Traian Băsescu i-a atacat pe Ion Iliescu, Victor Ponta, Crin Antonescu şi “televiziunile turnătorilor”, afirmând că Antonescu şi Ponta “vor o Românie neguvernată”. “Nu pot să nu observ mesajul domnului Iliescu, care aproape de pe masa de operaţie transmitea că preşedintele în funcţie trebuie să răspundă, în condiţiile în care dânsul încă n-a răspuns nici pentru mineriade, nici pentru victimele de la Revoluţie”, a spus preşedintele, în opinia căruia “probabil reuşita recunoscută internaţional deranjează pe foarte mulţi”.
Şeful statului s-a referit la situaţia socială cu ocazia depunerii jurământului de către noul ministru de Externe, Cristian Diaconescu.
El le-a reamintit protestatarilor din piaţă că 24 Ianuarie este Ziua Unirii, i-a îndemnat să nu aibă încredere în clasa politică şi să continue manifestaţiile, precizând n-a venit să scandeze contra preşedintelui Traian Băsescu, pentru că acesta este comandantul suprem, însă “deasupra lui este poporul”.
Militarul s-a recomandat Alexandru Gheorghe, locotenent, în vârstă de 27 de ani, încadrat la Flotila 71 Aeriană Câmpia Turzii. Ofiţer activ de trei ani, Gheorghe lucrează în prezent în structura de protecţie a documentelor clasificate, cu o funcţie asimilată gradului de maior.
“Ştiu exact la ce mă expun venind aici, veţi vedea şi dumneavoastră mâine”, a spus militarul, referindu-se la faptul că va fi pedepsit pentru încălcarea regulamentului militar, care interzice participarea cadrelor militare la mitinguri şi manifestaţii şi părăsirea neautorizată a garnizoanei. El a precizat că avea voie de la superiori să meargă doar până la Sibiu, însă a decis să ia trenul până la Bucureşti, asumându-şi toate consecinţele, şi că nu a mai comunicat cu superiorii săi, ba chiar şi-a dezactivat telefoanele şi le-a scos bateria, de teama de a nu fi ascultat. El a afirmat că exprimă solidaritatea Armatei cu protestatarii şi că vorbeşte în numele unui grup de colegi, cărora le-a şi încredinţat “un document de 12 pagini pe un stick” în caz că el va fi arestat.
Locotenentul a declarat, într-un interviu pentru Antena 3, că a fost inspirat să vină la protest de “gestul pe care l-a făcut Raed Arafat”, care a fost catalizatorul acţiunii lui, şi de faptul că Armata este instituţia în care populaţia are cea mai mare încredere. Într-un interviu pentru Hotnews, Gheorghe a cerut ca “pe buletinele de vot să fie şi Armata şi monarhia constituţională”.
Imediat după ce Antena 3 a difuzat interviul cu Alexandru Gheorghe, pe Facebook au apărut mai multe grupuri de susţinere a militarului, tratat ca erou naţional, la fel cum s-a întâmplat cu câteva săptămâni în urmă şi cu Raed Arafat. Unii dintre susţinători l-au propus direct preşedinte al ţării, alţii au chemat la susţinerea lui în stradă. Alţii au intrat în grupurile respective ca să-l critice pentru vedetism, pentru încălcarea neutralităţii politice a Armatei sau au întrebat “ce caută un militar NATO la o televiziune KGB” (aluzie la Antena 3).
CE VOIA GHEORGHE
Pe contul său de Facebook, locotenentul menţionează la “Orientare politică” NO POLITICS ALLOWED OR DESIRED, cu precizarea “NU avem nevoie de politicieni…sunt doar ciuma de pe corpul bolnav al tarii”. Persoanele care îl inspiră sunt generalul Ion Antonescu, Carol de Hohenzollern şi William Wallace, iar printre cărţile preferate figurează “Pădurea spânzuraţilor” de Rebreanu. Pe lista sa de prieteni figurează inclusiv Mişcarea Legionară, Noua Dreaptă Braşov şi Ziarul Tricolorul.
Militarul critică pe Facebook, în aprilie 2011, sistemul dublu de promovare a ofiţerilor, afirmând că “în timp ce unii au muncit 10 ani chinuiţi prin licee militare, academii şi teritoriu să ajungă sublocotenenţi, altora le trebuie doar 4 luni să ajungă locotenent”. Este vorba de aşa-numită filieră indirectă, prin care promovarea ofiţerilor şi a subofiţerilor se poate face şi prin centrele de instruire în arme, ceea ce înseamnă doar câteva luni de pregătire, raportat la filiera directă, cu studii în Academiile Militare şi pregătiri ulterioare care durează ani de zile.
Ulterior, Gheorghe a depus o petiţie către Statul Major General în care reclamă excesul de ofiţeri promovaţi pe filiera indirectă şi cere Armatei să facă cunoscut tuturor unităţilor militare cifrele de şcolarizare aferente filierei directe şi celei indirecte pentru anul în curs, pe specialităţi militare, “asta ca să nu ni se mai arunce praf în ochi cu explicaţia pur fantezistă că Armata formează ofiţeri pe filieră indirectă doar în armele deficitare, arme pe care Academiile Militare de profil nu le pot specializa, cum ar fi armele ce ţin de domeniul juridic, financiar-contabil, medical etc.”.
Locotenentul a postat pe această temă într-un grup de pe Facebook (Cei din singura filieră corectă), însă apoi a reclamat că postările dispar din motive necunoscute de pe grup, “iar mie şi de pe mailul de Yahoo”, aşa încât a decis să transfere documentaţia pe un blog al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, în Retragere şi în Rezervă (SCMD).
La 25 mai 2011, scrie pe Facebook “Din acest moment, 17.30, 25.05.2011, EU cetateanul ALEXANDRU GHEORGHE, identificat prin CNP 1850318324841, declar ca ma tem pentru viata mea:(” şi le explică prietenilor nedumeriţi că “nu s-a intamplat nimic… inca”, dar că “la asta trebuie sa te astepti atunci cand te lupti cu Sistemul…mai ales unul romanesc si mai ales cel cu care ma lupt eu…mai multe detalii, in curand…mai aveti putintica rabdare, dar orice pentru ROMANIA mea, nu a lor…”
Pe blogul SCMD, un colonel în rezervă îl îndeamnă, în noiembrie, pe Gheorghe să fie vigilent la posibilele înscenări contra sa care ar putea fi orchestrate de “mafia portocalie, infiltrata si in Armata”, pentru a-l elimina din sistem. Locotenentul îi răspunde că are de mult în vedere acest sfat, “mai ales ca am in gestiune o “tona” de documente. Oricum din 25.05.2011, umblu doar cu ochii in patru oriunde as merge si orice as face. Stiu de ce sunt in stare acesti “oameni”, insa nu voi fi nici primul si nici ultimul redus la tacere de-a lungul bataliei istorice pe care unii oameni au dus-o pentru anumite principii, zic eu, destul de inalte in cazul de fata”.
Pentru ziua de marţi, 24 ianuarie sunt anunţate mai multe mitinguri în Capitală, între care şi cel al SCMD, care va începe la ora 11,30 în Piaţa Victoriei, urmat de un marş la sediul TVR. SCMD a anunţat şi că va picheta zilnic Palatul Cotroceni între 25 şi 31 ianuarie. SCMD cere demisia preşedintelui Băsescu şi a Guvernului, alegeri anticipate, demiterea conducerilor TVR şi SRR şi desfiinţarea “instrumentelor politice tip Curtea Constituţională, ANI, DNA, CNSAS”.
Purtătorul de cuvânt de la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), Marius Militaru, a declarat pentru MEDIAFAX că în ţară sunt aproximativ 2.600 de persoane care protestează. Militaru a mai spus că şi în Capitală numărul protestatarilor a crescut, depăşind 300. VIDEO LIVE DIN PIATA UNIVERSITATII
În Piaţa Universităţii din Bucureşti a avut loc, în cursul serii, o busculadă, după sosirea în piaţă a unui grup organizat de tineri cu pancarte de protest contra întregii clase politice şi a primarului Capitalei, Sorin Oprescu. Ei au fost acuzaţi de ceilalţi că sunt infiltraţi de PSD, spre a deturna sensul protestului antiguvernamental şi contra preşedintelui Băsescu. Cei în cauză i-au acuzat la rândul lor pe preopinenţi că sunt puşi de USL să demonstreze. Incidentul a fost aplanat.
Ca şi în serile precedente, protestul este împărţit în două, jumătate dintre oameni scandând în zona fântânii de la Facultatea de Arhitectură, iar cealalată jumătate pe trotuarul din faţa Teatrului Naţional. La protest participă şi profesori din Capitală.
Manifestanţii scandează în continuare sloganuri împotriva clasei politice şi au bannere pe care scrie, printre altele, “Vă rugăm să ne scuzaţi, nu producem cât furaţi”, “Jos Băsescu”, “Monarhia salvează România” “Fie iarnă, fie vară, până pleci noi stăm afară”, “Ciumpalaci din toate ţările, uniţi-vă”.
“Regele şi Principesa Moştenitoare urmăresc evenimentele cu profundă îngrijorare şi rămân hotărâţi să facă tot ce este în puterea lor pentru a apăra şi promova interesele României, fără să favorizeze nici o formaţiune politică. Aceasta a fost datoria Coroanei Române, în fiecare generaţie, şi va rămâne astfel în viitor”, afirmă fostul suveran.
Românii “îşi exprimă frustrarea faţă de politicieni care nu au privit niciodată dincolo de îngustele lor interese, care au fost mai mult ocupaţi cu mici dispute personale decât cu buna administrare a ţării”, consideră Regele. “Familia Regală ştie că tot mai mulţi români îşi exprimă cu tărie convingerile şi nemulţumirea, de mai multe zile, în oraşele ţării şi în străinătate. Povara cetăţenilor este din ce în ce mai apăsătoare. Clasa politică a ţării are datoria de a da răspunsurile pe care oamenii, pe drept cuvânt, le aşteaptă. Românii şi-au pierdut încrederea. Ei cer astăzi politicienilor un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului.”
Regele Mihai invocă Revoluţia din decembrie 1989, spunând că “lecţia de istorie pe care tinerii au dat-o ţării în decembrie 1989 arată că românii au încredere deplină în virtuţile democraţiei şi libertăţii atunci când destinul ţării este la răspântie” şi cerând ca “politica să respecte locul cuvenit pe care i-l conferă democraţia şi să nu ia locul competenţei, în spaţiul public şi instituţional”.
“Fără nici o îndoială, criza economică mondială afectează România. Dar este, totodată, evident că protestele din ţara noastră merg mult mai departe decât atât: românii îşi exprimă frustrarea faţă de politicieni care nu au privit niciodată dincolo de îngustele lor interese, care au fost mai mult ocupaţi cu mici dispute personale decât cu buna administrare a ţării”, mai arată fostul suveran.
Fragilitatea guvernului Boc este “cea mai mare îngrijorare” a traderilor şi a analiştilor din băncile străine în privinţa României, iar riscul ca măsurile de reformă să nu fie aplicate este “foarte mare”, potrivit unui analist la Barclays Capital. Situaţia politică din România va rămâne tensionată, pentru că măsurile de austeritate vor determina din ce în ce mai multe proteste în rândul populaţiei, conform experţilor Raiffeisen Capital Management.
Aprecierile de mai sus nu au fost însă făcute în această săptămână şi motivate de protestele de stradă care au loc, ci în octombrie 2010, respectiv decembrie 2010, când guvernul Boc se confrunta cu moţiuni de cenzură, riscul de ţară era mai mare decât acum (inclusiv raportat la ratingul ţărilor din zona euro), iar România era foarte departe de a fi devenit povestea de succes a Estului în materie de reformă fiscală, aşa cum e acum. Între timp, nu numai că toate temerile că românii vor ieşi în stradă ca să paralizeze reforma şi să arunce ţara în aer s-au dovedit neîntemeiate, dar ideea însăşi de protest de stradă contra unui guvern s-a banalizat, fie că ea determină căderi de guverne (aşa cum s-a întâmplat de la începutul crizei în Ungaria, Letonia şi Grecia), însoţeşte alternanţa la putere în urma alegerilor la termen (Spania) sau, dimpotrivă, condamnă guverne în care pieţele financiare n-au încredere (cazul Ungariei sub regimul Orban sau al Italiei sub regimul Berlusconi).
Temerea investitorilor de răzmeriţe populare, prezentă în special în 2009 şi 2010, a făcut loc ideii că protestele nu echivalează automat cu reînvierea populismului bugetar, ci pot fi chiar folositoare, fie că rămân supape pentru tensiunile sociale (ca în Grecia), fie că aduc la putere guverne mai puţin corupte (cazul Italiei). Aşa se face că după 13 ianuarie, de când au izbucnit protestele de stradă contra guvernului Boc şi a preşedintelui Băsescu, leul nu numai că nu a căzut, dar chiar a câştigat câţiva bani faţă de euro, fără a mai repeta deprecierea din 11 ianuarie, primele de risc pentru datoria României (CDS) nu au crescut din decembrie încoace, iar pieţele financiare şi analiştii au dat atenţie mai curând spuselor viceguvernatorului BNR, Cristian Popa, care a declarat pentru Reuters că există potenţial pentru o “ajustare a condiţiilor politicii monetare” dacă inflaţia scade în continuare.
“Pieţele financiare au făcut ureche surdă la proteste”, afirmă Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank România. “Explicaţia poate fi că sunt mai puţin impresionate de astfel de tensiuni, dat fiind numărul crescând al episoadelor de nemulţumire populară din ultimii ani”, spune el. Pentru moment, apreciază Muscalu, “alegerile parlamentare sau prezidenţiale anticipate par improbabile” şi doar dacă ar fi ca protestele să continue şi să crească riscul unui vid de putere ori ale unor derapaje fiscale care să ameninţe acordurile internaţionale de finanţare, “atunci am putea vedea un impact pe pieţe” şi o presiune de depreciere a leului. Deocamdată, moneda naţională “are reputaţia unei monede straniu de stabile, iar sondajele sugerează că partidul aflat la guvernare probabil nu va mai conduce România după alegeri”.
Aceasta ar putea însemna că investitorii s-au obişnuit deja cu ideea că actualii guvernanţi vor pleca şi că actuala opoziţie a încetat să mai facă figură de rebel în raport cu FMI şi cerinţele lui (vezi recentele declaraţii ale lui Victor Ponta că nu pot fi crescute semnificativ din 2013 şi că vor urma încă 8-10 ani de austeritate). Cât despre analiştii de la Barclays, ei cred acum că probabil vor urma noi proteste, ţinând cont că e an electoral – or, anii electorali sunt pentru pieţele financiare un risc luat în calcul anticipat.
Cei veniţi în Piaţa Universităţii au primit număr de ordine, pentru a şti exact câţi oameni sunt la protest, a declarat pentru MEDIAFAX Liviu Pop, secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). Liviu Pop a precizat că el a avut fluturaşi cu numere de la 1 la 750, din care a împărţit deja oamenilor din Piaţa Universităţii peste 700, iar un coleg de-ai lui are fluturaşi cu numere până la 1.500.
Spre ora 20, în piaţă erau deja aproximativ 400 de persoane, conform informaţiilor MAI.
În cursul zilei, în zona din faţa Teatrului Naţional a avut loc şi un incident provocat de un grup de la Noua Dreaptă care a vrut să afişeze un banner cu însemnele organizaţiei. Oamenii din zonă le-au cerut să plece şi, după un schimb de replici, cei câţiva membri ai Noii Drepte s-au retras, fără a mai apuca să afişeze bannerul. Incidentul nu a fost sancţionat de Jandarmerie.
Au avut loc şi în alte oraşe proteste care au adunat circa 2.000 de oameni în total, conform MAI – la Cluj, Timişoara, Sibiu, Arad, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Severin, Braşov. La Craiova s-au adunat în stradă aproximativ o mie de persoane.
Între timp a intervenit şi Biserica Ortodoxă Română, care face apel la pace socială, la dialog şi cooperare. “Biserica nu poate fi indiferentă faţă de suferinţa poporului pe care îl păstoreşte pe calea mântuirii. Prin urmare, ea trebuie să-şi exercite, în acelaşi timp, vocaţia de factor al păcii sociale (Legea cultelor) şi de apărătoare a demnităţii umane atunci când aceasta este umilită din cauza nedreptăţilor sociale, a sărăciei şi neajutorării”, arată Patriarhia Română într-un comunicat de presă.
Ministerul Public a anunţat că procurorii au înregistrat până acum patru dosare în care se fac cercetări faţă de jandarmi pentru violenţele de duminica trecută şi de joi din centrul Capitalei, în timp ce mai mulţi civili sunt cercetaţi în 32 de cauze, una dintre acestea fiind la Piteşti, iar restul la Bucureşti.
1) Susţinătorii preşedintelui Băsescu, iniţial dezamăgiţi de eşecul legii sănătăţii şi porniţi să acuze opoziţia de a fi orchestrat nu numai toate protestele paşnice, ci şi ieşirile violente ale vandalilor, au început treptat să-şi revendice criticile pieţei la adresa politicilor guvernului Boc, ajungând să considere că protestele chiar fac parte dintr-un plan al preşedintelui de a combate rezistenţa la reforme a PDL, plan capabil să revitalizeze spiritul civic al electoratului de dreapta şi dându-i astfel arme noi lui Băsescu de a-şi duce planurile mai departe, cu lăsarea în ofsaid a opoziţiei.
2) O variantă de discreditare a protestelor în folosul PDL explică toate evenimentele prin manipulări ale unor forţe externe ostile actualului regim, din motive şi cu scopuri diferite (Rusia sau diverse facţiuni din politica americană). Adepţii acestor teorii tind să justifice atacurile la administraţia Băsescu-Boc prin intenţia “unor cercuri străine” de destabilizare a României, cu concursul televiziunilor controlate de oameni de afaceri filo-ruşi, al USL şi al ONG-urilor “finanţate de Soros”. Urmarea ar fi că participanţii la proteste ar fi ori nişte trădători de ţară ce asmut populaţia, ori nişte inconştienţi care lovesc în propria ţară fiindcă sunt manipulaţi.
3) Susţinătorii USL au mizat pe şansa ca protestele de stradă să scurteze drumul opoziţiei spre o preluare a puterii prin anticipate, lucru pe care Crin Antonescu l-a recunoscut atunci când s-a solidarizat cu demonstranţii (“suntem pentru protestul paşnic şi vom participa la el, îl vom organiza chiar”). Probleme au apărut odată cu lansarea lozincii “PDL = USD = mizerie”, întrucât adepţii PSD şi PNL au văzut în ea o formă de manipulare din partea PDL, care ar dori astfel să-i fie minimalizate erorile guvernării şi ar urmări să ţină opoziţia departe de protestatari. De aici şi teza “nu puteţi reuşi să răsturnaţi puterea fără sprijin politic”, vehiculată insistent în conversaţiile din mediul virtual, cu varianta “numai o gândire antidemocratică respinge din start toate partidele”.
4) În schimb, lozinca “PDL = USD = mizerie” i-a bucurat foarte pe cei ce au văzut în ea fie o poartă de afirmare pentru o terţă forţă (monarhia, Partidul Poporului, Noua Republică, Noua Dreaptă sau o nouă forţă “populară” încă nenăscută, cum ar fi mişcarea “Împreună 2012”, iniţiată de Bogdan Naumovici şi având ca ţintă clasa de mijloc), fie o reflectare a spiritului Occupy, de protest radical contra sistemului, cu şansa unei eventuale “revoluţii” de stânga care să depăşească sfera luptei cu Băsescu-Boc şi să treacă la contestarea FMI şi a ocultei financiare globale. Radicalismul de acest gen a acceptat cel mai uşor prezenţa “ultraşilor” la manifestaţii, ba chiar le-a creat acestora o aură de victime neînţelese, care n-ar face decât să răspundă cu violenţă la violenţa practicată de regim contra lor.
Manifestanţilor li s-au alăturat şi cadrele didactice care au protestat anterior, timp de o oră, la Ministerul Educaţiei. Sindicatele profesorilor reclamă faptul că ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, plăteşte foarte greu pentru naveta cadrelor didactice, în timp ce el face naveta la Paris pe banii românilor, iar elevii obişnuiţi beneficiază doar de 2,3 la sută din PIB, în timp ce copiii demnitarilor merg la studii în străinătate.
Conform MEDIAFAX, manifestanţii au scandat “Jos Băsescu” şi “Monarhia salvează România” şi au afişat bannere pe care scrie, printre altele, “Băsescu egal Ceauşescu”, “Băsescu şi Boc v-au minţit, românii au sărăcit”, “Diaspora, trezeşte-te”, “Fie iarnă, fie vară, până pleci noi stăm afară”, “Români, toată ţara vă aşteaptă în Capitală”, “Nu mai putem răbda până vă judecă istoria, semnat Ciumpalacii”, “Ciumpalaci din toate ţările, uniţi-vă”, “Pierdut clasă politică, o declar nulă”, “Vai de tine Românie, stat de drept în agonie, condusă de mitocani, de slugoi şi hoţomani”, “Traian, lasă-ne, du-te pe insula Elena”, “Schimb salariul de profesor cu salariul de parlamentar (şpaga inclusă)”, “Pierdut guvern şi preşedinte, îi declar nuli”.
S-a scandat inclusiv “Avem gabori civili printre noi” – aluzie la ideea că forţele de ordine şi-au trimis oameni să supravegheze manifestaţia deghizaţi în civili.
Protestele au continuat să strângă sute de oameni şi la Iaşi, Arad, Cluj, Sibiu, Târgu-Mureş, Focşani, Bistriţa, totalul raportat pentru vineri de Jandarmerie la scară naţională fiind de peste 3.000.
Premierul Boc a fost la Cotroceni, pentru discuţii cu preşedintele Băsescu despre strategia de comunicare a PDL în faţa protestelor. La discuţii au participat preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi cel al Senatului, Vasile Blaga, precum şi ministrul de interne Traian Igaş. PDL a comunicat că la întâlnire a fost prezent secretarul general al Partidul Popular European, Antonio Lopez.
În cursul zilei de vineri au apărut primele declaraţii favorabile protestelor din partea unor fruntaşi PDL. Ministrul dezvoltării, Elena Udrea, a afirmat că ea consideră nemulţumirile oamenilor din stradă drept “perfect justificate”, iar europarlamentarul Monica Macovei a afirmat că “se regăseşte” în anumite revendicări ale protestatarilor, respectiv cele care reclamă corupţia din politică.
