BusinessMagazin

Tag: proces

  • Cererea lui Mircea Băsescu de revocare a arestării preventive, judecată la Tribunalul Constanţa

    Mircea Băsescu a fost adus marţi din arestul Poliţiei Capitalei la Tribunalul Bucureşti, care trebuia să ia în discuţie cererea acestuia de revocare a măsurii arestării preventive, înregistrată la instanţă în 9 iulie, înainte să fie trimis în judecată.

    Avocatul lui Mircea Băsescu, Nelu Taşcă, şi procurorii anticorupţie au cerut declinarea cauzei la Tribunalul Constanţa, arătând că această instanţă va judeca dosarul în care fratele preşedintelui a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă.

    Tribunalul Bucureşti a admis cererea şi şi-a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Constanţa, dosarul urmând să fie trimis la această instanţă.

    Nelu Taşcă, a declarat marţi, la intrarea în sediul Tribunalului Bucureşti, că cel mai probabil cererea nu va mai fi judecată la această instanţă, întrucât nu mai este competentă în soluţionarea cauzei, după ce fratele preşedintelui a fost trimis în judecată şi dosarul a fost transmis Tribunalului Constanţa.

    Avocatul a spus că în susţinerea cererii de revocare a măsurii preventive vor fi invocate lipsa dovezilor şi raportul de expertiză, care, în opinia apărării, este neclar.

    Întrebat dacă Mircea Băsescu va fi transferat la Penitenciarul Poarta Albă, avocatul a spus că fratele preşedintelui ar urma să fie transferat la Constanţa, dar nu poate să precizeze când se va întâmpla acest lucru. Avocatul a precizat că legea prevede ca transferul să aibă loc la trei zile de la data la care a fost sesizată instanţa să judece dosarul de fond.

    Luni, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână, în dosarul în care fratele preşedintelui este acuzat că, prin intermediul lui Căpăţână, ar fi primit 250.000 de euro pentru a interveni la judecători să dispună o sentinţă favorabilă în procesul lui Bercea Mondial.

    Dosarul cu numărul 5412/118/2014, în care apar ca inculpaţi Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână, a fost înregistrat la Secţia Penală a Tribunalului Constanţa cu data de 14 iulie, iar primul termen de judecată a fost stabilit pentru miercuri, 16 iulie.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, în stare de arest, pe Mircea Băsescu pentru trafic de influenţă şi pe Marian Adrian Căpăţână pentru complicitate la această infracţiune.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost arestaţi în 20 iunie, după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări făcute pe ascuns de fiul acestuia, ce ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele şefului statului.

    Potrivit procurorilor, la începutul anului 2011, după ce faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, fiul acestuia, Florin Anghel, i-ar fi remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Marian Căpăţână, în schimbul promisiunii că fratele preşedintelui va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea dosarului în care Bercea era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot, dar şi pentru alte cereri incidente în acea cauză.

    “Inculpatul Băsescu Mircea a lăsat să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor şi poate obţine o situaţie favorabilă pentru tatăl denunţătorului: fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei”, au arătat procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.

    Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat lui Marian Căpăţână şi suma de 350.000 de euro, în acelaşi scop.

    “Intervalul de timp în care denunţătorul a remis sumele de bani inculpatului Căpăţînă Marian Adrian este cuprins între datele de 20.02.2011 (data luării măsurii arestării preventive faţă de tatăl denunţătorului) şi 22.02.2012 (data pronunţării hotărârii de condamnare la instanţa de fond)”, au precizat procurorii.

    Anchetatorii susţin că din suma totală de 600.000 de euro pe care Florin Anghel i-ar fi dat-o lui Marian Căpăţână, Mircea Băsescu ar fi primit 250.000 de euro.

    Marian Căpăţână este acuzat că şi-a însuşit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primiţi de la Florin Anghel, pentru că ar fi mijlocit remiterea banilor.

    “După pronunţarea hotărârii de condamnare din data de 22.02.2012, având în vedere durata pedepselor cu închisoarea aplicate, mult mai mari decât pedepsele promise de inculpatul Băsescu Mircea, denunţătorul şi membrii familiei sale au pretins restituirea banilor daţi inculpaţilor”, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

    În acest sens, până în 26 februarie 2012, Mircea Băsescu a restituit suma de 280.000 de dolari. Ulterior, au mai fost restituite alte sume de către Marian Căpăţână.

