BusinessMagazin

Tag: restaurante

  • INS: Câştigul salarial net a crescut în martie cu 80 lei faţă de luna anterioară, la 1.706 lei

     Astfel, în fabricarea produselor din tutun câştigul salarial mediu nominal net a fost de 7.281 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 970 lei. De altfel, în sectorul produselor de tutun a fost înregistrată şi cea mai mare creştere a câştigului salarial mediu net din luna martie, de 56,6%.

    Indicele câştigului salarial real pentru martie 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 104,9%.

    “În luna martie 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă, tichete cadou şi de vacanţă), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arata NOMA – cel mai bun restaurant din lume in 2014

    Unde se mananca cel mai bine de pe planeta in 2014 aflam din revista britanica Restaurant. Fara nici o surpriza, gasim in fruntea clasamentului restaurantul danez NOMA.

    NOMA, cel mai bun restaurant din lume e deschis intr-un vechi depozit

    Dintr-un fost depozit de balene, a ajuns cel mai bun restaurant din lume. Nu este prima data cand restaurantul danez NOMA se afla in fruntea clasamentului celor mai bune restaurante din lume. A luat doar o mica pauza dupa ce fusese detronat de un restaurant spaniol.

    Cititi mai multe pe www.dietetik.ro

  • Ultima tendinţă în restaurantele americane: ridichea la putere (GALERIE FOTO)

    Astfel, în restaurantele cu pretenţii au început să apară “buchete” de ridichi din diverse soiuri şi culori, stropite cu unt şi lămâie şi servite cu capere şi anşoa, scrie San Francisco Chronicle. Alţi maeştri bucătari le servesc fripte, înăbuşite, rase sau murate, căutând tot felul de soiuri cu potenţial estetic, de la ridichi care aduc a globuri colorate, la unele care seamănă mai degrabă a morcovi.

    Popularitatea în creştere a ridichii nu a scăpat nici producătorilor de seminţe americani, care se laudă cu multitudinea de soiuri disponibile celor interesaţi să şi le cultive singuri.

  • Unde se duc restaurantele când se duc

    Întregul personal al celor două restaurante, deţinătoare a două şi respeciv trei stele Michelin, se va afla pentru câteva luni la Tokyo, în cazul Noma şi la Melbourne, mai exact la cazinoul Crown în cazul The Fat Duck.

    Mutarea lor nu este surprinzătoare, în ciuda costurilor implicate, scrie Wall Street Journal, deoarece cele două restaurante câştigă mai mult permiţând gazdelor asocierea cu renumele lor decât din activitatea lor obişnuită. Pe lângă mulţimea de oameni care aşteaptă nerăbdători să prindă un loc la Noma sau The Fat Duck, mai există şi o mulţime de bucătari aflaţi la început de drum care sunt dispuşi să lucreze luni de zile fără salariu pentru un astfel de local, doar pentru posibilitatea de a-şi trece în CV perioada respectivă şi de a-şi spori astfel şansele de angajare într-un local prestigios.

    Dacă Fat Duck a anunţat deja că va funcţiona în cazinoul Crown Melbourne, unde patronul său, maestrul bucătar Heston Blumenthal, va avea şi un restaurant permanent denumit “Dinner”, Noma va dezvălui unde anume urmează să funcţioneze în Tokyo abia în iunie. Ce se ştie până acum este doar că personalul nu va lua cu sine şi ingredientele folosite în Danemarca.

  • Povestea celor trei hackeri români care au reuşit să spargă sistemele de securitate ale retailerilor americani

    Serviciile Secrete Americane şi FBI-ul vor să folosească cazul a 3 hackeri români implicaţi în operaţiuni de fraudă electronică împotriva retailerilor americani, drept exemplu pentru cercetările ce au loc în prezent în cazul scurgerii de informaţii din baza de date a companiei Target Corp. 40.000 de milioane de carduri de credit şi debit au fost afectate în urma scurgerii de informaţii de anul trecut în SUA, scrie Bloomberg.

