Tag: realizare

  • Totul despre noul iPhone: cum arată şi ce face SE, cel mai nou pariu al Apple

    Noul iPhone SE (a se citi “essay”, după cum ne precizează Apple) poate fi caracterizat, foarte pe scurt, astfel: un iPhone 6S de mărimea unui iPhone 5S. Preţul? Ceva mai mic decât în cazul seriei 6, respectiv 399 de dolari.

    Apple îl numeşte “cel mai puternic smartphone de 4 inci realizat vreodată”, şi pe bună dreptate; nimeni  nu şi-a pus măcar problema să doteze un device cu display de doar 4 inci cu atât RAM şi cu un procesor atât de puternic.

    Vorbim de un procesor Apple A9 alături de un coprocesor M9. Camera este de asemenea preluată de la seria 6, mai precis un iSight de 12 megapixeli cu flash dual-tone şi posibilitatea de a filma în 4K.

    “Mulţi, foarte mulţi clienţi ne-au cerut acest model”, a spus CEO-ul Tim Cook în timpul conferinţei. “Iar astăzi ei au primit ce au cerut.”

    iPhone SE va avea un preţ de plecare de 399 de dolari pentru modelul cu memorie de 16 GB şi va ajunge până la 499 de dolari pentru modelul cu 64 GB. El va fi disponibil în culori tradiţionale Apple precum gold şi rose gold, dar şi pe argintiu sau negru.

    Precomenzile încep pe 24 martie, iar până la sfârşitul lunii mai SE va fi disponibil în peste 100 de ţări.

    Sursă video: The Verge

  • Dacă vreţi să mai folosiţi Kindle-ul, trebuie să faceţi acest update

    Cei care au cititoare Kindle produse înainte de 2012 trebuie să facă un update până pe 22 martie pentru a-l putea folosi în continuare, scriu cei de la Gizmodo.

    Cei care au un astfel de device şi nu l-au mai conectat la internet din octombrie 2015 riscă să nu mai poată descărca fişiere. Fără acest update, avertizează Amazon, utilizatorii nu vor mai putea beneficia de serviciile Amazon Cloud şi de cele ale Kindle Store.

    Tabelul de mai jos, realizat de cei de la Amazon, arată care modele trebuie să aplice update-urile:

  • Locul de muncă unde femeile câştigă mai mult decât bărbaţii

    Potrivit unui sondaj realizat de Stratoscale, salariile femeilor care lucrează în data center sunt mai mari decât salariile bărbaţilor, indiferent poziţia ocupată, informează Fortune.

    În cadrul sondajului au răspuns 310 de profesionişti din data center din întreaga lume. Dintre aceştia doar 11,7 dintre respondenţi au fost femei, dar, în medie, acestea au câştigat cu 17% mai mult decât omologii lor de sex masculin, în orice categorie de experienţă,. după cum se poate vedea în graficul de mai jos.


    Totuşi salariile operatorilor din  data center sunt mai mici decât cei care lucrează în dezvoltare, infrastructură IT sau cloud computing.

  • STUDIU: Doar 16% din adolescenţii români vor să emigreze

    Majoritatea adolescenţilor români consideră că România este o ţară în care sunt recompensaţi pe măsura muncii depuse şi pot avea succes fără să emigreze, arată un studiu realizat în rândul tinerilor de 14-18 ani de către agenţia de cercetare Open-I Research, la iniţiativa Educaţia Azi, se arată într-un comunicat de presă.

    Astfel, foarte mulţi tineri sunt hotărâţi să îşi construiască viitorul în ţară, doar 16% dintre cei chestionaţi fiind de părere că pot accede la un trai mai bun doar dacă pleacă în străinătate. Mai mult, “73% dintre adolescenţi sunt optimişti şi spun că îşi doresc foarte mult să contribuie, prin muncă, la schimbarea în bine a societăţii româneşti”, se mai arată în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Terminatorii“ de joburi atacă Wall Street-ul

    Pe 6 noiembrie, după ce s-a trezit, abia a avut timp să-şi toarne un pahar cu suc de portocale şi să-şi deschidă laptopul înainte ca guvernul să publice ultimul raport despre piaţa muncii. Aşezat la masă în garsoniera sa din Chelsea, apăsa nervos, repetat, butonul de refresh al browserului, în timp ce software-ul companiei sale, Kensho, prelucra datele adunate direct de pe site-ul biroului de statistică. În doar două minute o analiză automată făcută de Kensho a apărut pe ecran: o scurtă trecere în revistă urmată de 13 evoluţii probabile ale investiţiilor pe baza reacţiilor lor din trecut la date asemănătoare.

