscal bugetare in perioada precriza a
    epuizat spatiul fiscal necesar pentru stimularea economiei in
    perioada de recesiune”, a comentat Ionut Dumitru, presedintele
    Consiliului Fiscal.

    Economistul-sef al ING Bank ar recomanda mai curand, in locul unei
    tinte fixe de deficit primar, reglementari privind deficitul fiscal
    structural, asa cum au tari precum Chile sau Norvegia. Acolo unde
    sunt folosite, aceste reglementari au un triplu scop: de a oferi
    flexibilitate mai mare politicii de cheltuieli, spre a o impiedica
    sa devina prociclica, de a estima mai realist cum sta economia
    (capacitatea de reducere a deficitului structural a fost calificata
    in repetate randuri de FMI si BNR drept adevarata masura a
    sanatatii unei economii) si de a proteja economia de influentele cu
    cea mai mare volatilitate, cum sunt in cazul Norvegiei sau al
    statului Chile veniturile din petrol.

    Reperul deficitului structural este deja folosit in documentele
    Comisiei Europene sau, la noi, ale Consiliului Fiscal, iar la el se
    refera toate conditiile si propunerile cunoscute sub cliseul
    “reforma structurala”. O modificare a legislatiei in sensul
    Pactului pentru Euro ar trebui deci sa rezolve ceea ce Ionut
    Dumitru definea drept “principala provocare a politicii
    fiscal-bugetare in Romania: aceea de a reduce deficitul bugetar
    structural, concomitent cu crearea de spatiu fiscal pentru
    cheltuieli publice de investitii si cu asigurarea sustenabilitatii
    finantelor publice pe termen lung, din perspectiva procesului
    inevitabil de imbatranire a populatiei”.

  • Igas spune ca verdictul pe Schengen e pozitiv, presedintele Basescu da vina pe presa si pe justitie

    Ministrii de interne si de justitie (JAI) din statele membre UE
    au decis ca discutarea deciziei privind aderarea la spatiul
    Schengen va avea loc la viitoarea reuniune a Consiliului JAI, adica
    abia in septembrie.

    Igas spune insa ca de fapt Consiliul JAI a dat un semnal pozitiv
    Romaniei si Bulgariei, recunoscand pregatirea lor pentru aderarea
    la Schengen.

    La randul sau, presedintele Traian Basescu a explicat ca nu putea
    fi adoptat un calendar concret de aderare inainte de rapoartele de
    tara pe Mecanismul de Cooperare si Verificare, rapoarte care vor
    aparea in luna iulie.

    “Am observat placerea presei de a spune ca am ratat in martie si
    termenul este 2012. Sigur, se mizeaza pe neinformarea populatiei,
    pe lipsa de informatie, in scopul discreditarii sau stiu eu in ce
    alte scopuri. Realitatea este ca nu se putea lua nicio decizie pana
    cand si Bulgaria si-a terminat rapoartele de evaluare – si acest
    lucru s-a intamplat in mai”, a sustinut seful statului.

    Ministrul pentru imigratie din Olanda, Gerard Leers, a sustinut
    la Consiliu ca guvernul sau se va pronunta abia in 2012 in privinta
    cererilor de aderare a Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen,
    “dupa o perioada de proba”.

    Presedintele Basescu a reactionat la obiectiile Olandei,
    sustinuta de Franta, Germania, Suedia, Finlanda si Danemarca,
    spunand ca Romania respinge adaugarea de conditii noi la accesul in
    spatiul Schengen, pentru ca ele nu sunt trecute in tratatul de
    aderare al Romaniei.

    In acelasi timp, a admis presedintele, “nu putem sa nu
    recunoastem dificultatile, deficientele pe care justitia romaneasca
    inca le are”. El a criticat termenele lungi de judecata,
    “procedurile de tergiversare cu anii a dosarelor la inalta Curte de
    Casatie si Justitie sau faptul ca sunt “foarte multe dosare in care
    judecatorii pur si simplu refuza sa ia nota de faptul ca au cadrul
    legal pentru a respinge jocurile avocatilor, care introduc exceptii
    la fiecare termen”.

    “Avem o mare vulnerabilitate din acest punct de vedere si repet
    ceea ce am mai spus: niciodata justitia vreunui stat al Uniunii
    Europene n-a facut atata rau tarii pentru care lucreaza cat a facut
    justitia romana”, a spus presedintele.

    Parlamentul European si-a exprimat miercuri sprijinul pentru
    aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen, dar opozitia
    exprimata la Consiliul JAI de Olanda si de celelalte tari
    mentionate mai sus ameninta sa trimita aderarea undeva in orizontul
    anului 2012. Votul PE este insa consultativ, nu decisiv.

  • Decizia cu privire la intrarea Romaniei si Bulgariei in Schengen, amanata pana in septembrie

    Conform proiectului, Romania si Bulgaria nu vor intra in spatiul
    Schengen pentru o perioada nedeterminata, in pofida indeplinirii
    criteriilor tehnice, conform unui proiect de concluzii al
    Consiliului ministrilor UE pentru Afaceri Interne si Justitie,
    citat de Novinite.com.

    Ministrii de Interne europeni se intalnesc joi la Luxemburg, unde
    vor lua nota de faptul ca sistemele de control la granita ale
    Romaniei si Bulgariei au fost imbunatatite pentru a indeplini
    standardele Schengen, dar nu vor stabili si data intrarii celor
    doua tari in spatiul Schengen, afirma DPA, citand un diplomat care
    s-a referit la proiectul de declaratie a consiliului JAI.

    Ministrii europeni “vor reveni asupra subiectului cat mai curand
    posibil si cel mai tarziu in septembrie 2011, in vederea luarii
    unei decizii”, a adaugat diplomatul citat, citand proiectul de
    declaratie.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Banca Mondiala considera Romania, Bulgaria si Lituania drept codasele UE la dezvoltare economica

    Economia Romaniei va creste cu 1,6% in 2010 si cu 3,7% la anul,
    urmand sa ajunga la o crestere de 4% in 2013. Daca estimarea pentru
    anul in curs nu e mult schimbata fata de raportul precedent, din
    aprilie (1,6%), pentru 2012 estimarea a fost sensibil redusa, de la
    4,4%.

    Banca Mondiala apreciaza ca pentru toate cele trei tari exista
    riscul de contagiune in raport cu problemele fiscale din zona euro,
    prin intermediul bancilor straine, ceea ce creste necesitatea
    crearii unui spatiu fiscal de manevra adecvat la nivelul finantelor
    publice.

    Gruparea Romaniei alaturi de Bulgaria si Lituania se explica prin
    faptul ca ele au ramas singurele tari din UE “in dezvoltare” (cu
    venituri mai reduse), fiind deci separate de tarile
    central-europene considerate avansate ca nivel de dezvoltare a
    economiei, ca Ungaria, Cehia sau Croatia, care sunt incadrate deja
    la categoria “tari occidentale cu venituri mari”. Romania, Bulgaria
    si Lituania sunt incluse in raportul BM intr-un grup de 22 tari
    est-europene si central-asiatice, de la Armenia, Georgia si Belarus
    pana la Albania, Moldova si Macedonia.

    Cresterea economica in Bulgaria va fi de 2,9% in acest an si 3,4 la
    anul, prevede Banca Mondiala, iar Lituania va avea o crestere a PIB
    de 3,8% in acest an si 3,9% la anul.

    Raportul apreciaza ca productia pentru export a celor 22 de tari va
    continua sa creasca, pe masura redresarii pietei din zona euro.
    Lituania si Romania au realizat deja o majorare record a
    exporturilor in UE in ultimul trimestru al anului trecut, cu 40%.
    Investitiile straine s-au redus insa in aceeasi perioada pe
    ansamblul celor 22 de tari, iar o imbunatatire a situatiei este de
    asteptat doar odata cu consolidarea redresarii economice la nivel
    regional si cu ameliorarea climatului de investitii.

    Deficitul de cont curent al Romaniei este estimat sa se mareasca
    la 5,1% din PIB in 2011 (fata de 4,2% anul trecut), la 5,4% in 2012
    si 5,7% in 2013, fara a se apropia insa de nivelul exagerat din
    2008 (11,9% din PIB).

    Pentru cererea interna a tarilor incluse in raport, un factor
    important vor ramane remiterile de bani de la lucratorii din
    strainatate, asteptate sa se majoreze cu 7,5% in 2011 si cu 9,4% in
    2012 pe ansamblul regiunii, ca efect al maririi preturilor la
    marfurile de baza si al cresterii economice in tarile de destinatie
    a emigrantilor. In acelasi timp, recenta scumpire a petrolului este
    de asteptat sa aduca o noua accelerare a inflatiei, dupa cea din
    2010 generata de scumpirea marfurilor alimentare de baza.

    Economia Turciei ar urma sa creasca anul acesta cu 6,1%, a Rusiei
    cu 4,4%, a Moldovei cu 4,2%, a Ucrainei cu 4%, iar a Serbiei cu
    3%.

  • Financial Times: Spatiul Schengen, al doilea mare proiect european confruntat cu probleme

    Tensiunile din zona Schengen s-au intensificat in ultimele luni,
    dupa ce mii de imigranti nord-africani au ajuns in sudul Italiei,
    de unde au incercat sa plece spre Franta. Ceea ce a inceput ca o
    problema intre Italia si Franta a devenit treptat o criza
    europeana, unele tari cerand un mecanism european de reintroducere
    temporara a vizelor in relatia cu state terte. Pe aceasta tema
    exista in prezent negocieri intre guvernele statelor membre si
    Comisia Europeana, inaintea reuniunii liderilor UE pe 24 iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia Bulgariei isi revine: Fitch a imbunatatit perspectiva ratingurilor tarii vecine de la negativa la pozitiva

    Ratingul pentru datoriile pe termen scurt a fost mentinut la
    nivelul “F3”, iar plafonul de tara la “BBB+”, se arata intr-un
    comunicat al Fitch. “Scaderea deficitului de cont curent, a
    datoriilor externe si consolidarea fiscala au redus semnificativ
    riscurile legate de stabilitatea macroeconomica si financiara”, a
    declarat Ed Parker, director general la Fitch pentru ratinguri
    suverane. Economia bulgara isi revine si a inregistrat un avans de
    2,5% in primul trimestru. Redresarea este sustinuta de exporturi,
    care au crescut cu 22,2% in primele trei luni, dar cererea interna
    s-a redus cu 2,1%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bulgaria isi extinde metroul cu fonduri UE alocate initial Dunarii, dupa ce Romania a intarziat un studiu

    O parte a fondurilor europene respective, accesate prin
    Programul Operational de Transport destinat imbunatatirii
    transportului pe Dunare, vor fi folosite la constructia unei linii
    de metrou care va lega bulevardul Tarigradsko Sose de aeroportul
    international Sofia, a declarat, joi, secretarul de stat din
    Ministerul Transporturilor Ivailo Moskovski. Oficialul bulgar nu au
    oferit detalii despre studiul de mediu care trebuia intocmit de
    autoritatilor romane. Bulgaria a anuntat in februarie ca executivul
    european aloca fonduri de 250 milioane de euro pentru constructia
    metroului. Primaria Sofiei avea, insa, nevoie de finantare
    suplimetara pentru alte doua extinderi ale actualei retele, pentru
    care spera, de asemenea, sa atraga finantare europeana, potrivit
    Novinite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bulgaria nu va gazdui elemente ale scutului antiracheta, anunta ministrul Apararii

    “Singura participare sigura a Bulgariei la crearea scutului
    antiracheta al NATO in Europa este partea noastra proportionala la
    finantarea sa. Nu au existat discutii specifice pentru mai mult
    decat atat, desi Bulgaria si-a declarat disponibilitatea”, a
    precizat generalul Anghelov, conform site-ului Novinite.com.
    Comentariile sale intervin la cateva zile dupa ce Statele Unite si
    Romania au ales baza aeriana de la Deveselu, pentru a gazdui
    elemente ale scutului antiracheta. In urma cu un an, subsecretarul
    de Stat american pentru controlul armamentelor si securitate
    internationala, Ellen Tauscher, a declarat ca Statele Unite nu au
    cerut Bulgariei sa gazduiasca pe teritoriul sau elemente ale
    scutului antiracheta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro