BusinessMagazin

Tag: retea

  • Carrefour România a cumpărat reţeaua Billa

     Grupul Carrefour a lucrat cu casa de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii, echipa fiind coordonată de partenerul Răzvan Gheorghiu-Testa. Avocaţii celeilalte părti au fost cei de la casa de avocatură Schoenherr, cu o echipă sub coordonarea lui Markus Piuk.
    Ziarul Financiar a anunţat în septembrie că francezii de la Carrefour urmează să semneze preluarea reţelei de supermarketuri într-o tranzacţie evaluată la aproape 100 mil. euro. Billa se afla acum în portofoliul nemţilor de la Rewe, care mai deţin în România şi lanţul Penny Market.

    Discuţiile între cele două parţi se desfăşoară de aproape un an însă au fost reluate mai intens în această toamnă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea omului care a înfiinţat una dintre cele mai importante companii de la Hollywood

    La momentul în care a fondat MGM, Loew era deja unul dintre cei mai importanţi antreprenori americani din entertainment, controlând o reţea de peste 150 de teatre în SUA.

    Născut la New York, în 1870, într-o familie săracă de polonezi care se stabiliseră în Marele Măr doar cu un an mai devreme, Marcus Loew a fost nevoit să lucreze de la o vârstă fragedă şi nu a mers la şcoală decât până la nouă ani. Avea însă de mic un acut simţ antreprenorial, investind puţinii bani câştigaţi cu greutate – din vânzarea de ziare sau fructe pe stradă – pentru a-i înmulţi. Până la 20 de ani a încercat mai multe afaceri, care s-au dovedit falimentare, între care un magazin de mobilă şi un atelier de prelucrat blănuri. În parteneriat cu Adolph Zukor a înfiinţat o reţea de teatre, iar în 1905 antreprenorul de origine poloneză era deja pe cont propriu.

    În 1904 a fondat People’s Vaudeville Company, o reţea de teatre în care erau difuzate filme scurte ca parte a programului de divertisment. Până în 1913 compania crescuse considerabil şi avea în portofoliu teatre renumite, ca American Music Hall, Broadway Theatre, Metropolitan Opera House (din Philadelphia). S-a confruntat cu o problemă, pentru că firmele pe care le preluase nu aveau o structură de conducere centrală. El prefera să locuiască la New York şi se preocupa de reţeaua de teatre, iar industria filmului era localizată în sudul SUA. În 1919 a cumpărat Metro Pictures Corporation pentru a avea o sursă constantă de filme pentru teatrele sale, dar în 1924 a preluat Goldwyn Pictures, pentru a îmbunătăţi calitatea filmelor pe care voia să le difuzeze în spaţiile de spectacol. Preluarea companiilor din industria cinematografiei l-a pus în dificultate, deoarece nu se putea ocupa deopotrivă de producţia de filme şi de coordonarea reţelei de teatre. A rezolvat problema cumpărând o altă companie, Louis B. Mayer Pictures, al cărei fondator a devenit şeful întregului grup de firme din industria filmului, sub umbrela Metro-Goldwyn-Mayer. În primii doi ani de la înfiinţarea sa, MGM a produs peste 100 de filme.

    Marcus Loew era încredinţat că este cel mai puternic om din industria filmului, dar principala sa grijă era reţeaua de teatre, iar companiile producătoare de film erau doar în plan secund, ca furnizor pentru sălile pe care le controla în întreaga ţară. Loew era un personaj extrem de superstiţios – niciodată nu trecea pe sub o scară, refuza să semneze orice act vinerea (deşi evreu, nu era practicant), nu avea încredere în niciun doctor.

    A murit la 57 de ani, în 1927, şi nu a fost martor al expansiunii pe care avea să o cunoască MGM, care a început să domine industria filmului în 1930, odată ce a lansat staruri ca Joan Crawford, Greta Garbo, Jean Harlow. Au urmat decenii bune în care grupul a dominat industria filmului şi abia după 2000 au apărut dificultăţi financiare serioase. La jumătatea lui 2009 MGM avea datorii de 3,7 miliarde de dolari, iar la finalul lui 2010 s-a declanşat procedura de faliment.
     