    Nadler n-ar fi putut niciodată să verifice analiza. Are la bază zeci de seturi de date. Analistul voia doar să se asigure că Kensho a extras cifrele corecte din raportul guvernului. Doar atât putea face, având în vedere că în cinci minute analiza Kensho urma să ajungă la angajaţii de la Goldman Sachs, scrie The New York Times.

    Goldman nu este doar client, ci şi cel mai mare investitor al Kensho. Nadler, în vârstă de 32 de ani, şi-a petrecut restul dimineţii discutând cu câţiva din utilizatorii lui Kensho de la Goldman – un executiv de top al biroului de trading cu derivative şi un manager de fonduri – apoi a plecat cu un taxi Uber spre turnul de sticlă şi oţel al băncii din Manhattan. Acolo îl aştepta un prânz de afaceri. 

    Aproape toţi cei de acolo sunt în ţinută rigidă de afaceri, însă el foarte rar vine îmbrăcat în altceva decât costumaţia sa standard: sandale de piele Louis Vuitton, tricou şi pantaloni marca Alexander Wang. Nadler are 10 seturi de astfel de haine. Pentru aspectul său auster s-a inspirat din vacanţa de vară petrecută în Japonia, când şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului vizitând temple şi meditând (în japoneză Kensho reprezintă unul din primele niveluri ale conştiinţei din progresia budistă Zen). În vremurile acelea lupta pentru un doctorat la Harvard. Tot atunci a scris şi un volum de poezie, vechi poeme de dragoste imaginare, pe care îl va publica anul acesta Farrar Straus & Giroux, o legendară editură americană. 

    Biroul lui Nadler este la doi paşi de clădirea Goldman, la etajul 45 al Turnului Libertăţii, o clădire simbol construită pentru a sfida terorismul după atentatele din 2001 în urma cărora s-au prăbuşit turnurile gemene World Trade Center. Acolo un jurnalist la The New York Times s-a întâlnit cu Nadler, la puţin timp după ce acesta a plecat de la discuţiile de la Goldman. Are în jur de 15 angajaţi care împart o cameră largă, organizată în stilul start-up-urilor. Au acolo şi un acvariu mare şi difuzoare cochete din care se aude muzică electronică. Nadler are un spaţiu propriu, într-o margine, cu un birou mare făcut din stâlpi vechi de lemn, un uriaş scaun tapiţat cu piele şi un taburet.

    Nadler a discutat cu jurnalistul aşezat pe acel taburet, cu picioarele desculţe îndoite sub el. I-a povestit despre amuzamentul pe care Kensho îl stârneşte, cu viteza sa, la Goldman. „Oamenii ăia mereu îmi zic: «Îmi petreceam două din cinci zile pe săptămână făcând astfel de lucruri» sau «Aveam pe timpuri un tip a cărei misiune nu era alta decât să facă o astfel de treab㻓, spune Nadler.

    Poate că sună a laudă, dar Nadler descrie aceste reacţii în primul rând pentru a-şi explica îngrijorările despre impactul pe care start-up-uri ca al său îl vor avea asupra industriei financiare. În zece ani, spune el, între o treime şi jumătate din angajaţii de acum din industria financiară îşi vor pierde locul de muncă din cauza lui Kensho şi a altor programe asemănătoare.

    Primele victime au fost angajaţii cu salarii mici, mulţi dintre ei devenind nenecesari când bursele au intrat în era electronică. Şocul s-a propagat în cercetare şi analiză, după ce au apărut programe precum Kensho, care pot efectua analize luând în calcul baze enorme de date mult mai rapid şi mai precis decât ar putea-o face vreodată vreun om.

    Următorii pe lista victimelor vor fi cei care se ocupă de clienţi. Curând, interfeţe sofisticate vor lua locul oamenilor, iar clienţii le vor prefera.

    „Mă gândesc ca în 5-10 ani majoritatea acestor oameni nu vor avea un înlocuitor uman. În zece ani, Goldman Sachs va fi semnificativ mai mic în ceea ce priveşte personalul în comparaţie cu prezentul“, spune Nadler.

    Executivii de la Goldman sunt reticenţi să discute despre situaţia analiştilor financiari ameninţaţi de Kensho. Mai mulţi manageri au ţinut să asigure că programul nu a cauzat nicio concediere şi nu va da pe nimeni afară în viitorul apropiat.

    Angajaţii de la Goldman care-şi pierd postul din cauza roboţilor nu vor trezi, probabil, mila nimănui. Însă tocmai statutul privilegiat al acestei bănci face să fie mai interesant pericolul care-i pândeşte pe angajaţii săi. Dacă la Goldman pot fi înlocuiţi oamenii, probabil că în alte părţi din industria financiară, la companii mai puţin sofisticate, locurile de muncă pot fi eliminate chiar mai rapid.

    În 2013, doi specialişti de la Oxford au publicat o analiză în care susţin că 47% din locurile de muncă din SUA prezintă un „risc ridicat“ de a fi automatizate în următorii 20 de ani. Rezultatul analizei a provocat multe îngrijorări, care au reverberat în presă, că roboţii vor fura locuri de muncă. Studiul a luat în calcul 702 ocupaţii. Concluziile au făcut clar că roboţii nu-i mai ameninţă doar pe lucrători din depozite şi din fabrici. Acum software‑urile înlocuiesc din ce în ce mai mult muncile care până acum erau apanajul oamenilor cu studii, cu pregătire de specialitate. Vulnerabilitatea acestor locuri de muncă este cauzată, în parte, de disponibilitatea şi de scăderea dramatică a preţului puterii de calcul şi de apariţia programelor care pot învăţa, cum este Kensho. Acesta culege şi asimilează informaţii noi de unul singur.

  • O româncă de 28 de ani a realizat ceva unic în lume. Companii precum Google sau Lincoln Labs îi fac sute de oferte

    Raluca Ada Popa este doctor în informatică şi una dintre cele mai de succes femei din lume. La doar 28 de ani, tânăra din Sibiu şi-a luat doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi a pus la punct softul care ar putea să ne protejeze datele confidenţiale împotriva hackerilor si guvernelor. Giganţii IT au fost dispuşi să ofere sume considerabile pentru a beneficia de proiectele acesteia.

    Proiectul ei este denumit CryptDB şi începând din 2013 este folosit de companii de renume precum Google şi Lincoln Labs. Raluca Ada Popa proiectează sisteme informatice nedescifrate până acum de nimeni; Mylar, spre exemplu, este un program al româncei care criptează datele mai bine decât orice alt program de pe piaţă. Programul a fost dezvoltat şi publicat în 2013-2014 şi este folosit de spitalul Newton-Wellesley din Boston.

    În anul 2013-2014 a aplicat pentru un post de profesor universitar, iar după interviuri a primit oferte de angajare de la toate facultăţile de top din lume, inclusiv MIT, Stanford, Berkeley, Harvard, Princeton şi a decis să accept oferta de la Berkeley.

    Raluca Ada Popa a câştigat in anul 2015 premiul  pentru cel mai bun student român din străinătate. Premiul a fost acordat de Liga Studenţilor Români din Străinătate în urma jurizării realizate de peste o mie de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi şi absolvenţi români şi membri LSRS din peste 50 de ţări.


     

  • Cele mai frecvente greşeli din timpul interviului de angajare. Acestea duc, de obicei, la pierderea locului de muncă dorit

    Un studiu prezentat de cei de la Interview Laboratory, realizat pe baza răspunsurilor primite de la peste 2.000 de manageri de resurse umane, a evidenţiat faptul că cel puţin o treime dintre angajatori decid dacă vor oferi sau nu un job în primele 90 de secunde ale interviului.

    Studiul arată că primele impresii sunt date de modul în care candidaţii se îmbracă (55%), calitatea vocii şi încrederea în sine (38%) şi cuvintele sau expresiile folosite (7%).

    Peste 70% din manageri au explicat că nu vor ca cei care se prezintă la interviu să poarte haine ce ies în evidenţă, în vreme ce 65% au recunoscut că îmbrăcămintea poate fi factorul decisiv în alegerea lor dintre doi candidaţi similari.

    Studiul a enumerat şi cele mai dese greşeli nonverbale pe care le fac candidaţii în timpul unui interviu:

    67% nu stabilesc contact vizual cu angajatorul;
    47% nu au cunoştinţe despre compania la care vor să se angajeze;
    38% nu zâmbesc în timpul interviului de angajare;
    33% au o ţinută necorespunzătoare;
    26% au strângere de mână “prea moale”;
    21% se joacă cu părul sau îşi ating faţa;
    21% ţin braţele încrucişate la piept;
    9% gesticulează prea mult.

    Sursă infografic: LinkedIn

  • IDC: Serviciile de Cloud vor fi principalul factor de creştere în piaţa de IT&C pentru restul deceniului

    Un studiu IDC realizat împreună cu Microsoft şi Reţeaua de Parteneri Microsoft relevă tendinţe de creştere semnificativă legate de platformele de cloud – atât pentru piaţă cât şi pentru furnizorii de servicii IT&C.

    Conform cercetărilor, peste 80% dintre clienţi utilizează sau adoptă tehnologia cloud. Iar cea mai mare piaţă de cloud —incluzând hardware, software şi serviciile profesionale şi gestionate din aria tehnologiei cloud —va depăşi 500 de miliarde de dolari până în 2020.

