BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Ţara unde tinerii născuţi după 2015 nu o să mai aibă voie să cumpere ţigări

    Ministrul rus al sănătăţii intenţionează să introducă un act normativ care să interzică vânzarea de tutun celor născuţi după 2015, scriu cei de la BBC.

    Dacă legea va fi adoptată, ea ar însemna interzicerea completă a fumatului în Rusia începând cu 2033. “Ideologic, scopul este unul corect”, a spus Nikolai Gerasimenko, membru al Comisiei Ruse de Sănătate.

    Începând cu 1 iunie 2013, Duma a interzis fumatul în birouri, zone de lucru, clădiri de interes public, instituţii medicale, transport public şi chiar plaje publice. Vânzarea este de asemenea interzisă la o distanţă mai mică de 100 de metri faţă de instituţii de învăţămând.

    Pedeapsa pentru încălcarea acestor norme este de 1.500 de ruble (în jur de 50 de dolari) pentru persoane fizice şi 90.000 de ruble (aproximativ 3.000 de dolari) pentru companii.

    În iulie 2016, un studiu a realizat că numărul fumătorilor era la acea vreme cel mai mic din ultimii şapte ani.

  • GSK Consumer Healthcare România şi Balcani are un nou general manager

    GlaxoSmithKline (GSK) Consumer Healthcare anunţă numirea Sylwiei Piankowska în funcţia de general manager pentru România şi ţările balcanice. Sylwia preia postul de la Helen Tomlinson, care a fost numită General Manager al GSK Consumer Healthcare Iberia.

    În noul său rol, Sylwia va conduce operaţiunile companiei GSK Consumer Healthcare în opt ţări şi o echipă de peste 100 angajaţi, cu obiectivul de a continua creşterea în regiune.

    De când s-a alăturat companiei GSK, în august 2002, Sylwia a ocupat numeroase roluri strategice în brand şi category management, în Polonia şi în Europa Centrală şi de Est. Între 2011 şi 2014, Sylwia a ocupat funcţia de director de marketing categoria de ”îngrijire orală” pentru Europa Centrală şi de Est şi a dezvoltat o strategie regională pentru categoria de produse de îngrijire a sănătăţii orale, având ca rezultat o creştere de 30% a businessului. De asemenea, a deţinut rolul de mass market business unit director în cadrul GSK Consumer Healthcare Polonia, iar în ultimii doi ani a fost director de marketing „îngrijire orală” şi OTC pentru Europa Centrală şi de Est.

    Înainte de a se alătura echipei GSK, Sylwia a lucrat în departamentele de Marketing şi Market Research în cadrul companiei Procter & Gamble. De asemenea, a absolvit facultăţile de Management, Psihologie şi Istoria Artei ale Universităţii din Varşovia. Sylwia este de origine poloneză şi este mamă a doi copii.

    Cu privire la noul său rol, Sylwia Piankowska declară: “Sunt foarte entuziasmată că voi coordona operaţiunile din România şi ţările balcanice şi că voi putea consolida eforturile depuse până acum de Helen şi întreaga echipă. Vrem să dezvoltăm în continuare parteneriate puternice cu clienţii noştri şi cu specialiştii din domeniul sănătăţii, pentru a ajuta şi mai mulţi consumatori să realizeze mai multe, să se simtă mai bine şi să trăiască mai mult. De asemenea, la nivel personal, sunt foarte bucuroasă că am ocazia să mă mut în Bucureşti împreună cu familia mea şi să explorez această ţară minunată.”

  • Pacient în România: Ce s-a schimbat la condiţiile în care poţi primi servicii medicale?

     Din 2016, persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), iar decontarea cheltuielilor medicale din străinătate se poate face mai uşor. În plus, s-au publicat reguli detaliate cu privire la accesarea dosarului electronic de sănătate (DES).  

     1. Persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei la sănătate

    Legea nr. 112/2016, intrată în vigoare în iunie 2016, prevede că persoanele fără venituri nu trebuie să plătească CASS dacă nu folosesc serviciile de sănătate publică. Pe lângă cei fără venituri, legea vizează şi persoanele care nu sunt coasigurate sau exceptate prin lege de la plata CASS, dar şi pe cele care realizează venituri lunare exclusiv din investiţii şi/sau din alte surse sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe ţară.

    Aşadar, cetăţenii fără venituri au două opţiuni permise de lege: să plătească CASS lunar sau doar la momentul la care apelează la serviciile medicale din sistemul public de sănătate. Pentru prima variantă vor achita contribuţia la sănătate în procent de 5,5% din salariul minim brut pe economie pe o perioadă de cel puţin 12 luni consecutive, iar cei care vor alege să plătească doar atunci când au nevoie de serviciile medicale vor achita echivalentul a 5,5% din şapte salarii minime pe economie.

    2. Cum se accesează dosarul electronic de sănătate

    Regulile detaliate de acces la dosarul electronic de sănătate şi datele medicale concrete ce sunt incluse în acesta sunt prevăzute într-un ordin emis de Ministerul Sănătăţii şi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ce se aplică din noiembrie.

    Dosarul electronic de sănătate este util pentru pacient, deoarece acesta îşi poate vedea în sistem informaţiile medicale proprii, precum istoricul medical, sumarul de urgenţă sau alte documente medicale. Mai mult, persoana autentificată în cont poate să adauge informaţii medicale în modulul “Antecedente declarate de pacient”, dar şi să acorde sau să retragă dreptul de acces al medicilor la DES.

    DES poate fi accesat de orice pacient asigurat la adresa www.des-cnas.ro. Pentru ca acest lucru să fie posibil, mai întâi este nevoie de o matrice de securitate, generată de un medic, şi de o parolă de acces aleasă de pacient. Prin urmare, autentificarea în portal se face fie prin folosirea cardului naţional de sănătate şi a codului PIN asociat, dar şi cu ajutorul parolei de acces, fie prin folosirea codului de asigurat de pe cardul de sănătate sau a codului numeric personal, a matricei de securitate şi a parolei de acces.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Pacient în România: Ce s-a schimbat la condiţiile în care poţi primi servicii medicale?

     Din 2016, persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), iar decontarea cheltuielilor medicale din străinătate se poate face mai uşor. În plus, s-au publicat reguli detaliate cu privire la accesarea dosarului electronic de sănătate (DES).  

     1. Persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei la sănătate

    Legea nr. 112/2016, intrată în vigoare în iunie 2016, prevede că persoanele fără venituri nu trebuie să plătească CASS dacă nu folosesc serviciile de sănătate publică. Pe lângă cei fără venituri, legea vizează şi persoanele care nu sunt coasigurate sau exceptate prin lege de la plata CASS, dar şi pe cele care realizează venituri lunare exclusiv din investiţii şi/sau din alte surse sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe ţară.

    Aşadar, cetăţenii fără venituri au două opţiuni permise de lege: să plătească CASS lunar sau doar la momentul la care apelează la serviciile medicale din sistemul public de sănătate. Pentru prima variantă vor achita contribuţia la sănătate în procent de 5,5% din salariul minim brut pe economie pe o perioadă de cel puţin 12 luni consecutive, iar cei care vor alege să plătească doar atunci când au nevoie de serviciile medicale vor achita echivalentul a 5,5% din şapte salarii minime pe economie.

    2. Cum se accesează dosarul electronic de sănătate

    Regulile detaliate de acces la dosarul electronic de sănătate şi datele medicale concrete ce sunt incluse în acesta sunt prevăzute într-un ordin emis de Ministerul Sănătăţii şi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ce se aplică din noiembrie.

    Dosarul electronic de sănătate este util pentru pacient, deoarece acesta îşi poate vedea în sistem informaţiile medicale proprii, precum istoricul medical, sumarul de urgenţă sau alte documente medicale. Mai mult, persoana autentificată în cont poate să adauge informaţii medicale în modulul “Antecedente declarate de pacient”, dar şi să acorde sau să retragă dreptul de acces al medicilor la DES.

    DES poate fi accesat de orice pacient asigurat la adresa www.des-cnas.ro. Pentru ca acest lucru să fie posibil, mai întâi este nevoie de o matrice de securitate, generată de un medic, şi de o parolă de acces aleasă de pacient. Prin urmare, autentificarea în portal se face fie prin folosirea cardului naţional de sănătate şi a codului PIN asociat, dar şi cu ajutorul parolei de acces, fie prin folosirea codului de asigurat de pe cardul de sănătate sau a codului numeric personal, a matricei de securitate şi a parolei de acces.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Studiu: Banii aduc fericirea într-o măsură mult mai mică decât relaţiile şi sănătatea

    Eliminarea depresiei şi a anxietăţii ar reduce nefericirea cu 20%, în timp ce eliminarea sărăciei ar reduce nefericirea doar cu 5%, potrivit datelor publicate de cercetătorii britanici.

    Inegalitatea venitului explică doar 1% din diferenţele generate de fericire într-o comunitate, în timp ce diferenţele de sănătate mentală explică peste 4%. Educaţia are un efect minor asupra satisfacţiei vieţii, comparativ cu existenţa unui partener, spre exemplu.

    Când oamenii îşi evaluează venitul sau educaţia, aceştia se raportează la norma locală curentă. Rezultatul este că o creştere a veniturilor sau a educaţiei are un efect minor asupra fericirii generale a populaţiei: dacă venitul unei persoane va creşte, al alteia ar trebui să scadă, iar media ar rămâne aceeaşi. Acest lucru ar explica de ce în Australia, Marea Britanie, Germania şi Statele Unite, rata medie de fericire nu a crescut, în ciuda creşterilor standardelor de viaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai rare boli din lume. Au şocat până şi medicii! Una dintre ele este ”Sindromul Vampirului”

    Schimbările climatice, poluarea, stilul de viaţă, toate ne afectează sănătatea şi pot duce la dezvoltarea multor boli periculoase. Medicina a cunoscut, de-a lungul timpului, multe vindecări miraculoase, dar şi tot atâtea cazuri de afecţiuni extrem de greu de vindecat.

    Acestea sunt, în general, boli extrem de puţin cunoscute care, uneori, afectează doar câteva persoane de pe Glob. Fotografiile următoare ilustrează zece dintre afecţiunile cele mai rare din lume.

    Vezi aici Top 10 cele mai rare boli din lume. Una dintre ele este ”Sindromul Vampirului”

     

  • Curtea Constituţională a decis că majorările salariale din educaţie şi sănătate, adoptate de Parlament, sunt constituţionale. Liviu Dragnea: Dacă legea e promulgată rapid, intră în vigoare de la 1 ianuarie

    Majorările salariale din Educaţie şi Sănătate sunt constituţionale, a decis miercuri Curtea Constituţională a României, după ce legea de aprobare a OUG 20, adoptată în Parlament, a fost atacată atât de Guvernul României, cât şi de PNL, pe motiv că rapoarte au fost depuse târziu.

    Premierul Dacian Cioloş a declarat în luna noiembrie că acţiunea priveşte legea şi nu ordonanţa în sine.

    Comisiile reunite de buget şi muncă din Camera Deputaţilor au aprobat majorarea cu 15% a salariilor de bază din învăţământ începând cu 1 ianuarie 2017, amendamentul fiind votat de către parlamentarii PSD şi UDMR, liberalii absentând. Totodată, deputaţii din comisiile menţionate au mai aprobat şi plata sporurilor pentru personalul medical la nivelul anului 2016, nu 2009 cum era până acum, precum şi majorarea cu 25% a salariului de bază de încadrare de care beneficiază personalul din aparatul propriu al CNAS

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragoş Pîslaru, ministrul Muncii, după decizia CCR privind majorările salariale din educaţie şi sănătate: “Cineva va suporta nota de plată – fie alţi bugetari, fie noi toţi”

    Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a scris, pe Facebook, după hotărârea de miercuri a Curţii Constituţionale care a decis că majorările salariale din educaţie şi sănătate sunt constituţionale, că “resursele sunt limitate” şi “cineva va suporta nota de plată – fie alţi bugetari, fie noi toţi”.

    “Ce mă mâhneşte profund este că nu s-a înţeles că prin alocarea în acest mod a 4.85 miliarde pentru aceste majorări, care conţin mai puţin vizibil şi anumite creşteri cu dedicaţie, complet inechitabile, se omoară probabil primii 1-2 ani de posibilă aplicare serioasă a legii salarizării unitare. Categoriile care vor rămâne pe margine, cum ar fi administraţia locală, soldaţii din armată, personalul din cultură, vor mai avea de aşteptat. Probabil că mulţi vor sări să spună că o să văd eu cum se vor mări şi aceste salarii şi că sunt bani pentru toate.

    Dar lucrurile nu stau chiar aşa. Resursele bugetare sunt limitate, iar alegerea de alocare este condiţionată de o minimă responsabilitate. Ceva o să crape dacă tragi de buget mai mult decât poate duce – fie tai investiţii, fie nu respecţi tăierile de taxe, fie creşti fiscalitatea pentru a aduce noi resurse”, a scris, pe pagina sa de Facebook, ministrul Muncii.