  • Povestea femeii care a venit din Lituania pentru a învăţa bărbaţii din România cum să se îmbrace

    Julia Kristensen a pus bazele reţelei multibrand Casa Frumoasă în urmă cu 19 ani, perioadă în care reţeaua a ajuns la cinci magazine cu un portofoliu de mărci exclusiviste dedicate bărbaţilor precum Salvatore Ferragamo, Brioni, Scabal, Rochas şi Blumarine.

    Astăzi, magazinele Casa Frumoasă  (Casa Frumoasă Lascăr, Casa Frumoasă Radisson Ladies, Casa Frumoasă Radisson Men, Casa Frumoasă Marriott Men şi Marc Cain) se află  în destinaţiile cheie de shopping ale Capitalei şi numără peste 20 de brand-uri de top, 40 de angajaţi, 5.000 de stofe din care se pot realiza costume la comandă şi afaceri de peste două milioane de euro.

    În noiembrie 1996, Julia Kristensen, originară din Riga, Lituania, a deschis primul magazin dedicat exclusiv vestimentaţiei masculine şi croitoriei de lux Scabal. Prin această lansare a introdus în premieră conceptul de made-to-measure pe piaţa din România. Julia Kristensen s-a specializat în înalta croitorie masculină, prin cursuri, seminarii şi workshop-uri la Scabal. Învaţă tainele croitoriei de lux şi devine parte importantă a unei industrii, precum şi meserii, dominate de bărbaţi.

    Julia Kristensen a deschis încă alte patru magazine, de-a lungul anilor, completând portofoliul modei de lux din România cu toate serviciile aferente: asistent personal pentru cumpărături, sfaturi de stil, sesiuni private de cumpărături, servicii personalizate şi parcare cu valet. La Casa Frumoasă pot fi găsite branduri de lux Ready to Wear precum Tom Ford, Salvatore Ferragamo, Elie Saab, Fausto Puglisi, Giambattista Valli, Antonio Berardi şi Loro Piana.

    “Deschiderea magazinelor Casa Frumoasă a fost o provocare pentru mine, dar şi pentru piaţa şi publicul din România, în măsura în care am adus în premieră branduri exclusiviste, chiar aristocrate. Iar acest lucru presupunea că şi publicul ştie ce vrea, că este un fin cunoscător al industriei. A fost nevoie de timp şi răbdare. Cerinţele au devenit mai exigente, iar clientul a devenit conştient de ce presupune un brand de lux. Am norocul să fac ce îmi place, cu multă pasiune, aşa că oricât de greu ar fi pot să îmi găsesc energia şi să mă reîncarc tot din muncă”, spune Julia Kristensen.

    În anul 2008, în urma unei investiţii de peste cinci milioane de euro, Casa Frumoasă s-a mutat în vila din Lascăr Catargiu, devenind astfel magazinul destinat exclusiv vestimentaţiei masculine de lux. În toamna anului 2011, experienţa modei de lux urcă o treaptă prin inaugurarea unui spectaculos restaurant, Veranda Casa Frumoasă, care completează armonios aura aristocratică a vilei.

    În 2015, proprietara Casa Frumoasă a consolidat business-ul prin deschiderea unui nou magazin, Marc Cain, franciza unui brand premium de fashion feminin fondat în Germania în 1973.

     

     

  • (P) WowApp: prima aplicaţie care vrea să facă o lume mai bună

    WowApp este o aplicaţie gratuită de comunicare digitală care îşi propune să dea înapoi utilizatorilor săi valoarea materială a timpului petrecut online. Sistemul revoluţionar care stă la baza WowApp constă în distribuirea profitului sau venitului obţinut din utilizarea aplicaţiei de către membrii săi. . Peste 70% din câştigurile pe care WowApp le obţine din vânzarea spaţiului publicitar sau din apelurile plătite se întorc către utilizatori., Aceştia decid apoi ce vor face cu fondurile: le pot dona către ONG-uri sau le pot transfera în propriul cont bancar

    Cum funcţionează aplicaţia?

    WowApp este o aplicaţie pe bază de invitaţie gratuită. Obţii o invitaţie de la prietenii care deja o folosesc sau de la una din ONG-urile partenere WowApp: OvidiuRo, Hospice Casa Speranţei, Teach for Romania, Merci Charity Boutique, HHC România, Telefonul Copilului. Îţi creezi un cont, instalezi gratuit WowApp pe smartphone, tableta, laptop si/sau desktop şi îţi poţi invita mai departe cunoscuţii să se alăture comunităţii tale. 

    Aplicaţia poate fi folosită gratuit pentru mesagerie, telefonie sau videocalling de pe orice device unde e instalată şi se sincronizează automat pe toate device-urile unui utilizator, pe Android, iOS, PC şi MAC.

    Puterea aplicaţiei se bazează pe puterea reţelei. Cu cât reţeaua din care un utilizator face parte este mai mare şi cu cât gradul de utilizare al aplicaţiei creşte, cu atât valoarea veniturilor membrilor va fi mai mare şi de asemenea sumele pe care un membru WowApp le poate dona sau le poate transfera în contul propriu vor creşte.

    Câştigurile financiare se obţin atunci când utilizatorii optează să vadă  reclame în timp ce folosesc aplicaţia pentru nevoile lor de comunicare zilnice. sau când aleg să folosească WowApp ca pe un serviciu de telefonie pre-paid şi efectuează apeluri în afara reţelei  WowApp.  Comunicarea, apelurile de voce sau video în reţeaua WowApp sunt gratuite.

    Idee vizionară, dezvoltare românească.

    Thomas Knobel, un investitor străin, este persoana care şi-a dorit să le ofere oamenilor o nouă perspectivă de a folosi tehnologia pentru o lume mai bună şi a ales România ca ţară unde să dezvolte această aplicaţie. A investit peste 5 ani de muncă în visul său pentru a-l transpune in realitate prin  www.wowapp.com

    “In visurile mele WowApp schimbă modul în care trăim. Schimbă felul în care cumpărăm lucruri, modul în care sunt împărţite profiturile, în visurile mele se schimbă felul în care oamenii participă în acţiuni caritabile şi felul în care folosim Internetul astăzi.” Thomas C. Knobel

    Această aplicaţie de chat, calling si video-calling a fost dezvoltată de o echipă de peste 70 de programatori români.  La trei săptămâni de la lansare, WowApp a înregistrat creşteri spectaculoase în Rusia, Brazilia şi Statele Unite. Recent a trecut de pragul de 100.000 de membri în toată lumea.

    România demonstrează astfel că poate fi în avangarda revoluţiei tehnologice şi adaugă o doză neaşteptată de umanitate unui produs digital de ultimă generaţie.

     

    Cum funcţionează aplicaţia?

    La nivel mondial exista deja peste 2000 de organizaţii non-guvernamentale pe care utilizatorii le pot susţine prin intermediul aplicaţiei WowApp În România,lista e în continuă creştere odată cu afirmarea aplicaţiei pe piaţa românească. Mai multe detalii legate de ONG-urile implicate găsiţi AICI.

    Astfel, pe măsură ce numărul de utilizatori WowApp creşte, câştigurile tuturor vor fi din ce în ce mai mari, pentru că o comunitate unită şi activă atrage din ce în ce mai multe investiţii în publicitate.

    Pentru mai multe detalii despre aplicatie si inscriere, accesati www.wowapp.com


     

  • Noul Wi-Fi se numeşte Li-Fi şi este de 100 de ori mai rapid

    Li-Fi ar putea fi noua poartă către internet, iar oamenii de ştiinţă spun că au înregistrat o viteză de 1 Gps, adică de 100 de ori mai rapid decât obişnuitul Wi-Fi, potrivit Mashable.

    Reprezentanţii companiei Velmenni au declarat pentru IB Times UK că au scos tehnologia din laborator şi au implementat-o în birouri, dar şi mediuri industriale în Estonia unde s-a înregistrat acea viteză uimitoare mentionata mai sus.

    Cum funcţionează? Datele sunt transmise prin intermediul unor lumini LED, care se închid şi se deschid în câteva nanosecunde, adică imperceptibil pentru ochiul uman. Tehnologia Li-Fi nu este nouă, aceasta a fost inventată în 2011, când a fost pusa la test si s-au înregistrat viteze de 224 Gbps, însă nu a fost implementată până acum intr-un scenariu real, în afara laboratorului.

    Viteze mai mari, dar spre deosebire de Wi-Fi, al cărui semnal pătrunde pereţii unei clădiri, Li-Fi nu face asta. Dar tehnologia Li-Fi ar putea fi folosită în viitor în acel “Internet al Tuturor Lucrurilor”, când un bec LED ar putea ilumina camera, dar şi crea o reţea prin intermediul căreia dispozitivele ar comunica între ele.

  • Regina Maria a investit 1,8 mil. euro la Iaşi

    „Mulţi dintre clienţii noştri corporate şi-au extins birourile sau chiar şi-au mutat sediul în Iaşi, iar noi ne-am urmat pacienţii care ne-au solicitat serviciile. Oraşul are un potenţial mare de business, aici dezvoltându-se şi un hub IT. Reţeaua de sănătate Regina Maria este deja prezentă în judeţul vecin, Bacău, iar odată cu deschiderea campusului din Iaşi, ne consolidăm şi mai mult prezenţa în Moldova. Strategia noastră de dezvoltare va depinde şi de dinamica pieţei şi de ce investiţii poate absorbi”, a declarat Fady Chreih, director general al reţelei de sănătate Regina Maria. 

    În materie de dotări, punctul forte al centrului de imagistică este un aparat RMN unic în oraş – Siemens Magnetom Essenza 1,5 T. Acesta este recunoscut pentru calitatea superioară a imaginilor captate şi rezoluţia înaltă, fapt ce conduce la reducerea timpului de examinare. Fiind o tehnologie de ultimă generaţie, oferă o scanare completă a corpului uman şi examinări de mare acoperire, cum ar fi „whole CNS” (întreaga regiune cap-gât-coloană sau abdomen-pelvis), nefiind necesară repoziţionarea pacientului în cazul unor examinări multiple.

    În plus, echipamentul este potrivit atât pentru examinări de rutină, cât şi pentru aplicaţii clinice avansate. Aparatul permite şi examinarea pacienţilor cu o greutate de până la 200 de kilograme. Centrul de imagistică ar putea fi extins în următorii ani.

    În laboratorul de analize se vor putea efectua teste de alergologie, anatomie patologică, biochimie, biologie moleculară, citologie, hematologie şi microbiologie.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria reuneşte peste 3000 de angajaţi şi colaboratori, în cele 24 de locaţii proprii din Bucureşti şi din ţară şi deserveşte peste 1,2 milioane de pacienţi retail. Reţeaua are un portofoliu de aproximativ 300.000 de abonamente corporate, 4 spitale, 2  maternităţi, 6 campusuri medicale, 6 centre de imagistică, 13 laboratoare acreditate, bancă proprie de celule stem şi peste 180 de policlinici partenere în ţară.

  • Statul Islamic răspunde ameninţărilor. “Hackeri Anonymous ne-au ameninţat cu un atac cibernetic uriaş (idioţi)”

    “Hackeri Anonymous ne-au ameninţat cu un atac cibernetic uriaş (idioţi).” se arată într-un mesaj trimis pe mesageria Telegram. “Ce o să atace?” se întreabă ISIS, notând faptul că până acum Anonymous a spart doar câteva conturi de Twitter şi email afiliate reţelei teroriste, scrie Business Insider.

    Apoi mesajul este continuat cu intrucţiuni adresate membrilor cum să evite potenţialele hackuri. Să nu deschidă linkuri care nu provin dintr-o sursă de încredere, să schimbe IP-ul constant şi să nu comunice cu oameni pe care nu-i cunosc.

    Mesajul a fost scris în Arabă, dar şi în engleză şi a fost distribuit pe toate canalele afiliate ISIS.

    Ieri, gruparea internaţională de hackeri  a promis că va ”uni umanitatea din întreaga lume” împotriva ISIS. Într-un clip publicat pe YouTube cei de la Anonymous au spus că Statul Islamic “să se aştepte la un atac cibernetic uriaş”. Vorbitorul din spatele măştii promite represalii necruţătoare în urma atacurilor din Franţa. “Vă vom găsi, şi nu vă vom mai da drumul”. “V-am declarat război. Pregătiţi-vă”.

  • Cum vor chinezii să includă cea mai mare reţea 4G din lume în Drumul Mătăsii

    „China se pregăteşte să cucerească lumea.“ Este o frază pe care o auzim frevent, alături de altele precum „China va deveni principala putere economică a lumii“ sau „China va controla comerţul internaţional“. Este un scenariu probabil, dar care pare încă la distanţă. Cu toate acestea, ambiţiile unui stat ce se apropie de un miliard şi jumătate de locuitori încep să se manifeste tot mai evident.

    În septembrie 2013, liderul chinez Xi Jinping a vizitat Astana, capitala Kazahstanului, pentru a achiziţiona o participaţie la Kashagan, unul dintre cele mai mari câmpuri petroliere, pentru suma de 5 miliarde de dolari. Jinping a făcut atunci publice detaliile unui plan numit One Belt, One Road – care ar fi versiunea pe mare şi pe uscat a celebrului Drum al Mătăsii. Beijing îşi propune o reţea feroviară de mare viteză, care va porni de la Kunming, capitala provinciei Yunnan, către Laos, iar mai departe spre Cambodgia, Malaiezia, Birmania, Singapore, Thailanda şi Vietnam. O altă reţea de drumuri, căi ferate şi conducte va începe în Xi’an, în centrul Chinei, şi va merge spre vest, ajungând până în Belgia. Beijing a iniţiat deja o rută comercială de aproape 13.000 de kilometri între oraşul Yiwu şi Madrid, capitala Spaniei. În cele din urmă, o cale ferată de mare viteză de 1.800 de kilometri va porni din Kashgar şi se va îndrepta spre sud, prin Pakistan şi prin portul saudit Gwadur.

    Un Drum al Mătăsii maritim urmează să lege sudul Mării Chinei de oceanele Pacific şi Indian. Pe 26 mai autorităţile chineze au prezentat o strategie de expansiune navală, cu o flotă care să depăşească apele teritoriale, spre marile oceane.
    China leagă astfel diverse puncte strategice de pe glob, în cadrul unui plan bine pus la punct. Cea mai mare economie emergentă a lumii are o ţintă de creştere de 7% pentru 2015, iar raportările pentru trimestrul III venite de la Beijing sunt extrem de apropiate de această valoare, 6,9%. „În China este veche tradiţia de a subevalua PIB-ul în perioadele de boom şi de a-l supraevalua când acesta încetineşte“, explica în septembrie Willem Buiter, fost economist de top la Banca Angliei, iar acum analist la Citi. Prognoza FMI este de 6,8%, în vreme ce analiştii de la Capital Economics văd un avans de 4,5%. Analiştii de la Lombard Street, o firmă de consultanţă specializată pe prognoze macroeconomice, cred că avansul real este undeva între 4% şi 5%. Citigroup mizează pe 4% sau chiar mai puţin; Fathom, tot o firmă de consultanţă, este şi mai pesimistă: conform estimărilor sale, economia chineză va creşte cu cel mult 3%.

    Chinezii îşi văd însă de treabă şi îşi propun finanţarea proiectelor de infrastructură cu ajutorul altei invenţii locale, Banca Asiatică de Investiţii pentru Infrastructură, instituţie cu 57 de membri fondatori, modelată după Banca Mondială. Proiectele susţinute de bancă sunt eficiente pentru ţările în care sunt construite, dar dacă luăm în considerare influenţa Chinei în instituţie, cu siguranţă fac parte din marea schemă globală chineză. Noua bancă de dezvoltare promovată de China a fost anunţată la sfârşitul anului 2014 şi a ridicat numeroase semne de întrebare din partea Statelor Unite şi a aliaţilor săi. Iniţiativa Chinei nu este surprinzătoare, în condiţiile în care controlează numai 6,7% din drepturile de vot în Banca Asiatică pentru Dezvoltare, 5,17% în Banca Mondială şi 3,81% în Fondul Monetar Internaţional. AIIB urmează să aibă un capital iniţial de 50 de miliarde de dolari şi mandatul de a finanţa proiecte de infrastructură în întreaga lume, după modelul Băncii Mondiale, cu deosebirea că în AIIB China va avea cea mai mare influenţă. Banca urmează să fie lansată pe parcursul acestui an. Potrivit estimărilor Băncii Asiatice pentru Dezvoltare, necesarul anual de finanţare a proiectelor de investiţii în infrastructură din Asia este de circa 800 de miliarde de dolari.

    În ianuarie, China a semnat un acord cu Uniunea Africană pentru a ajuta la construirea de căi ferate, de drumuri şi de aeroporturi care să lege cele 54 de ţări africane. Aceste planuri sunt deja în desfăşurare şi includ o cale ferată de 1.400 de kilometri pe coasta Nigeriei, care costă 13 miliarde de dolari, o altă cale ferată de 800 km şi 3,8 miliarde de dolari între Nairobi şi Mombasa, una de 740 km între Addis-Abeba şi Djibouti şi încă o cale ferată de de 5,6 miliarde de dolari în Ciad. Câteva dintre planurile de infrastructură ale Chinei, care se întind pe plan global, se aliniază cu interesele economice ale Vestului. Unele dintre cele mai moderne căi de transport, care nu duc neapărat în China, ci în întreaga lume, sunt, cu siguranţă, legate de Beijing.

    De menţionat ar fi şi un eveniment petrecut recent, când preşedintele Xi Jinping, aflat în vizită în Statele Unite, a avut întâlniri cu uşile închise cu lideri din businessul american precum Tim Cook, Jeff Bezos, Mark Zuckerberg sau Warren Buffett. O întâlnire de acest nivel arată, dincolo de orice dubii, că Statele Unite recunosc puterea financiară uriaşă de care dispune China.

    DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TELECOMUNICAŢII, O PRIORITATE ABSOLUTĂ.

    Cea mai importantă direcţie de dezvoltare este însă infrastructura IT şi telecom, fapt demonstrat de intenţia declarată a chinezilor de a construi „cea mai mare reţea 4G din lume“. Deşi infrastructura din China este mult mai puţin dezvoltată decât în ţările vestice, autorităţile par decise să remedieze acest lucru în următorii 5-10 ani. În cadrul ITU Telecom World 2015, eveniment organizat la Budapesta în luna octombrie care reuneşte mii de specialişti din toată lumea, Wen Ku, director în cadrul ministerului de industrie şi tehnologia informaţiei din China, a vorbit despre proiectul Broadband China, un plan ambiţios de a moderniza o mare parte a reţelei existente până în 2020.
    În cadrul Broader Way Forum, eveniment organizat de Huawei la ITU 2015, au fost prezentate pe larg elementele strategiei de dezvoltare, precum şi rezultatele obţinute în ultimii patru ani. Din acest punct de vedere, evoluţia Chinei a înregistrat trei etape distincte: până în 2013 investiţiile au fost orientate cu precădere către infrastructură, în 2013-2015 s-a produs orientarea către broadband/acces în bandă largă, iar din acest an au trecut în prim-plan noul val tehnologic şi conceptele din categoria IoT. Astfel, China a îmbunătăţit considerabil infrastructura broadband bazată pe fibră optică.

    Astfel, viteza conexiunii la internet ar trebui să crească de la 20 mbps (megabiţi pe secundă – n. red.) la 50 mbps în mediul urban şi de la 4 la 12 mbps în mediul rural. Gradul de penetrare a conexiunii broadband, în prezent aflat la 15%, trebuie să ajungă la 70%, asigurând accesul online pentru 98% din satele din China, potrivit lui Wen Ku.

    Importantă de menţionat este şi scăderea abonamentului lunar de internet, de aproximativ 20% în ultimii patru ani. În cazul abonamentelor la telefonie mobilă, a precizat Ku, diferenţa este mult mai mare – în ultimele 12 luni, costul s-a redus cu peste 30%.
    În aceste condiţii, planurile de a construi cea mai mare reţea 4G din lume nu par atât de îndepărtate, după cum a remarcat Huang Yuhong, vicepreşedinte China Mobile, în cadrul aceluiaşi eveniment. Potrivit acesteia, creşterea în China a numărului de utilizatori 4G este impresionantă: peste 20 de milioane de noi abonaţi lunar. Numărul celor care pot accesa internetul este un subiect care nu priveşte însă doar China; Zhao Houlin, secretar general al ITU, a insistat asupra faptului că infrastructura broadband a devenit un motor de creştere al economiei în mai multe părţi ale lumii.

    Statisticile arată că există peste 7 miliarde de abonamente la telefonia mobilă şi peste 3,2 miliarde de utilizatori de internet. Aceste cifre sunt extrem de importante dacă luăm în calcul cei peste 940 de milioane de oameni care trăiesc în aşa-numita „lume a treia“: dintre aceştia, doar 89 de milioane sunt utilizatori de internet, adică un grad de penetrare de doar 9,5%.

    Zou Zhilei, preşedintele carrier business group al Huawei, a remarcat faptul că infrastructura IT&C este vitală pentru eliminarea diferenţelor sociale şi pentru creşterea competitivităţii locale. Zou Zhilei consideră că operatorii telecom sunt cei care ar trebui să îşi asume strategiile de dezvoltare, lucrând alături de autorităţi pentru a creşte nivelul economic. „În ultimii ani, reţelele mobile s-au dezvoltat cu rapiditate“, a spus Zhilei. „Instituţiile media şi creatorii de conţinut în general sunt dispuşi să experimenteze alături de operatorii telecom, dar, pentru ca acest lucru să fie posibil, autorităţile locale trebuie să creeze un mediu de afaceri favorabil.“ Acest lucru este posibil, în opinia sa, doar prin implementarea unui set de politici publice favorabile industriei. „În această nouă eră digitală, internetul a influenţat toate statele şi toate economiile. Este rolul operatorilor să accelereze transformarea digitală, să promoveze inovaţia socială şi să participe la dezvoltarea economiei.“

    Numeroase companii din China s-au transformat în branduri globale, iar acest lucru arată în principal o creştere a calităţii produselor. Dacă această creştere în calitate va fi dobândită şi intern, China are toate şansele să preia frâiele economiei globale mai curând decât mulţi dintre noi am estimat.

  • Vrei un loc de muncă? Sunt 2036 vacante în 12 state europene. Vezi ce meserii se caută

    Angajatorii din spaţiul economic european oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 2036 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

    Spania – 801 locuri de muncă: 800 muncitori necalificaţi în agricultură, 1 maseur;

    Portugalia – 400 locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi în agricultură;

    Marea Britanie– 330 locuri de muncă: 60 îngrijitori persoane, 60 asistenţi medicali, 30 constructori structuri metalice-sudură în oţel

    Republica Ceh㠖 182 locuri de muncă: 50 lucrători în producţie (asamblarea aparatelor de aer condiţionat), 50 operatori, 50 şoferi transport marfă internaţional etc;

    Suedia – 127 locuri de muncă:20 femei de serviciu, 15 vopsitori auto,10 medici generalişti, 10 dezvoltatori software, 10 tinichigii auto;

    Germania – 127 locuri de muncă: 50 asistenţi medicali generalişti, 20 operatori maşini şi centrale, 15 şoferi de TIR, 10 agenţi de securitate;

    Ungaria- 50 locuri de muncă pentru operatori la asamblarea panourilor electrice;

    Finlanda– 10 locuri de muncă pentru personal în curăţenie;

    Belgia- 3 locuri de muncă: 2 directori audit în servicii financiare, 1 proiectant construcţii metalice;

    Polonia- 3 locuri de muncă pentru lăcătuşi-sudori;

    Norvegia- 2 locuri de muncă pentru doctoranzi inginerie biomedicală;

    Irlanda- 1 loc de muncă pentru tehnician dentar.

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele precum şi informaţii suplimentare cu privire la angajatori, domeniu de activitate, condiţii de ocupare a posturilor, condiţiile de muncă şi salarizare accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro.

    Pentru informaţii suplimentare, solicitanţii de loc de muncă se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma

  • Cum ajungi de la un magazin pe strada Teilor din Piteşti la o reţea de 14 magazine cu afaceri de 30 de milioane de lei

    Momentul când mi-am cumpărat verighetele de nuntă a fost singurul contact pe care l-am avut cu domeniul bijuteriilor până să preiau această funcţie“, mărturiseşte Horaţiu Vasilescu, numit în funcţia de director executiv al Bijuteria Teilor în urmă cu aproximativ şase săptămâni.

    Înfiinţată în 1998 pe Strada Teilor, în oraşul Piteşti, reţeaua de bijuterii pe care o conduce acum Horaţiu Vasilescu a ajuns în prezent la 14 magazine (cărora li se adaugă unul online), la o cifră de afaceri ce se îndreaptă spre 30 de milioane de lei (aproximativ 6,7 milioane de euro), la planuri de a acoperi toate oraşele cu peste 150.000 de locuitori, la ţinta de a deveni numărul 1 pe piaţa locală de bijuterii, dar şi la ieşirea în afara graniţelor ţării.

    Din povestirile fondatorului Florin Enache, Vasilescu ştie că, în primii ani ai afacerii Bijuteria Teilor, antreprenorul mergea la târgurile din străinătate de unde se întorcea cu cataloage şi reviste, astfel încât să înţeleagă care este atmosfera, care sunt caracteristicile lumii luxului, care sunt clienţii, pretenţiile şi aşteptările lor. „La început a crescut lucrurile cum a simţit, apoi a început să citească literatură de business şi şi-a propus să crească afacerea.“ Chiar dacă era în plin proces de dezvoltare, s-a înscris la un Executive MBA în cadrul Vienna University, pentru a afla care sunt lucrurile pe care trebuie să le facă astfel încât să ducă afacerea la nivelul următor. Enache a început să extindă afacerea Teilor în afara Piteştiului în 2010, cu un magazin în Sibiu, urmat de magazine în Craiova sau Târgovişte. În Bucureşti şi-au propus să intre încă de la început în centrul comercial Băneasa, convinşi că acolo vor avea cea mai bună clientelă.

    Enache a făcut acest lucru prin achiziţia unei firme care avea un spaţiu închiriat în Băneasa, dat fiind faptul că nu a fost primit acolo în alte condiţii. „Se ducea cu capul în pământ la toate mallurile, ei nu voiau să îi primească, spuneau că nu prea au loc pentru un brand românesc. Acum primim cereri în fiecare săptămână pentru a deschide un magazin în locaţiile lor“, povesteşte Vasilescu. Deschiderea centrelor comerciale faţă de brand se datorează efervescenţei extinderii Teilor din ultimul an: în prima parte a lui 2015 au inaugurat patru magazine, două în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi câte unul în Iaşi (Palas Mall) şi Braşov (Coresi Shopping Resort), dar intenţionează să se extindă în următorul an cu alte patru magazine (în Cluj-Napoca, în cadrul centrului comercial Unirea Shopping Center din Capitală, într-un alt centru comercial din Bucureşti, dar şi în centrul comercial din Piteşti).

    Dacă până acum afacerea a fost construită cu entuziasm specific antreprenorial, fondatorul acesteia a hotărât ca lucrurile să fie făcute
    într-un mod mai structurat, una dintre primele măsuri în această direcţie fiind numirea unui director executiv. „Timp de trei luni, ne-am întâlnit în fiecare sâmbătă şi am început să investigăm – eu, pe de o parte, cum a gândit businessul, ce strategie are, iar el, cum să ducă afacerea la nivelul următor“, descrie Horaţiu Vasilescu primele discuţii despre afacere cu fondatorul acesteia.

    Vasilescu a venit la conducerea Teilor după o perioadă de aproximativ cinci ani petrecută în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco. Cea mai recentă funcţie ocupată în cadrul companiei a fost cea de business manager pe zona de sud, fiind responsabil de o afacere de aproximativ 22 de milioane de euro, cu circa 4.000 de angajaţi temporar de gestionat şi şase centre de cost, incluzând şi piaţa din Capitală. Anterior, a absolvit Facultatea de Finanţe-Bănci în cadrul Universităţii din Piteşti, un program masteral în managementul afacerilor, dar şi Facultatea de Drept la Titu Maiorescu. La 22 de ani îi plăceau maşinile, aşa că s-a angajat în cadrul reprezentanţei Honda din Piteşti, unde a lucrat pentru o perioadă scurtă. A fost suficient cât să observe că domeniul vânzărilor i se potriveşte, totuşi, după absolvire, s-a angajat la Emporiki Bank, mai ales pentru că sistemul bancar era atractiv la nivelul anului 2007. A trecut la un nou domeniu după o perioadă în care, din cauza crizei financiare care începuse să se resimtă, produsele de creditare ce abia fuseseră lansate nu mai erau la fel de atractive.