    Dacă vorbim de serviciile cloud disponibile public (spre deosebire de cele private, implementate intern de companii sau organizaţii) IDC estimează că venitul global din servicii IT aferente (de ex. SaaS, PaaS şi IaaS) va atinge 141,2 miliarde USD până în 2019, cu o rată compusă a creşterii anuale (RCCA) de 19,4%: de aproape 6 ori mai mult decât rata creşterii generale a cheltuielilor IT.

    IDC prezice creşteri seminificative ale pieţei serviciilor de cloud în toate regiunile. SUA au contabilizat 64% din venituri în 2015, însă se prefigurează să scadă la 60% până în 2019. America Latină (RCCA 31,4%) şi Asia Pacific, excluzând Japonia (RCCA 24,1%), vor înregistra cele mai mari rate de creştere pentru cloud-ul public în următorii 5 ani.

    Din punctul de vedere al prestatorilor de servicii IT, partenerii Microsoft ale căror venituri provin în proporţie de  50% sau mai mult din servicii de cloud au o dezvoltare de 2 ori mai mare, un profit brut de 1,5 ori mai mare şi venituri recurente de 1,8 mai mari decât cele ale partenerilor similari – în creştere faţă de cifrele rezultate în studiul similar realizat în anul 2014.

    Veniturile recurente sunt un obiectiv dezirabil pentru  orice afacere. Cercetări suplimentare ale IDC au arătat că veniturile recurente asigură cotări mai ridicate ale companiei, care pot aduce beneficii precum condiţii mai bune de împrumut şi o valoare mai mare pentru investitori.

    În ceea ce priveşte serviciile de tip SaaS (Software as a Service), PaaS (Platform as a Service), IaaS (Infrastructure as a Service), alături de toate serviciile profesionale şi gestionate din aria tehnologiei cloud (atât publice, cât şi private), precum şi software-ul şi hardware-ul adecvate pentru implementarea serviciilor cloud – se estimează să ajungă la o utilizare totală de trei ori mai mare decât în prezent.

    “Tehnologia joacă un rol din ce în ce mai mare în business, ajutând clienţii să găsească noi zone de creştere şi optimizare, iar partenerii sunt în centrul acestei transformări de business. Soluţiile cloud construite de partenerii Microsoft devin mai flexibile, scalabile şi accesibile unor segmente tot mai largi de clienţi”, a declarat Gabriela Matei, Director Comercial, Microsoft Romania

    Numeroşi furnizori de soluţii aşteaptă momentul în care clienţii sunt pregătiţi, înainte de a investi într-o arie a tehnologiei. Având în vedere că serviciile de cloud prezintă din ce în ce mai mult interes pentru majoritatea clienţilor, este esenţial ca partenerii să se adapteze şi să îşi păstreze relevanţa pentru propria bază de clienţi. Astăzi, cu aproape 80% din companii utilizând sau adoptând complet cloud-ul şi numai 8% care sunt complet opace faţă de această nouă platformă (în scădere de la 21% în 2014),  punctul critic poate fi considerat depăşit, ceea ce ne plasează în etapa de „majoritate timpurie” de pe curba adoptării.

  • V-aţi întrebat vreodată de ce Hitler a purtat acel tip de mustaţă

    Se pare că a renunţat la mustaţa în stilul ghidon în favoarea stilului periuţă pentru a nu fi gazat in timpul Primului Război Mondial, potrivit unui documentar realizat de History Channel, scrie Daily Mail.

    În plus, pentru că era ciudată a devenit uşor de recunoscut. Se pare  că Hitler ar fi fost obligat să îşi taie mustaţa pentru a obţine o închidere etanşă a măştii de gaze. După Primul Război Mondial, Hitler a păstrat mustaţa, iar la scurt timp a devenit un simbol al dictatorului nazist.

    Alţi purtători celebri ai mustateţi periuţă au fost Charlie Chaplin (care a interpretat rolul lui Hitler în 1940 în filmul The Dictator) şi Oliver Hardy. Acest stil de mustaţă a scăzut în popularitate după Al Doilea Război Mondial din cauza asocierii cu Hitler.

  • Doi din zece tineri români vor să urmeze calea antreprenoriatului în următorul an

    Circa doi din zece tineri cu vârste între 18 şi 24 de ani îşi doresc să devină antreprenori în următorul an, însă văd ca principale obstacole birocraţia Fiscului, nivelul mare al taxelor la bugetul de stat şi accesul la finanţare, potrivit unui studiu realizat de GfK România, informează Mediafax

    Aceştia sunt interesaţi cel mai mult să facă afaceri în domeniul comerţului (26%), agriculturii (18%) şi în serviciile profesionale (16%).

    Dintre tinerii cu vârsta între 18 şi 24 de ani, 59% sunt bărbaţi, iar 67% au educaţie medie, jumătate dintre respondenţi fiind deja salariaţi, indică studiul companiei de cercetare de piaţă realizat la comanda Romanian Business Leaders.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro