Tag: program
-
Aceşti angajaţi au vrut să iasă la o ţigară în timpul programului, cum făceau şi până acum. Când au ajuns afară au avut parte de şocul vieţii lor. Amenzile sunt de mii de lei, iar toţi cei care fac asta trebuie să ştie URGENT acest lucru
Dacă unele companii au făcut fişe care trebuie completate zilnic, altele folosesc cartele pentru pontaj, în timp ce altele aşteaptă primul control al inspectorilor de muncă pentru a vedea cum trebuie procedat.Problema este că, indiferent de ce metodă alege angajatorul pentru a evidenţia ora de venire şi de plecare de la serviciu a angajaţilor, realitatea din companii e complet diferită.„Am completat într-o zi, într-un caiet lăsat de cei de la HR, ora la care am venit şi ora la care am plecat de la birou pentru toată luna septembrie. Am scris că am venit în fiecare zi de la 9 şi am plecat la 18 şi am semnat. M-a durut mâna de la atâtea semnături, mai ales că am o semnătură mai complicată, sper să nu fie nevoie să facem asta şi pentru luna august”, spune Răzvan, 28 de ani, angajat în sediul central al unei bănci locale. -
Aceşti angajaţi au vrut să iasă la o ţigară în timpul programului, cum făceau şi până acum. Când au ajuns afară au avut parte de şocul vieţii lor. Amenzile sunt de mii de lei, iar toţi cei care fac asta trebuie să ştie URGENT acest lucru
Dacă unele companii au făcut fişe care trebuie completate zilnic, altele folosesc cartele pentru pontaj, în timp ce altele aşteaptă primul control al inspectorilor de muncă pentru a vedea cum trebuie procedat.Problema este că, indiferent de ce metodă alege angajatorul pentru a evidenţia ora de venire şi de plecare de la serviciu a angajaţilor, realitatea din companii e complet diferită.„Am completat într-o zi, într-un caiet lăsat de cei de la HR, ora la care am venit şi ora la care am plecat de la birou pentru toată luna septembrie. Am scris că am venit în fiecare zi de la 9 şi am plecat la 18 şi am semnat. M-a durut mâna de la atâtea semnături, mai ales că am o semnătură mai complicată, sper să nu fie nevoie să facem asta şi pentru luna august”, spune Răzvan, 28 de ani, angajat în sediul central al unei bănci locale. -
Nu sunt IT-işti? Îi pregătim noi
CONTEXT:
Lupta pe angajaţii IT din piaţă nu mai este demult un secret: conform previziunilor, numărul lor ar urma să ajungă la circa 98.000 anul acesta, iar în 2020, la peste 110.000.
Interesul pentru candidaţii cu studii superioare este tot mai mare pe piaţa forţei de muncă, pe măsură ce noi companii intră în România şi încearcă să recruteze specialişti de la societăţile care activează deja aici. În acest sens, se preconizează o creştere de 55-60% a cererii forţei de muncă până la finele acestui an.DECIZIE:
Florin Scarlat, fondator şi CEO al Bit Solutions, a decis să aloce o parte din timpul seniorilor angajaţi din cadrul companiei pentru pregătirea altora.CONSECINŢE:
După şase luni de pregătire, primii şase angajaţi fără experienţă vastă în domeniu sunt pe punctul de a prelua propriile proiecte în cadrul firmei şi să se alăture celorlalţi 19 specialişti ai companiei.
”Intervievez angajaţi, în baza unui sistem propriu de evaluare, bazat mai ales pe atitudine: dacă îmi place persoana respectivă, o introduc în programul de pregătire“, descrie Florin Scarlat un principiu după care se ghidează atunci când caută un posibil viitor angajat al companiei de servicii de outsourcing şi consultanţă IT Bit Solutions. Businessul companiei este segmentat între activităţile de outsourcing (50-60% din venituri, segment pe care au circa 70 de clienţi, închiriere de imprimante mari – circa 25 de clienţi, vânzări de hardware şi software – aproximativ 50-60 de clienţi noi); Bit Solutions lucrează în prezent şi la realizarea a două produse software noi, despre care antreprenorul nu oferă încă detalii. Printre clienţii firmei se numără companii precum NEPI Rockcastle, Eneria (o divizie a Caterpillar), DTZ Echinox.
Compania a înregistrat anul trecut afaceri de 1,3 milioane de euro, iar în cadrul firmei lucrează 19 angajaţi, cărora li se vor adăuga în curând primii şase absolvenţi ai Academiei Bit Solutions. Aceştia au urmat programul de pregătire de şase luni din cadrul companiei lui Scarlat. Antreprenorul a pornit academia în luna noiembrie a anului trecut, iar primii angajaţi au încheiat programul la finalul lunii august a acestui an. ”Am constatat, cel puţin în ultimii doi ani, că personal pregătit în domeniul IT nu prea mai există“, descrie Scarlat raţiunea din spatele lansării programului. El observă că piaţa IT din România s-a schimbat în ultimii doi ani, nu doar prin prisma cererii de forţă de muncă: dacă în urmă cu câţiva ani, în 2011-2013, clienţii aveau percepţia că IT-iştii vin să le rezolve o problemă şi atât, acum îşi doresc ca aceştia să aibă şi o atitudine pozitivă, să le vorbească frumos, să le ofere explicaţii. ”Există criterii foarte clare prin care clientul îmi evaluează mie activitatea şi atunci mi-am dat seama că dacă pregătirea pot să o fac, atitudinea nu am cum să o schimb“, explică el motivele pentru care chiar şi în IT contează nu doar pregătirea tehnică, ci şi abilităţile de relaţionare.
În acest sens, se axează pe selectarea oamenilor din generaţia Millennials, care pot să se adapteze la noile reguli ale jocului: ”Mi-am dat seama că generaţia nouă, având acces la foarte multe resurse, la internet, nu mai ştiu să gândească: dacă avem o problemă, căutăm pe Google şi găsim o soluţie la problema noastră. Dacă îi dai unui tânăr o hartă şi îi spui să ajungă la Gara de Nord fără Waze, fără Google Maps, s-a terminat, el nu ştie să se uite pe hartă. Aceasta este o mare problemă, atunci când te duci la un client, nu ai timp să cauţi pe Google. Eu încerc să îi fac să înveţe să gândească.“
Programul de pregătire de şase luni al Bit Solutions presupune ca în primele trei luni, care reprezintă şi o perioadă de probă, candidaţii să urmeze un program clar de învăţare, dar şi să predea proiecte în anumite deadline-uri; în următoarele trei luni, candidaţii se specializează şi încep să livreze proiecte în colaborare cu angajaţii firmei. ”În prima lună nu interacţionează cu clienţii; există o strategie foarte clară legată de ceeea trebuie să înveţe, de modul în care sunt verificaţi. Abia din a doua-treia lună, sub supravegherea unui senior, încep să interacţioneze cu clienţii, sunt evaluaţi, urmăriţi dacă respectă exact ceea ce au învăţat în prima lună“, descrie Florin Scarlat modul de lucru cu aceşti angajaţi. Prima lună este una de învăţare, din toate punctele de vedere: gândire strategică în IT, customer service, modul de lucru cu proceduri. Din a doua lună sunt evaluaţi şi încep să aplice ceea ce au învăţat în prima lună.
”Rezultatele sunt îmbucurătoare pentru că într-adevăr oamenii sunt foarte motivaţi. În perioada de interviuri au venit oameni care voiau să renunţe la salarii de 2.500 – 3.000 lei, ca să vină la noi să înveţe“, descrie Scarlat profilul celor care îşi doresc să intre într-un astfel de program. Potrivit lui, 50 de candidaţi au venit la interviul de selecţie pentru acesta, în contextul în care, în perioada celor şase luni, angajaţii sunt plătiţi cu salariul minim. ”Investeşte firma în tine, tu eşti plătit fără să ai vreo responsabilitate în cadrul firmei, iar treaba ta este doar să înveţi, să dai nişte livrabile la un moment dat pe parcursul acestor trei luni. După următoarele trei luni trebuie să arăţi că într-adevăr vrei să faci IT“, explică antreprenorul.
Potrivit lui, majoritatea celor care au venit la interviu pentru înscrierea în program erau angajaţi în alte firme; mai puţin absolvenţi sau studenţi. ”Şi-au dat seama că fac acelaşi lucru zi de zi şi voiau să aibă o perspectivă mai amplă asupra IT-ului“, a observat el. Spune că are şi exemple de persoane care nu aveau niciun fel de cunoştinţe de IT, iar acum au proiecte în domeniu. ”În firmele mari învaţă să facă, la fel ca un roboţel, o bucăţică de activitate; în schimb aici au parte de o complexitate mai mare şi, fiind şi firmă antreprenorială, lucrând cu diverse tipuri de clienţi, învaţă să facă extrem de multe lucruri, îi orientează. Poate în viitor vor să facă altceva“, punctează el. După aceste luni de pregătire, angajaţii sunt încurajaţi să îşi ia o certificare în domeniu (ale cărei costuri sunt suportate de firmă); dacă reuşesc să o obţină, ”înseamnă că omul acela este determinat şi îşi doreşte să facă IT“. Spune că, din experienţa anterioară, a observat că obţinerea unor certificări de acest tip reprezintă un indicator al gradului de implicare a persoanei.
-
SIFI TM Agro investeşte 1 milion de euro în complexul Siloz Carani
Noul program de investiţii aflat în curs de implementare va permite uscarea a minim 2.000 tone de cereale pe zi. Extinderea instalaţiei existente are ca obiectiv dezvoltarea semnificativă a capacităţii de preluare şi dublarea capacităţii de livrare de cereale. Astfel, peste 5.000 tone vor putea fi recepţionate zilnic, iar capacitatea de încărcare în vagoane creşte până la 2.000 tone de cereale pe zi.
“Cu peste 200.000 de tone de cereale procesate în campania agricolă 2016/2017, Siloz Carani a devenit cel mai mare depozitar independent de produse agricole din România. Pentru anul agricol 2017/2018, administratorii Siloz Carani urmăresc consolidarea business-ului. Strategia de dezvoltare avută în vedere împreună cu planul operaţional urmăresc să asigure fidelizarea clienţilor din campania anterioară şi abordarea unui noi segment, cel al fermierilor agricoli. De asemenea, compania urmăreşte să introducă noi servicii în portofoliul său pentru a-şi consolida poziţia de leader ca hub agribusiness, a declarat Dan Dolghin, Director General SIFI TM Agro.
Siloz Carani, situat strategic în una dintre cele mai importante zone agricole din ţară, foarte aproape de Timişoara, dar şi de Autostrada A1, este cel mai mare hub logistic agricol din ţară, cu o capacitate de recepţie/livrare de 5.000 tone zilnic şi cu o capacitate totală de depozitare de peste 170.000 de tone. Investiţia beneficiază, de asemenea, de o infrastructură feroviară, dispusă la linia electrificată, ceea ce permite accesul la cel mai bun tarif de transport feroviar din zona de Vest. Într-un an de zile de la relansare, hub-ul logistic a devenit cel mai mare depozitar independent de cereale din România, cu un rulaj realizat de peste 200.000 de tone.
Obiectivul investitorilor este de a transforma silozul din Carani într-un hub agribusiness prin reunirea, în acelaşi spaţiu, a tuturor funcţiilor implicate în domeniul tradingului de cereale: producători, distribuitori, furnizori de materiale şi servicii logistice şi cumpărători de produse agricole.
-
SIFI TM Agro investeşte 1 milion de euro în complexul Siloz Carani
Noul program de investiţii aflat în curs de implementare va permite uscarea a minim 2.000 tone de cereale pe zi. Extinderea instalaţiei existente are ca obiectiv dezvoltarea semnificativă a capacităţii de preluare şi dublarea capacităţii de livrare de cereale. Astfel, peste 5.000 tone vor putea fi recepţionate zilnic, iar capacitatea de încărcare în vagoane creşte până la 2.000 tone de cereale pe zi.
“Cu peste 200.000 de tone de cereale procesate în campania agricolă 2016/2017, Siloz Carani a devenit cel mai mare depozitar independent de produse agricole din România. Pentru anul agricol 2017/2018, administratorii Siloz Carani urmăresc consolidarea business-ului. Strategia de dezvoltare avută în vedere împreună cu planul operaţional urmăresc să asigure fidelizarea clienţilor din campania anterioară şi abordarea unui noi segment, cel al fermierilor agricoli. De asemenea, compania urmăreşte să introducă noi servicii în portofoliul său pentru a-şi consolida poziţia de leader ca hub agribusiness, a declarat Dan Dolghin, Director General SIFI TM Agro.
Siloz Carani, situat strategic în una dintre cele mai importante zone agricole din ţară, foarte aproape de Timişoara, dar şi de Autostrada A1, este cel mai mare hub logistic agricol din ţară, cu o capacitate de recepţie/livrare de 5.000 tone zilnic şi cu o capacitate totală de depozitare de peste 170.000 de tone. Investiţia beneficiază, de asemenea, de o infrastructură feroviară, dispusă la linia electrificată, ceea ce permite accesul la cel mai bun tarif de transport feroviar din zona de Vest. Într-un an de zile de la relansare, hub-ul logistic a devenit cel mai mare depozitar independent de cereale din România, cu un rulaj realizat de peste 200.000 de tone.
Obiectivul investitorilor este de a transforma silozul din Carani într-un hub agribusiness prin reunirea, în acelaşi spaţiu, a tuturor funcţiilor implicate în domeniul tradingului de cereale: producători, distribuitori, furnizori de materiale şi servicii logistice şi cumpărători de produse agricole.
-
Mai mult de jumătate dintre angajaţii români lucrează peste program
În ceea ce îi priveşte pe angajaţii români, 65% dintre ei lucrează peste program, potrivit unui studiu realizat la comanda Epson Europe. Angajaţii petrec, în medie, 6,2 ore pe săptămână peste program, la serviciu.
Timpul suplimentar de lucru este determinat de presiunea sarcinilor de lucru asociată cu activitatea opţională suplimentară. Un procent de 39% dintre angajaţii români respondenţi la studiu admit că „pur şi simplu nu au suficiente ore la dispoziţie pentru a finaliza sarcinile de lucru” şi 42% indică faptul că cerinţele de lucru, precum întâlnirile, raportarea şi administrarea interferează cu activitatea lor principală. Totuşi, potrivit cercetării, în timpul orelor petrecute peste programul de lucru se obţin cele mai bune performanţe, angajaţii români citind e-mailurile necitite (39%), revizuind sarcinile finalizate/viitoare (41%) şi citind materiale pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele/aptitudinile profesionale (38%).
Un alt studiu, publicat în 2012 de Agenţia Europeană şi Siguranţă la locul de muncă dezvăluie că 51% dintre angajaţii europeni găsesc stresul drept „obişnuit” la locul de muncă; mai mult decât atât, aproximativ o treime dintre ei sunt afectaţi de depresia legată de muncă şi de burnout. Iar acest fenomen se reflectă nu doar asupra dezechilibrelor din viaţa angajaţilor, dar şi asupra productivităţii companiilor: costul zilelor lipsă de la birou ajunge la 94 de miliarde de dolari anual la nivel european; dar cercetătorii europeni (prin firma de ceretare Matrix) arată că o estimare „conservatoare” plasează valoarea pierderilor la 600 de miliarde de euro anual. Din această valoare, costurile legate de absenteism şi prezenteism se ridică la 272 de miliarde de dolari, de scădere a productivităţii – 242 de milioane de euro; cheltuieli legate de sănătate – 63 de miliarde de euro şi beneficii sociale – 39 de miliarde de euro.
-
Piaţa despăgubirilor pentru pasagerii români afectaţi de zboruri întârziate sau anulate este de 34 de milioane de euro, pe ultimii trei ani
La nivelul anului 2017, până în luna august inclusiv, 356 de curse au creat probleme unui număr de aproape 31.000 de pasageri români. Dacă toţi aceştia ar aplica pentru despăgubire, aşa cum sunt îndreptăţiţi, conform Directivei Europene nr.261/2004, suma ce ar trebui achitată de către operatorii aerieni s-ar ridica la aproape nouă milioane de euro.
Tot la nivelul anului 2017, cea mai aglomerată zi pe aeroporturile din România a fost 18 august, data la care erau programate 285 de zboruri cu plecare din România. Dintre acestea, 29 au avut întarzieri între 15 şi 180 de minute, două au avut întârzieri mai mari de trei ore, respectiv alte două au fost anulate. Din aproximativ 34.000 de pasageri din acea zi, 450 sunt eligibili pentru compensaţii, sumele totale fiind de aproape 138.000 de euro pentru cele patru zboruri.
Dacă ne raportăm la ultimii trei ani, limita maximă de la momentul cursei pentru solicitarea despăgubirilor, valoarea totală a totală a acestora s-ar ridica la 34 de milioane de euro.
”Mulţi pasageri nu-şi cunosc drepturile şi, deşi sunt eligibili pentru compensaţie, nu ştiu cum să o obţină sau de unde să înceapă. Dacă ne gândim că simpla scanarea a boarding pass-ului îi ajută să-şi verifice eligibilitatea, iar noi le facilităm accesul la compensaţii – reprezentându-i inclusiv în instanţă dacă se ajunge acolo-, procesul ar trebui să fie foarte uşor. Însă, România nu a fost obişnuită cu astfel de abordări. Gândiţi-vă că numai 2% din populaţia globală îşi cunoaşte drepturile şi numai aproximativ 1% primeşte vreodată despăgubirile la care are dreptul. Nu avem cifre despre numărul global de persoane care solicită despăgubiri”, spune Ştefan Radu, country manager pe România al AirHelp.
Spre comparaţie, o ţară ca Polonia are aproximativ 330.000 pasageri afectaţi, cu o valoare eligibilă a compensaţilor de aproape 91 milioane de euro, în timp ce Cehia are mai mult de 135.000 de pasageri afectaţi, iar Bulgaria mai puţin de 50.000.
Rata mică de aplicare pentru compensaţii a determinat AirHelp să intre în România.
„Vă dau câteva exemple recente. La prima problemă cu zborurile TAP Portugal am avut o rată de aplicare sub 10%. La cea din urmă, rata s-a dublat. Iar în prezent, din cauza anulărilor zborurilor Ryanair din septembrie şi octombrie, avem de trei ori mai mulţi pasageri care cer despagubiri. În acest caz, persoanele afectate pot primi compensaţii de până la 400 de euro, indiferent de preţul plătit pe biletul de avion dacă Ryanair nu le-a anunţat de anulare printr-un mesaj personal, nu comun către baza de date, cu cel putin 14 zile înainte de decolare. De asemenea, operatorul aerian trebuie să le ofere o destinaţie alternativă spre care să decoleze cu cel mult două ore înainte de ora iniţială şi să aterizeze la cel mult patru ore după cursa stabilită iniţial. Şi acestea sunt cazurile aduse în atenţia presei. Însă, zilnic, pe aeroporturile din toată ţara se înregistrează întârzieri, iar pasagerii ne contactează”, spune Ştefan Radu.
În general, anulările şi întârzierile pot aduce pasagerului compensaţii de până la 600 de euro. Valoarea despăgubirii depinde de durata zborului şi distanţa până la destinaţie, respectiv motivul anulării sau întârzierii.
-
Româncă din Londra: „Eu nu va inteleg pe unele. Infirmiere nu vreti sa lucrati, in curatenie faceti figuri iar de hotele fugiti
Pe grupul de Facebook Romani in Londra, Monica Georgiana a scris: Eu nu va inteleg pe unele. Infirmiere nu vreti sa lucrati, in curatenie faceti figuri iar iar de hotele fugiti. Pai unde vreti madamelor sa lucrati sau la ce post aspirati voi? Fara o pregatire, fara aspect, fara engleza, fara nimica?
Ca sa lucrezi ca asistenta medicala iti trebuie o universitate,o scoala,o engleza,un aspect ingrijit…nu toata lumea poate profesa din prima.
Ca sa lucrezi in team leading tot asa, ai nevoie de scoala de experienta…..in management tot asa…nu vii tu cu 8 clase doar fara sa faci nimic extra sa te ceri team leader.Un exemplu doar.
Incetul cu incetul se invata alfabetul, eu asa stiuLucrez in recrutari de peste 10 ani sa zic si cunosc cazuri care pur simplu trebuie sa ai o rabdare de fier sa accepti si sa recrutezi incontinuare cu zambetul pe buze”.