    Dragoş Pîslaru transmite că majorările salariale vor fi, foarte probabil, suportate de către alte categorii de bugetari sau de către populaţie, în general.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ofensiva luxului în stomatologie

    Serviciile medicale private au înregistrat plusuri anuale de două cifre pe parcursul ultimilor ani, fiind campioane ale creşterilor. Nici sănătatea orală nu face excepţie, iar afacerile din stomatologie au înflorit pe segmentul serviciilor de lux. Un motor de creştere al segmentului îl constituie străinii care vin în România, unde plătesc chiar cu 70% mai puţin decât în clinicile din ţările vestice, pentru tratamente stomatologice sau estetică dentară.

    Românii nu pun aşa mare preţ pe sănătatea orală cum o fac vest-europenii. Conform celui mai recent studiu al GSK Consumer Healthcare, consumul de pastă de dinţi este, în medie, de 1,5 tuburi pe an de persoană. Pe de altă parte, România a început de câţiva ani să îşi facă loc pe harta turismului medical, străinii preferând să plătească sume chiar cu 70% mai mici în clinicile româneşti cu servicii la nivel occidental. 

    Pacienţii clincilor private, atât străini, cât şi români, plătesc sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru rezolvarea problemelor stomatologice sau îmbunătăţirea aspectului dinţilor.

    „Făcând o paralelă cu ceea ce spunea Picasso, «inspiraţia există, dar trebuie să te găsească lucrând», am primit oportunităţile deschise de contextul economic mondial pregătiţi să arătăm că profesionalismul nu are graniţe”, declară Mariana Velisarato, director executiv al clinicii stomatologice DentalMed. Diferenţele semnificative de preţ faţă de ţările de origine au determinat pacienţi din ţări ca Marea Britanie, Franţa, Italia, Olanda să descopere servicii cel puţin la fel de performante în clinici din Ungaria, Cehia, Polonia. Adăugarea României pe harta serviciilor medicale competitive a venit mai târziu, prejudecăţile faţă de spaţiul estic european contribuind semnificativ la această întârziere, mai spune directorul executiv al DentalMed.

    Şi în cadrul clinicii pe care o conduce, ponderea pacieţilor străini a cunoscut un trend crescător şi estimează că tendinţa se va menţine în perioada următoare. Pe de altă parte, se observă şi la nivel local o creştere a preocupării pacienţilor de a merge la stomatolog, atât pentru consultaţii periodice, cât şi pentru tratamente profilactice sau reconstructive. Cu toate acestea, există încă probleme generate de lipsa informării corecte sau de incapacitatea de a înţelege efectele negative pe care le are un tratament realizat incorect, semnalează Oana Taban, fondatoare şi CEO al Dent Estet, cea mai mare companie din piaţa de servicii stomatologice private. „Mă bucur să văd că există un interes tot mai mare pentru servicii stomatologice complete, realizate la standarde de calitate. Pacienţii sunt mult mai atenţi la investiţia pe care o fac în sănătatea lor dentară”, declară Oana Taban. 

    În ceea ce ţine de turismul dentar, CEO‑ul Dent Estet spune că România poate deveni o piaţă competitivă pe acest segment, însă este esenţial să nu existe concurenţă neloială, iar brandul de ţară să devină mai puternic. „Cu toate acestea, numărul turiştilor dentari creşte anual cu 15-20%, ceea ce înseamnă că şi gradul de încredere în serviciile pe care le oferim este tot mai mare”, mai spune Oana Taban. Conform aşteptărilor, turismul medical se va estompa însă pe termen lung, dar are un potenţial enorm de creştere pe termen scurt şi mediu, este de părere Claudiu Lupaşcu, proprietar al clinicii LLL Dental, afacere de familie înfiinţată în urmă cu peste două decenii. „Turiştii sunt atraşi de calitatea serviciilor şi de preţurile mici în comparaţie cu cele din alte ţări europene. Pentru aceleaşi servicii, preţurile de la noi din ţară pot fi cu 70% mai mici decât în alte ţări. Diferenţa o face forţa de muncă”, mai spune proprietarul clinicii LLL Dental.

    În medicina dentară românească, cele mai uzuale intervenţii sunt pentru tratarea cariilor, iar la polul opus, din punctul de vedere al obiceiurilor, se plasează ţările nordice, unde cele mai frecvente intervenţii sunt de natură profilactică. Totuşi, în clinicile dentare private româneşti se realizează cu precădere servicii de implantologie, tratamente ale bolii parodontale, cât şi estetică dentară. „Numărul tratamentelor complexe de reconstrucţii dentare şi a celor cu faţete dentare a crescut cu mai bine de 30% faţă de anul 2015, ceea ce prefigurează o creştere semnificativă şi în următoarea perioadă”, spune Oana Taban. Şi în cadrul DentalMed, cele mai solicitate servicii au fost cele de implant dentar, tratament pentru paradontoză sau tratamente chirurgicale „one stage surgery” – care înseamnă reunirea fazelor chirurgicale de tratament într-o singură şedinţă operatorie, spune Mariana Velisarato. Suita acestora este completată de tratamente de estetică dentară, cum ar fi faţete sau coroane din zirconiu, „pentru care pacienţii au un apetit din ce în ce mai mare”, adaugă reprezentanta DentalMed. În cadrul LLL Dental, cele mai solicitate servicii stomatologice sunt cele de implantologie, urmate îndeaproape de estetică dentară şi parodontologie.

    În Capitală sunt concentrate majoritatea clinicilor dentare private, unde se regăsesc patru dintre cele mai mari firme de profil, restul aflându-se cu precădere în Piteşti, Timişoara, Constanţa, Bacău sau Târgu-Mureş. Cu o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro înregistrată la sfârşitul anului anterior şi un profit de circa 10% din încasări, Dent Estet este liderul pieţei de profil; conform estimărilor, valoarea totală a acestui segment este de aproximativ 100 de milioane de euro. Conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe, veniturile cumulate ale celor mai mari trei firme depăşesc 10 milioane de euro, Dent Estet fiind urmat de DentalMed şi Medical Tours Company.

    Anul acesta reţeaua de clinici Dent Estet, care cuprinde în total nouă clinici, una în Timişoara şi restul în Bucureşti, a trecut printr-o schimbare de acţionariat. Astfel, 60% dintre acţiuni au intrat în portofoliul MedLife – cel mai mare operator local de servicii medicale private –, 40% fiind deţinute în continuare de Oana Taban, CEO şi fondator al afacerii. Ea a preluat şi managementul diviziei de servicii stomatologie a MedLife. Clinicile grupului au, în general, între cinci şi opt cabinete stomatologice, ceea ce duce la un total de 45 de cabinete dentare în cele nouă clinici, în care lucrează 80 de medici specializaţi în toate ramurile medicinei dentare. Clinicile au suprafeţe ce variază între 200 şi 1.000 de metri pătraţi, iar două centre ale reţelei sunt dedicate exclusiv echipamentelor de suport, care însumează 400 de metri pătraţi. Anul acesta, cele mai mari investiţii ale grupului – care au depăşit suma de 350.000 de euro – au fost direcţionate către Future Smile Studio, un centru de diagnostic 3D şi configurare digitală a zâmbetului, dar şi către laboratorul de tehnică dentară Aspen. „Anul acesta ne vom atinge obiectivele de creştere şi cifra de afaceri va depăşi 6 milioane de euro”, precizează Oana Taban, referindu-se la spaţiile Dent Estet. 

  • Guvernul a decis cum vor fi distribuiţi banii obţinuţi de din valorificarea bunurilor confiscate în materie penală: Câte 20% la Educaţie şi Sănătate

    ”Regulamentul stabileşte modul în care sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile intrate prin confiscare în proprietatea privată a statului vor fi alocate, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare. Alocarea se face pe baza bilanţului anual în materia recuperării creanţelor provenite din infracţiuni prezentat de Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate”, precizează Executivul.

    Potrivit regulamentului, câte 20% din sume vor fi destinate pentru Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Ministerul Sănătăţii, iar câte 15% pentru Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Public, Ministerul Justiţiei şi asociaţiilor şi fundaţiilor cu obiect de activitate în domeniul social.

    ”Raportul în baza căruia se face această alocare va fi întocmit anual până la data de 15 februarie, pe baza datelor furnizate de către Ministerul Public, de instanţele de judecată, de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală sau de alte instituţii competente. Pentru anul 2016, ANAF va comunica ANABI până la data de 20 ianuarie 2017 valoarea sumelor virate la bugetul de stat după deducerea cheltuielilor de administrare şi valorificare a bunurilor mobile şi imobile”, mai meţionează Guvernul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro