BusinessMagazin

Tag: pnl

  • Orban: Dacă nu anchetaţi utilizarea fondului de rezervă al guvernului, sunteţi complici

    “Viaţa merge înainte şi roata se învârte, dragii mei! Veţi ajunge în opoziţie! Gândiţi-vă că, indiferent dacă suntem în opoziţie sau la putere, avem obligaţia să veghem la modul în care este utilizat banul public!”, a precizat Orban, care a pledat pentru solicitarea liberalilor de înfiinţare a unei comisii parlamenatre de anchetă, care să verifice modul în care s-a utilizat Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului în anii 2013 şi 2014.

    El a susţinut că, în 2014, s-au făcut “alocări discriminatorii şi subiective, cu scopul de a favoriza obţinerea de voturi în campania electorală”.

    “Dacă nu veţi vota pentru înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă, veţi deveni complici sau tăinuitori la abuzurile care s-au făcut la alocarea banilor publici. (…) Nu vom face decât să ne facem părtaşi la risipa banului public din ultimii 25 de ani şi la gravele acte de corupţie, care astăzi se văd în anchetele DNA”, a mai spus deputatul Orban.

    Şi deputatul neafiliat Remus Cernea a declarat că va susţine înfiinţarea unei astfel de comisii de anchetă, arătând că a solicitat informaţii privind utilizarea acestor fonduri şi a primit drept răspuns faptul că “pentru construcţia de biserici s-au alocat 72 de milioane de lei, în ultimii doi ani”.

    Marian Neacşu, liderul deputaţilor PSD, a precizat, însă, că solicitarea PNL de înfiinţare a unei comisii de anchetă privind utilizarea fondului de rezervă “nu întruneşte elementele procedurale pentru a fi luată în calcul”, deoarece doar PNL şi-a desemnat membrii într-o astfel de comisie.

    Neacşu a mai spus că, în cazul în care cererea PNL va fi suspusă la votul final, PSD va vota împotriva sa.

    Deputaţii au în programul de lucru să dea votul final asupra proiectelor de pe ordinea de zi miercuri, începând cu ora 17,30.

  • Predoiu: Socialiştii germani n-au aruncat cu găini moarte peste gardul oponenţilor, ca PSD

    ” Văd că, în fiecare zi, dânsul (n.r.-Victor Ponta) ne dă lecţii de democraţie şi invocă drept exemplu buna cooperare dintre partidul doamnei Merkel şi socialiştii germani”, a spus Predoiu într-o conferinţă de presă, remarcând faptul că există “o mare diferenţă între conduita premierului şi a partidului său şi cea a socialiştilor germani”.

    “Socialiştii germani nu au emis ordonanţe de urgenţă prin care s-au racolat neconstituţional primari, aşa cum a făcut Guvernul domnului Ponta (…) Tot aşa, socialiştii germani nu şi-au jignit partenerii de dialog politic, n-au aruncat cu găini moarte peste gardul oponenţilor, ei au în general o cu totul altă conduită în discuţiile politice”, a exemplificat prim-vicepreşedintele PNL

    În consecinţă, “PNL cere premierului să se alinieze unor principii de dialog politic european şi atunci, fără îndoială, va găsi un dialog bazat pe argumente”, a conchis Predoiu.

    Preşedintele PSD Victor Ponta a declarat, luni, în debutul şedinţei BPN, că Germania dă României un exemplu inteligent: de conlucrare a creştin-democraţilor cu social-democraţii, el susţinând că această situaţie trebuie înţeleasă şi în România, dorinţa PNL de a avea toată puterea fiind un “lucru rău”.

    ” (…)mă văd cu ministrul de Externe german, domnul Steinmeier. Dincolo de întâlnirea guvernamentală, vreau doar să apreciez faptul că domnul Frank-Walter Steinmeier, ca şi vice-cancelarul Sigmar Gabriel, sunt social-democraţi şi că Germania ne dă un exemplu foarte bun de faptul că pot să lucreze împreună creştin-democraţii, cancelarul Merkel, şi ceilalţi, cu social-democraţii pentrui ţara lor. Poate înţelegem şi noi din exemplul ăsta inteligent, că putem să lucrăm împreună şi că dorinţa noului PNL de a avea ei toată puterea, fără să ştie ce să facă cu ea, e un lucru rău pentru România”, a spus preşedintele PSD.

    Anul trecut, în 11 noiembrie, mai multe găini, unele dintre ele moarte, au fost aruncate în curtea sediului ACL din Şoseaua Kiseleff, păsările având la gât bileţele pe care scrie: “Eu sunt Iohannis”,”Mi-e frică de dezbatere”. Incidentul a avut loc cu puţin timp înainte de sosirea la sediul ACL a preşedintelui PPE, Joseph Daul, care urma să aibă o întâlnire cu Klaus Iohannis, Vasile Blaga şi Anca Boagiu.

    Deputatul PSD Florin Iordache a declarat, atunci, pentru MEDIAFAX, că “în niciun caz” PSD nu a fost implicat în incidentul din curtea sediului ACL, susţinând că reprezentanţii ACL “şi-au aruncat singuri găinile în curte”. “Reprezentanţii ACL şi-au aruncat singuri găinile pentru a crea un element de presă, fiindu-le frică cu candidatul lor Klaus Iohannis, care de fiecare dată când iese spune numai bazaconii”, susţinea Iordache, membru al Consiliului Naţional al PSD.

    În final, mai mulţi angajaţi ai ANSVSA, echipaţi cu combinezoane albe, mănuşi şi ciorapi din plastic, au venit la sediul ACL, unde au strâns găinile împrăştiate prin curte şi le-au pus în saci şi containere. Reprezentanţii instituţiei declarau pentru MEDIAFAX că au fost ridicate din curtea ACL 58 de găini moarte şi 28 de găini vii.

  • PNL îl invită pe Vâlcov în Parlament pentru a explica cum acoperă deficitul dat de Codul Fiscal

    “PNL îl invită pe ministrul de Finanţe Vâlcov să vină în faţa grupurilor parlamentare şi să-şi prezinte soluţiile pentru acoperirea deficitului bugetar, care ar fi creat prin aplicarea soluţiilor din Codul Fscal. De asemenea, o să-l invităm să explice în ce stadiu se află discuţiile cu mediul de afaceri, cu partenerii strategici ai României, faţă de soluţiile pe care le-a preconizat în Codul Fiscal. Ne exprimăm în continuare îngrijorarea faţă de comunicarea făcută de Comisia Europeană privind deschiderea unei proceduri de monitorizare a României pentru risc de deficit excesiv în cazul în care reformele stagnează şi măsurile preconizate prin Codul Fiscal ar fi introduse, fără o pregătire prealabilă a economiei”, a declarat Predoiu, care este şi premier al guvernului-alternativă al PNL

    Liderul PNL a solicitat premierului Victor Ponta să renunţe la ideea de a-şi asuma răspunderea pe Codul Fiscal.

    “Cele 1000 de amendamente care deja au ajuns la Ministerul Finanţelor reprezintă în sine o probă că acest Cod Fiscal trebuie discutat îndelung în societate, iar soluţia adoptării lui prin asumarea răspunderii, fără o discuţie în prealabil în Parlament este o dovadă că nu este sincer Guvernul atunci când cere opoziţiei să dialogheze. Iată, noi suntem deschişi la acest dialog”, a mai spus Predoiu.

    El a amintit că angajarea răspunderii pe Codurile juridice, din perioada în care deţinea calitatea de ministru al Justiţiei, s-a petrecut după o amplă dezbatere în Parlament în cadrul unei comisii speciale care era condusă la acel moment de Victor Ponta.

    De asemenea, Predoiu a menţionat că relaxarea fiscală poate fi realizată doar după finalizarea reformelor în privinţa colectării de taxe şi impozite.

    “Până nu reuşim informatizarea ANAF, până nu reuşim să facem plata impozitelor şi taxelor mai uşoară, până nu reuşim să îmbunătăţim colectarea, este periculos să treci la o relaxare fiscală care după toate calculele ar pune în pericol echilibrele macro-economice”, a susţinut liderul PNL.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a anunţat, luni, după şedinţa BPN a PSD, că proiectul Codului fiscal va fi finalizat în cadrul Guvernului în jurul datei de 18-20 martie.

    “Mi-am anunţat colegii parlamentari, voi anunţa şi la grupurile parlamentare, despre faptul că în jurul datei de 18-20 vom finaliza în cadrul Guvernului proiectul de Cod fiscal şi va pleca spre Parlament – primă Cameră sesizată, Senatul – în aşa fel încât cel mai important document de politică publică pentru România anului 2015 – Codul fiscal – să intre în dezbaterea Parlamentului şi să poată fi adoptat cu minim şase luni înainte de intrarea în vigoare la 1 ianurie 2016”, a spus Ponta, după şedinţa BPN a PSD.

     

  • PNL a depus la Cameră o moţiune simplă având ca temă fondurile europene în guvernarea PSD

    “Aş dori să anunţ depunerea unei moţiuni simple, este semnată de 109 deputaţi ai PNL şi ai grupului Democrat şi Popular şi de mai mulţi deputaţi neafiliaţi. Titlul moţiunii este «Fondurile europene în guvernarea PSD – între Făt-Frumos şi Fata Morgana»”, a declarat Orban.

    Potrivit unui comunicat al grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor, moţiunea face o trecere în revistă a principalelor Programe Operaţionale şi situaţia lor în acest moment, “în condiţiile existenţei unui risc foarte mare de pierdere a fondurilor europene din cauza guvernării lui Victor Ponta”.

    “Cea mai gravă situaţie se înregistrează la POS Transport, unde proiectele înregistrează întârzieri faţă de termenele contractuale (proiectele de reabilitare a căii ferate Sighişoara-Coşlariu şi Coşlariu-Simeria) sau au termene de finalizare după 31 decembrie 2015 (autostrăzile Sebeş-Turda loturile 3 şi 4, Lugoj-Deva loturile 2,3,4). În aceste cazuri, România ar putea fi nevoită să acopere de la bugetul de stat întreaga valoare”, susţin liberalii.

    Potrivit semnatarilor moţiunii, “POS Mediu utilizează aceeaşi strategie riscantă ca la POS Transport, respectiv negocierea de posibile fazări cu Comisia Europeană prin identificarea unor proiecte retrospective, deja începute de autorităţile locale, care să se încadreze în obiectivele programului şi în normele europene în ceea ce priveşte oportunitatea investiţiei şi realizarea achiziţiei publice”.

    “În ceea ce priveşte POSDRU, programul funcţionează după legi proprii, altfel nu ne putem explica apariţia celor peste 100 de instrucţiuni publicate până acum. Mai mult, linia de finanţare pentru proiecte în domeniul economiei sociale a fost lansată cu întârziere, iar românii din Diaspora sunt amăgiţi cu fonduri pentru proiecte cu durata de 7 luni, dar apelul nu a fost nici acum lansat. Pe POSCCE există în continuare o pre-suspendare de la Comisia Europeană pentru axa proiectelor IT în urma unui audit în urma căruia au fost descoperite probleme la achiziţiile publice. În plus, Programul Operaţional Competitivitate, urmaşul POSCCE, este aprobat de anul trecut şi ar fi trebuit să fie deja lansate apelurile de proiecte. PO Asistenţă Tehnică, programul cu cea mai mică alocare totală, de doar 170 de milioane de euro, şi care trebuia să asigure asistenţă tehnică pentru autorităţile de management, organismele intermediare şi beneficiari, are una din cele mai mici rate de absorbţie, de doar 45%. În cazul POR se observă, în primul rând, calitatea slabă a proiectelor depuse, un număr mare de proiecte fiind respinse – 4.061 (o rată mare, de 40%) şi un ritm redus de evaluare al acestora, din cauza lipsei de specialişti în evaluarea de proiecte”, mai susţin liberalii.

    Potrivit comunicatului grupului parlamentar PNL, “cea mai mare problemă este la Programul Operaţional Infrastructură Mare – POIM, care are cea mai mare alocare şi reuneşte finanţarea pentru infrastructura de transport, energie şi mediu. Acest program depinde şi de validarea de către Comisia Europeană a Master – Planului general de transport, document aflat în consultare public, fără a fi însoţit însă şi de strategia de implementare”.

    Deputaţii PNL, prin intermediul moţiunii simple pe tema fondurilor europene, îi solicită ministrului Eugen Teodorovici să vină în Parlament pentru a da explicaţii cu privire la situaţia ratei de absorbţie.

  • PNL a fixat cotizaţii ale filialelor la 4.500 de lei pentru a achita datorii de până în 3 mil. euro

    ”Contribuţia este aceeaşi pentru fiecare filială în parte, 4.500 de lei, şi ea va fi strânsă de la toţi membrii, parlamentari, primari, preşedinţi de organizaţie şi aşa mai departe. (…) Nu e mai mult decât până acum, era mai mare acuma, dar nu se strângea, asta era problema. Unii plăteau la grupul deputaţilor, unii plăteau la grupul senatorial, alţii plăteau la centru. Acum contribuţia va fi plătită de filială în contul central al partidului”, a declarat Petrache, la finalul reuniunii conducerii vechiului PNL.

    El a fost întrebat pe ce perioadă vor fi achitate contribuţiile lunare la acest nivel.

    ”Până vom scăpa de datoriile pe care le avem către foştii noştri furnizori de până în 3 milioane de euro”, a mai spus Petrache.

     

     

  • Noul PNL Cluj are 33 de membri în Colegiul Director. Emil Boc deschide lista din partea vechiului PDL

    Potrivit unui comunicat transmis, sâmbătă, de PNL Cluj, Biroul Politic Judeţean paritar al PNL Cluj a decis componenţa Comitetului Judeţean Executiv al partidului, format din 33 de persoane – 16 dintre aceştia fiind din partea vechiului PNL: Marius Nicoară, Mihai Seplecan, Mircea Abrudean, Bogdan Costea, Zoltan Coraian, Dan Tarcea, Giacomo Dreoni, Marius Sabo, Horea Şulea, Mureşan Aurelia, Dorin Lojigan, Minea Iuoraş, Giulian Grosan, Adrian Oros, Elena Uioreanu, Radu Zlati.

    Din Colegiul director al PNL Cluj fac parte şi 17 persoane din partea fostului PDL Cluj: Emil Boc, Daniel Buda, Alin Tişe, Alexandru Coroian, Tudor Ştefănie Cristian Haiduc, Mircea Moroşan, Gabriela Rădoiu-Leş, Florin Stamatian, Petru Călian, Mariana Leş, Dan Gavrea, Vlad Bărbos, Radu Moisin, Mihaela Suciu, Cosmin Todea şi Gheorghe Iancu.

    Conform sursei citate, există şi câte trei membri supleanţi, atât din partea fostului PNL, cât şi din partea fostului PDL, secretarul general al Comitetului Judeţean al PNL Cluj este Florin Stamatian, secretarul general adjunct este Mircea Abrudean, iar funcţia de purtător de cuvânt al partidului este deţinută de senatorul Alin Tişe.

    În comunicatul de presă al PNL Cluj se mai arată că sediul organizaţiei judeţene şi al secretariatul general va fi la sediul vechiului PDL Cluj, pe bulevardul Eroilor.

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, Emil Boc nu a putut fi contactat pentru declaraţii referitoare la prezenţa sa în conducerea PNL Cluj.

    Fostul premier Emil Boc, care a fost preşedinte al PD şi apoi al PDL între 2005 şi 2012, a avut în ultima perioadă o relaţie rece cu actuala conducere a partidului.

    De altfel, în februarie 2014, Boc a anunţat că a acceptat să facă parte din Fundaţia Mişcarea Populară şi ulterior a participat, alături de fostul preşedinte Traian Băsescu, la dezbateri organizate de această fundaţie.

    Înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014, Emil Boc, aflat la cel de-al treilea mandat de primar al Clujului, a avut mai multe declaraţii publice de susţinere a candidatului PMP Elena Udrea, el semnând şi pe lista de susţinere a candidaturii acesteia la Preşedinţie şi participând la mai multe acţiuni de campanie.

    Fostul premier, care nu a fost un susţinător al fuziunii dintre PNL şi PDL, fiind de părere că o soluţie mai bună pentru alegeri ar fi fost alianţa între partide, nu a fost prezent la Congresul de fuziune din vara lui 2014. El anunţa atunci că nu va participa la congres, susţinând că îşi menţine opinia negativă privind “topirea PDL în PNL” şi considerând că alianţa este soluţia pentru alegerile prezidenţiale, iar nu fuziunea prin absorbţie.

  • Firea (PSD): Programul de guvernare lansat de PNL, total lipsit de credibilitate

    “Cei din PNL au lansat astăzi un program de guvernare total lipsit de credibilitate, avându-i drept promotori pe Cătălin Predoiu şi Vasile Blaga, doi dintre principalii exponenţi ai fostului regim PDL, care au făcut foarte mult rău României în anii trecuţi. Cei care acum se ascund în spatele «noului PNL» ignoră total realităţile economice din România de astăzi, luându-l pe «nu» în braţe şi făcând opoziţie fie cu amatorism, fie cu inconştienţă“, susţine Firea, într-un comunicat de presă.

    Purtătorul de cuvânt al PSD mai spune că social-democraţilor le-ar fi plăcut să vadă o altă atitudine din partea liberalilor.

    “Ne-ar fi plăcut să vedem o altă atitudine din partea lor, în care ideile bune lansate de noi să fie recunoscute şi susţinute, dar nu este cazul. Ne-ar fi plăcut să vedem o susţinere a reducerilor de taxe propuse deja de Guvern, dar nu e cazul. Dimpotrivă, după ce au crescut TVA în anii trecuţi, ei cer demisia celor care vor să o scadă, ceea ce este dincolo de absurd şi îi aruncă în ridicol. Cătălin Predoiu, care acum vrea să devină prim-ministru din partea PNL, este cel care a semnat măsurile de tăieri de salarii şi pensii, de creştere brutală a TVA la 24%, de închideri de spitale şi tăieri de indemnizaţii. Domnii Predoiu şi Blaga sunt printre cei care i-au îndatorat pe români cu suma record de aproape 20 de miliarde de euro contractată de la finanţatorii externi şi printre cei care au semnat pentru mărirea taxelor şi impozitelor. Ce valoare poate avea un program de guvernare din partea celor care nu numai că au falimentat România în trecut, dar care au refuzat orbeşte orice invitaţie la dialog? Îmi pare rău să o spun, dar denotă foarte mult amatorism“, se mai arată în comunicatul semnat de Gabriela Firea.

    Copreşedinţii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga şi prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu au susţinut sâmbătă o conferinţă de presă pentru prezentarea spre dezbatere publică şi internă a programului de guvernare al PNL.

    Eliminarea taxei pe stâlp şi a accizei la carburanţi, prin diminuare progresivă, până la 31 decembrie 2016, plafonarea CAS la trei salarii medii brute pentru profesiile liberale şi reducerea TVA la 19% de la 1 ianuarie 2016 se numără printre propunerile din programul de guvernare prezentat de PNL.

    Prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu, premier propus de acest partid, a prezentat proiectul programului de guvernare al PNL, arătând că liberalii nu vor „întoarcerea la vremuri de austeritate”, ci propun investiţiile, creşterea economică şi măsuri de relaxare fiscală, cum ar fi reducerea TVA la 19% până la 1 ianuarie 2016.

    Copreşedintele PNL Vasile Blaga a arătat că liberalii lansează public invitaţia adresată tuturor „posibililor parteneri politici” pentru a crea o nouă majoritate şi a ajunge la guvernare.

    PNL va iniţia discuţii cu partidele parlamentare, cu excepţia PSD, pentru a crea o majoritate parlamentară pentru a aduce PNL la guvernare, a spus el.

    „Pe baza acestui program de guvernare lansăm astăzi invitaţia către toată lumea, către toţi care doresc să susţină un program PNL astfel încât să guvernăm cu o majoritate parlamentară, care să schimbe guvernarea PSD”, a declarat, la rândul său, copreşedintele PNL Alina Gorghiu.

  • Antonescu anunţă că vrea să se retragă din politică la finalul mandatului de senator din 2016

    Antonescu a susţinut la B1Tv că nu doreşte să-şi mai asume o poziţie politică de conducere pe viitor în PNL. În acest context el a fost întrebat dacă va mai candida la un nou mandat de senator. ”Foarte puţin probabil…mai spre sigur, nu”, a replicat fostul preşedinte PNL.

    Antonescu a fost întrebat dacă asta înseamnă că se va retrage din politică. ”Sigur (…) la finalul acestui mandat foarte probabil, da”, a mai spus senatorul PNL.

    De asemenea, el a fost întrebat ce anume vrea să facă dacă se retrage din viaţa politică.

    ”Eu nu am spus niciodată <<staţi puţin că am obosit, că m-am săturat, staţi puţin că mi s-a umplut paharul, staţi puţin că mă dau un pic la o parte să-i mai las şi pe alţii să văd ce fac, că mă odihnesc un pic şi mai vedem după aceea>>. Eu cred că lucrurile au un ciclu. Aceste decizii ale mele sigur că din din constatări, din experienţe, la capătul a două decenii de activitate politică. Dar sunt până la urmă decizii luate la nivel personal, până la urmă viaţa oamenilor nu e la fel de lungă ca istoria sau politica. Sunt foarte multe opţiuni în viaţă, foarte multe lucruri care ne tentează, foarte multe lucruri pe care le putem face sau putem încerca să le facem (…) Mi-ar plăcea foarte mult şi e o nostalgie pe care am avut-o în toţi aceşti ani, să revin la o catedră, mi-ar plăcea să scriu, s-au adunat foarte multe cărţi necitite şi poate că măcar una nescrisă…”, a mai declarat Antonescu.

    Totodată, el s-a arătat dezamăgit de faptul că o serie de persoane pe care le-a susţinut au încălcat singurul lucru pe care l-a cerut de la politicienii de care s-a înconjurat, anume acela de a nu fura.

    ”În politica românească şi în viaţa publică românească cu referire la politică există îngrozitor de multă mizerie morală, îngrozitor de multă ignoranţă, incultură, agresivitate, pe care vrând, nevrând le înghiţi, le aspiri, le trăieşti, ani de ani. Lucrurile nu se întâmplă peste noapte (…) În momentul în care foarte mulţi oameni din cei pe care îi susţinusem ca preşedinte, îi adusesem în Guvern, îi susţinusem la preşdinţia unor consilii judeţene, ajung prin puşcării, prin arest, în situaţii în legătură cu care oricât de puternică ar fi prezumţia de nevinovăţie… toate lucrurile astea te apasă şi toate lucrurile astea la un moment dat te fac să te autochestionezi ca lider”, a mai spus fostul preşedinte PNL.

    De asemenea, Antonescu a precizat că a renunţat şi la calitatea de preşedinte al Comisiei de revizuire a Constituţiei, pe care a obţinut-o în urma alegerilor parlamentare din 2012 cu sprijinul USL.

     

  • O redută greu de cucerit

    Verificarea posibilităţii de formare a unei noi majorităţi parlamentare cu ocazia votului pentru înlocuirea lui Toni Greblă la CCR a dovedit că, pentru moment, PNL nu poate mobiliza suficiente voturi din partea altor partide ori a dezertorilor din PSD. Simona Maya Teodoroiu, propusă de PSD, a fost aleasă de plenul Senatului ca judecător al Curţii Constituţionale, cu votul favorabil a 87 de senatori, în timp ce Mona Lisa Neagoe, susţinută de PNL, a luat 73 de voturi.

    Planul iniţial al PNL a fost să strângă om cu om de la celelalte partide şi de la gruparea Geoană-Vanghelie, spre a asigura la votul parlamentar o majoritate nouă, capabilă să evite trimiterea la CCR a unui alt reprezentant al PSD, apoi să forţeze o demitere a lui Călin Popescu-Tăriceanu din fruntea Senatului, apoi să înlocuiască şi conducerea Camerei (adică pe Valeriu Zgonea de la PSD) şi, finalmente, să poată răsturna guvernul Ponta prin moţiune de cenzură.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a apreciat că pentru ca un astfel de tăvălug capabil să aducă la putere un guvern PNL să se formeze ar fi nevoie de o implicare publică a preşedintelui Klaus Iohannis după modelul patentat deja în epoca Băsescu, în care şeful statului toacă permanent şi agresiv guvernul şi pe premier, încurajând astfel eforturile de schimbare a majorităţii parlamentare. Deocamdată însă, tocmai pentru a evita modelul Băsescu, preşedintele Iohannis s-a abţinut de la atacuri contra lui Victor Ponta ori a guvernului PSD.

  • Ponta indică Guvernul Tăriceanu ca fiind cel care a alocat cei mai bani mulţi din Fondul de rezervă

    În acel interval, Guvernul era format din liberali şi democraţi şi condus de Călin Popescu Tăriceanu, actual partener de guvernare al premierului Ponta în calitate de preşedinte al Partidului Liberal-Reformator.

    În graficul prezentat pe Twitter alături de un scurt mesaj în care face referire la “demagogia PNL şi PDL”, care solicită anchetarea modului de acordare a banilor din Fondul de rezervă în 2013, după raportul Curţii de Conturi, Ponta arată că Guvernul Tăriceanu a acordat din această sursă bani reprezentând 0,77% din PIB în 2005, 1,76% din PIB în 2006, 0,50% din PIB în 2007 şi 0,67% din PIB în 2008.

    În acelaşi grafic, Guvernul Boc este indicat cu alocări din Fondul de rezervă de 0,37%-0,50% din PIB în 2009-2011, iar Guvernul Ponta, cu 0,26% din PIB în 2012 şi 0,15% din PIB în 2013.

    În perioada prezentată de Ponta, Produsul Intern Brut, la care sunt raportate procentual alocările de bani, a urcat însă constant, de la 288 miliarde lei în 2005 la 639 miliarde lei în 2013.

    Guvernul a continuat, în 2013, practica anilor precedenţi de a aloca sume importante din Fondul de rezervă bugetară fără criterii clare şi transparente, acest fond reprezentând, de fapt, o modalitate de a suplimenta fără control parlamentar bugetele unor instituţii, a anunţat, joi, Curtea de Conturi.

    Legea finanţelor publice locale stabileşte că banii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pot fi acordaţi unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, doar pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.

    Guvernul a aprobat, însă, în ultimii ani, numeroase derogări de la această lege pentru a aloca bani din această sursă în special primarilor, banii fiind repartizaţi prin ordin al ministrului Administraţiei Publice, post ocupat în prezent de vicepremierul Liviu Dragnea, şi fără ca lista primăriilor beneficiare să mai fie prezentată public, în Monitorul Oficial, ca în anii precedenţi.

    În 2013, an verificat acum de Curtea de Conturi, unul dintre argumentele prin care era justificat un transfer de fonduri către primării, înlocuit ulterior cu alte argumente, făcea referire la apropierea unui “ger arctic”.

    Raportul Curţii de Conturi pe 2013 aminteşte că banii din Fondul de rezervă nu trebuie rambursaţi de către beneficiari, inclusiv primari, dar relevă că, în practică, nici nu a existat un control al Ministerului Finanţelor prin care să fie verificat dacă obiectivul final prevăzut în actul de alocare a banilor a şi fost îndeplinit, ministerul nefectuând nici măcar o evaluare a notelor de fundamentare întocmite de către ordonatorii de credite care primeau banii.

    În 2013, au fost emise 38 hotărâri de guvern pentru alocarea de bani din Fondul de rezervă bugetară către diverşi ordonatori de credite şi bugetele locale, banii astfel alocaţi ajungând la aproape un miliard de lei, respectiv 940,39 milioane lei.

    Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a anunţat luni la finalul şedinţei săptămânale a conducerii PNL că formaţiunea solicită înfiinţarea a două comisii de anchetă în Camera Deputaţilor şi Senat, pe tema cheltuirii Fondului de rezervă al Guvernului şi a situaţiei Autostrăzii Comarnic-Braşov.

    “PNL a decis să solicităm la nivel parlamentar constituirea a două comisii de anchetă, prima la nivelul Camerei Deputaţilor în legătură cu modul de cheltuire, de folosire a Fondului de rezervă aflat la dispoziţia primului ministru. Raportul Curţii de Conturi relevă faptul că banii au fost alocaţi după criterii politice, în mod evident nu face altceva decât să confirme practica alocării subiective şi politice a banilor aflaţi la dispoziţia primului ministru, şi bineînţeles în afara scopului pentru care s-a creat acest fond”, a spus Stroe.

    El a menţionat că alocarea fondurilor nu s-a realizat în mod transparent, cu respectarea criteriilor de urgenţă.

    Liderul PSD, premierul Victor Ponta, a reaţionat la această solicitare, arătând că PNL era în Guvern în acel an şi adăugând “Caragiale e depăşit total !”.