    Procurorii federali au avut nevoie de 3 ani pentru a-i prinde pe hackerii români, Cezar Butu, Adrian Tiberiu Oprea şi Iulian Dolan, care au reuşit să spargă sistemele de securitate a mai multor retaileri americani şi să fure numerele de identificare a peste 100.000 de carduri de credit şi debit din SUA.

    Cezar Butu a fost condamnat la 1 an şi 9 luni de închisoare, pentru derularea unor operaţiuni de fraudă electronică şi furtul de date financiare, după ce în septembrie 2012 a pledat vinovat.

    Cu ajutorul unui software, românii căutau pe Internet calculatoare vulnerabile ale retailerilor din SUA, intrau în bazele de date şi furau numerele de card ale cumpărătorilor, pe care ulterior le distribuiau clienţilor personali, răspândiţi peste tot în lume.  

    Subway, lanţul american de restaurante fast-food, a fost unul dintre cei mai afectaţi retaileri. După mai multe reclamaţii venite din partea băncilor colaboratoare, poliţia federală a descoperit că hackerii foloseau un program care prelua toate informaţiile ce intrau în sistemul bancar în momentul în care clienţii îşi plăteau comenzile cu cardul, prin intermediul POS-ului.

    Numele de utilizatori şi emailurile au fost schimbate pentru a-şi proteja identitatea, însă hackerii au fost neglijenţi alegând sa comunice în limba maternă şi s[ paroleze anumite informaţii folosindu-se de cuvinte tot în limba română  – Cărăbuş05.

    În octombrie anul trecut, procurorii federali au luat urma românilor, după ce unul dintre ei, Adrian Tiberiu Oprea, a menţionat într-o conversaţie online că Poliţia Română a descins la adresa personală pentru cercetări în cazul activităţilor de hacking din Europa de Est.

    Adrian Tiberiu Oprea, în vârstă de 27 de ani este absolvent al Facultăţii Automatică şi Calculatoare din Constanţa.   

    În urma verificării a peste 15.000 de emailuri şi postări pe siteurile de socializare, agentul Serviciilor Secrete Americane responsabil pentru acest caz, Matt O’Neill a descoperit identiatea unuia dintre partenerii lui Oprea – Cezar Butu, un român de 27 de ani, stabilit în Franţa şi a lui Iulian Dolan, implicat de asemenea în acţiunile de fraudă.

    Cei 3 hackeri au pledat vinovaţi, recunoscând că au compromis peste 800 de magazine din SUA, dintre care peste 250 aparţinând lanţului de restaurante Subway. Dolan şi Oprea au declarat mai târziu că ţinta lor nu a fost Subway, însă au avut noroc să descopere că pot sparge sistemul unui număr foarte mare de calculatoare, din cauza securităţii scăzute.

    Hackerii nu au obţinut profituri mari ca urmare a operaţiunilor derulate. Oprea a strâns în cont “doar” 40.000 de dolari. El a fost nevoit să plătească 12,5 milioane de dolari pentru daunele insituţiilor financiare şi alte 5 milioane de dolari pentru îmbunătăţirea sistemului de securitate al lanţului de restaurante Subway.

    În septembrie 2012, Oprea a primit o sentinţă de 15 ani de închisoare, în timp ce Dolan va râmâne în spatele gratiilor timp de 7 ani. 

  • Propunere: Fără bon fiscal, clienţii nu vor mai achita nota în restaurante şi baruri

    ANAT şi FPTR au propus recent o listă cu 25 de puncte Departamentului pentru IMM şi Turism şi Autorităţii Naţionale pentru Turism, măsurile având ca scop redresarea turismului românesc.

    Una dintre măsuri vizează, după modelul grecesc, introducerea posibilităţii ca clienţii care nu primesc bon fiscal în unităţile de alimentaţie publică să nu plătească nota.

    “În acest fel, personalul de servire va fi determinat să emită nota de plată fiscalizată, sub sancţiunea de a nu primi banii de la client. Toate sumele astfel încasate vor fi fiscalizate, ceea ce va aduce bugetului de stat TVA, impozit pe profit şi alte taxe”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Lucia Morariu, preşedintele ANAT.

    Patronatele din turism au calculat că sumele care ar fi astfel atrase la bugetul de stat, suplimentar faţă de situaţia prezentă, ar putea constitui resursa necesară aplicării scăderii cotei de TVA de la 24% la 9% la alimentaţia publică, măsură îndelung solicitată de industrie.

    Pe 8 aprilie, Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) au propus Departamentului pentru IMM, Mediul de Afaceri şi Turism un set de măsuri menite să susţina dezvoltarea industriei turistice româneşti.

    Pe de o parte, s-au solicitat din nou facilităţi pentru industria turistică, precum scutirea de impozit pe profitul reinvestit în turism, cota TVA redusă la 9% pentru toate activităţile din turism sau recunoaşterea primirii de turişti străini în România ca activitate de export, iar, pe de altă parte, s-au propus măsuri care ar putea aduce venituri suplimentare bugetului de stat din activităţile specifice
    turismului, astfel încât să se creeze resurse pentru acordarea facilităţilor.

    Patronatele au cerut, printre altele, scutirea de impozitul de 16% pentru profitul reinvestit de către structurile de primire turistică şi agenţiile de turism, şi clarificarea procedurilor şi regulilor necesare pentru a dovedi perioada de funcţionare de minim şase luni în staţiunile cu activitate sezonieră, în vederea obţinerii scutirii de 50% pentru taxele şi impozitele pe teren şi clădire.

    O altă solicitare este stabilirea unui program de promovare care să susţină turismul medical în România şi elaborarea în regim de urgenţă a unei broşuri dedicate.

    Una dintre măsurile de sprijin propuse de cele două organizaţii este acceptarea introducerii pe nota de plată a bacşişului, doar în condiţiile în care respectivele sume încasate ca bacşiş ar suporta un impozit maxim de 16% pe venituri.

    Trecerea bacşişului pe nota de plată, cred patronatele, ar da posibilitatea angajatorului să cunoască atât nivelul veniturilor reale obţinut de angajatul care serveşte, cât şi calităţile personale ale acestuia în procesul de servire a consumatorului, ştiut fiind că aceia care primesc bacşiş mai mare sunt vânzători mai buni şi trebuie recompensaţi şi de angajator prin stimulente.

    “De câte ori industria turismului, prin vocea patronatelor, a solicitat facilităţi fiscale, ni s-a cerut să identificăm surse de alimentare a bugetului, pentru a pune de la început ceva în loc”, a spus Morariu.

    Ea a precizat că propunerea, deşi se referă mai mult la industria hotelieră, a fost susţinută de ANAT, în cadrul parteneriatului pe care îl are cu FPTR, de a promova măsuri comune pentru relansarea industriei.

    “Măsura propusă va putea avea efecte benefice doar dacă bacşişului de pe nota de plată i se va aplica un impozit maxim de 16%. În cazul în care cineva se va gândi să impoziteze bacşişul cu 80%, cât reprezintă în prezent media taxelor pe salariul net, măsura nu va funcţiona. De asemenea, propunerea o susţinem si va avea efecte benefice doar dacă va fi însoţită de măsuri în contrapondere, de reducere a TVA şi alte facilităţi fiscale pentru turism. Noi ne-am făcut datoria de a indica câteva resurse pentru a susţine facilităţile pe care le considerăm absolut necesare”, a mai spus Lucia Morariu.

  • Nu plăteşte TVA, nici impozit pe profit şi face trei miliarde de dolari pe an din vânzarea de cafea

    Iată cum funcţionează: clienţii intră în restaurant, comandă ce vor să servească şi sunt anunţaţi care este preţul sugerat al produselor. Clienţii decid cât din această sumă sunt dispuşi să plătească şi lasă banii într-o cutie pentru donaţii, relatează Here&Now. Sistemul pare să aibă succes, încasările fiind de aproape trei miliarde de dolari  pe an.