    “Deşi cei doi inculpaţi au restituit o parte din banii primiţi, aceştia l-au asigurat în continuare pe denunţător că vor continua demersurile pentru care au primit banii, respectiv folosirea influenţei în vederea obţinerii unei hotărâri favorabile, inclusiv prin strămutarea dosarului de la Curtea de Apel Craiova”, potrivit procurorilor.

    În 28 februarie 2012, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Craiova, formulată de către Bercea Mondial. La termenul din 21 martie 2012 s-a respins cererea de suspendare a judecării cauzei şi s-a acordat un nou termen, la 25 aprilie 2012. La acest din urmă termen s-a dispus respingerea cererii de strămutare.

    În cauză a fost instituit sechestrul asigurător pe bunuri imobile aflate în proprietatea lui Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână.

    Dosarul a fost trimis pentru judecare la Tribunalul Constanţa, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

    Pe de altă parte, în urma unei plângeri făcute de Mircea Băsescu, ginerele lui Bercea Mondial, Marius Constantin, a fost trimis în judecată pentru şantaj cu circumstanţe agravante, în stare de recidivă, în timp ce fiica interlopului, Izaura Anghel, şi fratele ei minor, Grinică Ion Anghel, au fost deferiţi justiţiei pentru şantaj cu circumstanţe agravante. În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Florin Anghel, fiul cel mare al lui Bercea Mondial, pentru trei infracţiuni concurente de şantaj, dintre care una în stare de recidivă, în timp ce mama acestuia, Fănica Anghel, a fost deferită justiţiei pentru şantaj.

    Tot Tribunalul Constanţa judecă şi acest dosar în care fratele preşedintelui apare ca parte vătămată şi în care inculpaţi sunt cei cinci membri ai familiei lui Bercea Mondial.

  • Mircea Băsescu şi Căpăţână, trimişi în judecată în dosarul privind mita de la familia lui Bercea

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, în stare de arest, pe Mircea Băsescu pentru trafic de influenţă şi pe Marian Adrian Căpăţână pentru complicitate la această infracţiune.

    Potrivit procurorilor, la începutul anului 2011, după ce faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, fiul acestuia, Florin Anghel, i-ar fi remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Marian Căpăţână, în schimbul promisiunii că fratele preşedintelui va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea dosarului în care Bercea era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot, dar şi pentru alte cereri incidente în acea cauză.

    “Inculpatul Băsescu Mircea a lăsat să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor şi poate obţine o situaţie favorabilă pentru tatăl denunţătorului: fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei”, au arătat procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.

    Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat lui Marian Căpăţână şi suma de 350.000 de euro, în acelaşi scop.

    “Intervalul de timp în care denunţătorul a remis sumele de bani inculpatului Căpăţînă Marian Adrian este cuprins între datele de 20.02.2011 (data luării măsurii arestării preventive faţă de tatăl denunţătorului) şi 22.02.2012 (data pronunţării hotărârii de condamnare la instanţa de fond)”, au precizat procurorii.

    Anchetatorii susţin că din suma totală de 600.000 de euro pe care Florin Anghel i-ar fi dat-o lui Marian Căpăţână, Mircea Băsescu ar fi primit 250.000 de euro.

    Marian Căpăţână este acuzat că şi-a însuşit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primiţi de la Florin Anghel, pentru că ar fi mijlocit remiterea banilor.

    “După pronunţarea hotărârii de condamnare din data de 22.02.2012, având în vedere durata pedepselor cu închisoarea aplicate, mult mai mari decât pedepsele promise de inculpatul Băsescu Mircea, denunţătorul şi membrii familiei sale au pretins restituirea banilor daţi inculpaţilor“, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

    În acest sens, până în 26 februarie 2012, Mircea Băsescu a restituit suma de 280.000 de dolari. Ulterior, au mai fost restituite alte sume de către Marian Căpăţână.

    “Deşi cei doi inculpaţi au restituit o parte din banii primiţi, aceştia l-au asigurat în continuare pe denunţător că vor continua demersurile pentru care au primit banii, respectiv folosirea influenţei în vederea obţinerii unei hotărâri favorabile, inclusiv prin strămutarea dosarului de la Curtea de Apel Craiova”, potrivit procurorilor.

    În 28 februarie 2012, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Craiova, formulată de către Bercea Mondial. La termenul din 21 martie 2012 s-a respins cererea de suspendare a judecării cauzei şi s-a acordat un nou termen, la 25 aprilie 2012. La acest din urmă termen s-a dispus respingerea cererii de strămutare.

    În cauză a fost instituit sechestrul asigurător pe bunuri imobile aflate în proprietatea lui Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână.

    Dosarul a fost trimis pentru judecare la Tribunalul Constanţa, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

  • Invitaţie (oficială) la creditare

    APROAPE UN MILIARD DE EURO LE-A DAT BNR BANCHERILOR DE LA ÎNCEPUTUL ACESTUI AN. ÎN PLUS, LE-A MAI ELIBERAT ŞI LICHIDITĂŢI DE 4 MILIARDE DE LEI, ÎN SPERANŢA CĂ ÎI VA CONVINGE SĂ REÎNCURAJEZE ŞI SĂ REPORNEASCĂ ROBINETUL CREDITĂRII. Relaxarea ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) pe care băncile sunt obligate să le constituie la banca centrală a venit după aproape trei ani în care au fost „îngheţate“.

    Începutul de an a adus atât o diminuare a RMO la lei, cât şi reducerea RMO la valută. Iar banca centrală a aruncat în lupta pentru creditare şi reducerea dobânzii-cheie, în două etape, până la 3,5%.

    Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a dat asigurări că banca centrală mai are „gloanţe“ şi a promis că relaxarea politicii monetare va continua în condiţiile în care rezervele minime sunt foarte sus şi dobânda este ridicată în comparaţie cu alte ţări. Până acum însă, nici inundarea băncilor cu lichidităţi şi nici reducerea dobânzii de politică monetară nu au reuşit să aducă creditarea în teritoriul pozitiv, volumul împrumuturilor totale acordate sectorului privat bătând pasul pe loc. Creditul pri­vat înregistra în luna mai o scădere de 2% în termeni nominali (-3% în termeni reali), faţă de aceeaşi lună din 2013, în condiţiile în care creditarea în valută îşi continuă scăderea. Declinul împrumuturilor acordate în valută (exprimate în lei) a fost în luna mai de 7,7%. Exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 8,1% comparativ cu mai 2013. BNR nu trece cu vederea contracţia de durată a creditului în valută a cărui pondere în total a coborât la nivelul de 58,6%, de la 62,4% în vara anului 2013.

    În aceste condiţii, banca centrală a decis în iulie să mai facă un pas pe drumul relaxării, reducând încă o dată rata rezervelor minime în valută, de la 18% la 16%. Este cel mai scăzut nivel la care a ajuns acest instrument de politică monetară după anul 2000. Dacă la începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă faţă de cea la lei (40% cu 20%), în prezent ecartul este de patru puncte procentuale (16% cu 12%).

    Rămâne de văzut dacă de această dată băncile vor decide să folosească valuta eliberată de BNR pentru acordarea de credite. Dar nu oricui, ci doar celor care nu sunt expuşi la riscul valutar: „Scăderea creditului în valută este semnificativă, putem vorbi chiar de o contracţie. Deci nu ne deranjează în aceste condiţii creditarea în valută, dacă se adresează debitorilor existenţi sau viitori care nu sunt expuşi riscului valutar, exportatori sau investitori străini“, a spus guvernatorul BNR.

    Ce au făcut băncile cu valuta eliberată de BNR la începutul anului? O parte din lichidităţile eliberate de BNR a fost repatriată la băncile-mamă, spun analiştii. Dacă în anii trecuţi fenomenul dezintermedierii era o mare ameninţare, acum nu mai pare să fie un fenomen atât de temut. Guvernatorul BNR susţine că este foarte greu, dacă nu imposibil, să urmăreşti traseul fiecărui euro care pleacă din rezerva obligatorie. Cu toate acestea, el afirmă că o parte din lichidităţi au fost repatriate de către bănci către ţările de origine, ceea ce nu trebuie „dramatizat“, în condiţiile în care băncile au exces de lichiditate atât în lei, cât şi în valută. Şi tot guvernatorul afirmă că nu lipsa banilor determină scăderea creditului în valută. „Evoluţia creditului este legată de transformări structurale, de situaţia creditelor neperformante, de o anumită stare de neîncredere între bănci şi clienţi, pe care încercăm s-o atenuăm inclusiv prin măsuri pozitive de politică monetară, printr-un climat stabil. Iar o parte dintre aceşti bani au fost folosiţi fie pentru acoperirea unor datorii sau pentru noi credite.“

    În anii de boom instituţiile de credit aduceau fonduri de la băncile-mamă din străinătate pentru a finanţa acordarea de împrumuturi pe plan local. Băncile străine care au participat la Iniţiativa de la Viena şi care deţin cea mai mare parte din sistemul bancar românesc şi-au redus cu 20% expunerea pe subsidiarele din România în perioada martie 2009 – martie 2014, potrivit unui studiu prezentat de oficialii din BNR. În ciuda temerilor din ultimii ani, piaţa locală a fost ferită de o reducere brutală a expunerilor băncilor străine, care dacă s-ar fi concretizat ar fi antrenat o ajustare cu adevărat vizibilă a raportului credite/depozite pe componenta în valută.

    Analiştii apreciază că şi valuta eliberată de BNR prin a doua reducere a RMO din acest an, de la 18% la 16%, ar putea să fie folosită de unele bănci pentru a rambursa linii de finanţare primite de la băncile-mamă, în timp ce alte bănci vor acorda credite în valută. Iar scenariul conversiei unor sume în lei pentru plasamente în titluri de stat este mai puţin probabil.
    În proiectul de stimulare a redresării creditării banca centrală pune accentul pe ajustarea rezervelor minime obligatorii şi pe managementul lichidităţii.

    În ce priveşte dobânda-cheie, banca centrală a rămas din primăvara acestui an în era conservatoare. Dobânda-cheie staţionează la 3,5%, după şase paşi succesivi de scădere realizaţi în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare iniţiat în vara anului trecut. Guvernatorul BNR susţine că până acum dobânda a fost foarte bine poziţionată la 3,5%. Banca centrală este, totuşi, într-un proces de „considerare“. „Nu vrem să ne ju­căm cu rata de politică monetară în sus şi în jos. Când luăm o hotărâre vrem să fim siguri că ni­velul la care ne vom situa oferă probabilitate mini­mă de revenire“, spunea recent Isărescu. BNR pare să se teamă de descurajarea economisirii, odată cu o ajustare suplimentară a dobânzii.

    Şi nu este de mirare. Pe măsură ce BNR a redus dobânda-cheie, bancherii s-au grăbit să plătească mai puţin pentru depozitele atrase şi au întârziat să ieftinească în acelaşi ritm creditarea, încercând astfel să-şi îngroaşe marjele de profit. Ritmul de creştere a economisirii a încetinit sub 7%, iar comparativ cu aprilie depozitele populaţiei şi companiilor au stagnat la 215 mld. lei.

    În timp ce creditarea în valută se prăbuşeşte, creditele în lei sunt pe plus. Îmbunătăţirea evoluţiei împrumuturilor în monedă naţională a fost încurajată de scăderea ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei, reducerile succesive ale ratei dobânzii de politică monetară şi îmbunătăţirea condiţiilor lichidităţii pe piaţa monetară. Creditul în lei pentru populaţie şi firme a avansat cu 7% în luna mai faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar stocul total de finanţări s-a apropiat de nivelul de 90 mld. lei, pe fondul accelerării vânzărilor de credite ipotecare şi de consum.

    În procesul de calibrare a politicii monetare BNR stă cu ochii pe evoluţia inflaţiei. Iar banca centrală apreciază că nu este încă certă consolidarea pe termen mediu a traiectoriei de scădere a inflaţiei.

  • Lafarge vrea să vândă activele din România, în cadrul procesului de fuziune cu Holcim

     Lafarge este prezent în România în principal pe piaţa cimentului, dar şi pe segmentul betoanelor şi agregatelor. Lafarge şi Holcim concurează pe piaţa românească cu Carpatcement, parte a grupului german HeidelbergCement.

    În primul trimestru, vânzările de ciment în România ale Lafarge au crescut cu 37,4%, în principal datorită condiţiilor meteo favorabile, care au facilitat începerea mai devreme a lucrărilor de construcţii la mai multe proiecte.

    Fuziunea dintre Holcim şi Lafarge are nevoie de aviz în privinţa concurenţei în 15 dintre statele membre UE şi face obiectul unei analize extinse a Comisiei Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vicepreşedinte PNL: În pofida unor declaraţii uşor inflamate, fuziunea cu PDL merge mai departe

     “În pofida unor declaraţii uşor inflamate din partea celor două partide, culminând cu nişte accente patriotarde de genul «PDL nu e de vânzare», eu spun că fuziunea merge mai departe şi astfel de declaraţii eu zic că ar trebui să nu le mai rostologim în spaţiul public, ci să le analizăm în interiorul partidelor, mai ales că avem acum comisii de negociere şi să le rezolvăm pe plan intern.

    Conducerile celor două partide şi echipele de negociere – fiindcă PNL are acum altă echipă de negociere din care face parte LuLudovic OrbanTeTeodor AtanasiuEduard Helvig, deci oarecum s-a schimbat echipa noastră – s-au întâlnit marţi cu echipa de negociere a PDL şi, oarecum, s-a intrat în calendarul fuziunii”, a declarat Stelian Dolha, vineri, într-o conferinţă de presă la Bistriţa.

    El a adăugat că, până la alegerile prezidenţiale, se va merge pe alianţă electorală, urmând ca după scrutin să se intre “pe repede înainte” în procesul de fuziune, aşa cum “e normal şi corect”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNADNR nu mai dă un termen pentru finalizarea autostrăzii Comarnic-Braşov: Obţinerea finanţării este un proces “laborios”

    “În prezent se desfăşoară activităţile prealabile semnării contractelor de finanţare şi contractului de concesiune de lucrări publice privind proiectarea, construirea, finanţarea, operarea şi întreţinerea Autostrăzii Comarnic – Braşov. Precizăm că obţinerea finanţării în cadrul unui proiect de concesiune presupune un proces laborios, cu multe etape, care include analiza de tip «due diligence» din partea băncilor interesate în finanţarea proiectului şi care se concretizează prin încheierea unor contracte de finanţare.

    Lucrările de construire la autostrada Comarnic – Braşov vor fi demarate după semnarea contractului de concesiune şi a contractelor de finanţare”, a comunicat CNADNR la solicitarea MEDIAFAX, una dintre întrebările adresate Companiei de Drumuri vizând noul termen estimat pentru semnarea contractului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocaţii lui Dan Voiculescu cer mutarea procesului ICA de la Curtea de Apel Bucureşti la o altă instanţă

     Avocaţii lui Dan Voiculescu au înaintat această solicitare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce la termenul din 1 iulie al procesului au sesizat faptul că noul preşedinte al completului de judecată nu este imparţial.

    La termenul din 1 iulie al dosarului ICA, judecătoarea Camelia Bogdan, preşedintele completului, a respins mai multe excepţii, cereri de amânare şi de recuzare înaintate de avocaţi şi a extins sechestrul pus pe averea preşedintelui fondator al PC, Dan Voiculescu.

    Următorul termen în dosarul privatizării ICA a fost stabilit de Curtea de Apel Bucureşti în 7 iulie, când ar urma să fie audiaţi inculpaţii, iar apărătorii acestora ar trebui să pună concluzii în acest proces.

    Preşedintele completului de judecată a menţionat că instanţa va înainta o notă către Baroul Bucureşti, pentru a desemna avocaţi din oficiu, în situaţia în care, la următorul termen, apărătorii aleşi ai inculpaţilor nu vor putea fi prezenţi pentru a spune concluzii sau nu vor dori să facă acest lucru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul de afaceri care vrea să renunţe la jumătate de miliard de euro doar ca să scape de soţie

    Un cuplu britanic este în plin proces de divorţ, cele mai mari dificultăţi fiind legate de împărţirea averii. Sir Chris Hohn este unul dintre cei mai cunoscuţi filantropi ai Marii Britanii, devreme ce a donat de-a lungul timpului peste un miliard de lire sterline, în principal în cauze legate de copii.

    Dar soţia sa americancă, Jamie Cooper-Hohn, susţine că nu este câtuşi de puţin generos în ce priveşte negocierile ce se poartă pe marginea divorţului. Chris Hohn susţine că soţia sa are dreptul la 25% din averea familiei, dar ea are pretenţia de a primi jumătate. Cuplu, căsătorit în 1985, are patru copii, iar soţia a intentat divorţul în martie 2012.

    Lupta dintre cei doi soţi se poartă mai cu seamă în ce priveşte valoarea The Children’s Investment Fund (TCI). Chris Hohn evaluează afacerea la numai 64 de milioane de lire sterline, în timp ce soţia sa susţine că valorează mai mult de 872 de milioane de lire sterline.

    Conform revistei Fortune, Chris Hohn se numără printre managerii de hedge-fund cu cele mai bune rezultate anul trecut, cu venituri anuale estimate la circa 225 de milioane de lire sterline.

    Conform curţii de judecată, bunurile cuplului cuprind investiţii de peste 680 de milioane de lire sterline în cadrul TCI, alte investiţii (17 milioane de lire sterline), venituri din pensii (50 de milioane de lire sterline) şi proprietăţi (21 de milioane de lire sterline).

  • Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână rămân în arest