    Conform celor care lucrează la restaurantele Panera Cares, clienţii se împart în trei categorii: 60% plătesc preţul sugerat, 20% plătesc mai puţin şi 20% mai mult. Oficialii companiei estimează că peste 100 de milioane de dolari merg anual în donaţii, fie sub formă de alimente sau ajutoare financiare.

    O altă noutate adusă de Panera Cares este programul de voluntariat contra mâncare: mai precis, cei care nu îşi pot permite să plătească nici măcar un cent se pot bucura totuşi de o masă caldă, angajându-se în schimb să ajute angajaţii restaurantului la treburile zilnice.

    “Oamenii vor să contribuie cu ceva chiar dacă nu au niciun ban”, a declarat Kate Antonacci, project manager Panera Cares. “Din când în când, ne trezim cu diverse obiecte în coşul de donaţii”.

  • Nu plăteşte TVA, nici impozit pe profit şi face trei miliarde de dolari pe an din vânzarea de cafea

    Iată cum funcţionează: clienţii intră în restaurant, comandă ce vor să servească şi sunt anunţaţi care este preţul sugerat al produselor. Clienţii decid cât din această sumă sunt dispuşi să plătească şi lasă banii într-o cutie pentru donaţii, relatează Here&Now. Sistemul pare să aibă succes, încasările fiind de aproape trei miliarde de dolari  pe an.

    Conform celor care lucrează la restaurantele Panera Cares, clienţii se împart în trei categorii: 60% plătesc preţul sugerat, 20% plătesc mai puţin şi 20% mai mult. Oficialii companiei estimează că peste 100 de milioane de dolari merg anual în donaţii, fie sub formă de alimente sau ajutoare financiare.

    O altă noutate adusă de Panera Cares este programul de voluntariat contra mâncare: mai precis, cei care nu îşi pot permite să plătească nici măcar un cent se pot bucura totuşi de o masă caldă, angajându-se în schimb să ajute angajaţii restaurantului la treburile zilnice.

    “Oamenii vor să contribuie cu ceva chiar dacă nu au niciun ban”, a declarat Kate Antonacci, project manager Panera Cares. “Din când în când, ne trezim cu diverse obiecte în coşul de donaţii”.

  • McDonald’s închide restaurantele din Crimeea, iar angajaţii pot opta pentru relocarea în Ucraina

     Anexarea Crimeei de către Rusia, nerecunoscută oficial de noul guvern din Ucraina şi nici de către SUA şi ţările aliate, reprezintă un motiv de îngrijorare pentru corporaţiile care au afaceri în regiunea Mării Negre.

    McDonald’s, care opera trei restaurante în Peninsula Crimeea, a anunţat că speră ca activităţile să fie reluate cât mai curând posibil.

    Compania a oferit însă angajaţilor din Crimeea posibilitatea de a se transfera la restaurante din Ucraina, măsură care sugerează că grupul nu anticipează redeschiderea unităţilor din peninsulă în viitorul apropiat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul proprietar al OSHO a investit 180.000 euro în restaurante şi estimează afaceri cu 30% mai mari

     Rădulescu, care deţine şi furnizorul de soluţii de climatizare şi instalaţii AVI Compact, estima în octombrie anul trecut că OSHO va încheia 2013 cu o cifră de afaceri de aproximativ 2,8 milioane de euro, de la 2,5 milioane euro în 2012.

    “Pentru 2014, estimăm o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 30%, Retsina contribuind cu 40% la atingerea cifrei de afaceri. Ne propunem ca într-un an de zile să ne situăm în topul restaurantelor cu meniu preponderent de peşte din Bucureşti”, a declarat Georgios Malideros, care face parte din familia care pus bazele conceptului Mega Image.

    După preluare, noul proprietar a investit 180.000 euro în cele două restaurante, respectiv în transformarea OSHO Fish în Retsina, restaurant cu specific mediteraneean, şi în reamenajarea şi schimbarea echipamentelor din bucătărie la OSHO Steak.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro