BusinessMagazin

Tag: platforma

  • Facebook lansează propria platformă de jocuri video. Reţeaua de socializare caută să recâştige gamerii

    Reţeaua de socializare Facebook caută să recâştige gamerii prin lansarea propriei platforme de jocuri, numită Gameroom. Noua platformă va fi disponibilă doar pentru PC pe Windows 7 şi versiunile mai noi. Utilizatorii vor găsi jocuri online portate de pe platformele mobile sau dezvoltate special pentru acestă platformă. Astfel jucatorii se vor putea juca fără a mai fi deranjaţi de notificări sau mesaje, informează Techcrunch.

    Majoritatea jocurilor de pe Gameroom se adresează gamerilor casual care vor să se relaxeze câteva minute. În urmă cu câţiva ani, reţeau de socializare strângea foarte mulţi oameni tocmai datorită jocurilor ca Farmville sau Candy Crush, însă recent atât utilizatorii cât şi dezvoltatorii s-au îndreptat către smartphone-uri sau tablete. Prin lansarea Gameroom, Facebook vrea să recâştige acei utilizatori, dar le va fi dificil având în vedere cî intră în competiţie directă cu Steam care are peste 125 de milioane de utilizatori.

    Dacă va avea succes, Facebook va beneficia de 30% din vânzările de orice fel (jocuri sau item-uri din jocuri), îşi va creşte veniturile din reclame în momentul în care dezvoltatorii vor cumpăra posturi sponsorizate pentru a-şi promova jocurile, va avea mai mult conţinut video live prin intermediul stream-urilor din cadrul jocurilor şi, nu în ultimul rând, utilizatorii săi vor şi mai adânc integraţi în ecosistemul Facebook.

  • Paşi spre modelul de business al viitorului

    Tehnologia produce o schimbare profundă în felul în care lucrează angajaţii, modul în care acţionează companiile şi felul în care se comportă clienţii. Era digitală aduce oportunităţi, dar şi provocări suplimentare faţă de cele cu care eram obişnuiţi. În prezent, concurăm cu toate lumea de pe piaţa globală, iar pentru un produs standardizat toată piaţa globală este un concurent. Valeriu Nistor, director enterprise business unit la Vodafone România, povesteşte cum se pot pregăti companiile pentru noile modele de business.

    Tehnologia câştigă tot mai mult teren nu doar în viaţa consumatorilor finali, ci şi a companiilor. Pare greu de imaginat ca în prezent un avocat, de pildă, să nu aibă un device conectat permanent sau ca o firmă de transport să nu aibă intrumente prin care să monitorizeze permanent locul în care se află vehiculele din flota sa şi, implicit, mărfurile transportate. Cum poate o firmă să fie mai pregătită pentru noile modele de business? Cum pot fi companiile mai eficiente? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care a plecat Vodafone România când a realizat platforma Ready Business Score, un instrument prin care companiile pot să-şi evalueze eficienţa afacerilor în comparaţie cu competitorii, precum şi gradul de adaptare la noile tendinţe tehnologice. Companiile pot completa chestionarul online accesibil la ready.vodafone.ro, pentru a obţine o analiză personalizată a afacerii, bazată pe nevoile sale pentru a-şi creşte eficienţa. Analiza personalizată este însoţită de un raport detaliat ce conţine recomandări de soluţii din trei arii importante pentru orice afacere: agilitate operaţională, conectarea angajaţilor şi interacţiunea cu clienţii.

    „Conceptul a fost dezvoltat în ultimul an şi este o continuare a călătoriei anunţate în urmă cu un an, în domeniul Revoluţiei Industriale 4.0“, spune Valeriu Nistor, la prima întâlnire cu presa de la preluare a noului său rol, conducerea departamentului comercial dedicat mediului B2B din cadrul celui de-al doilea jucător de pe piaţa locală de comunicaţii mobile. Pe parcursul carierei sale, a fost şeful IBM România (2013-2014) şi a lucrat timp de zece ani în cadrul Xerox ca director de marketing pentru Europa Centrală şi de Est, apoi ca director general al Xerox România, iar ulterior ca director general al Xerox Austria. Ulterior, el a înfiinţat împreună cu alţi asociaţii Soar Management şi Investiţii, o firmă specializată în restructurarea de companii şi consilierea în fuziuni şi achiziţii, care s-a extins apoi şi pe segmentul de investiţii proprii în firme.

    „Acum trei ani am lansat conceptul Ready Business, pentru a ajuta mediul de afaceri să fie pregătit să-şi servească clienţii şi să se promoveze mai bine“, afirmă Nistor. Şi dă ca exemplu un testimonial al unui client, reţeaua Sensiblu. În fiecare farmacie a lanţului sunt prezente circa 20.000 de produse; managementul stocurilor este critic, iar cererile clienţilor se corelează permanent cu comenzile către furnizori. „Organizarea unei reţele cu peste 400 de farmacii astfel încât să nu lipsească produsele de la raft nu pare simplă, dar cu sistemul implementat este uşor de gestionat“, arată testimonialul care a făcut parte din campania de promovare a serviciului la momentul lansării. În  alte câteva situaţii Vodafone a derulat proiecte similare, iar Valeriu Nistor dă ca exemplu clienţi ca Albalact şi Mega Image. „În 2015 au apărut soluţiile digitale, iar la sfârşitul anului trecut am lansat soluţiile digitale colaborative, cu o abordare similară. În primăvara acestui an am continuat conceptul şi am demarat proiecte de acest fel prin colaborarea cu La Fântâna şi Ursus.“ Valeriu Nistor spune că noua lansare este o continuare a călătoriei anunţate anul trecut de predecesorul său, Markus Lause. Tehnologia machine-to-machine, numită şi M2M, câştigă tot mai mult teren, afirma Markus Lause cu prilejul lansării a patru soluţii prin care companiile pot automatiza diferite activităţi conectând la internet printr-o cartelă SIM de comunicaţii mobile diferite echipamente, de la vitrine frigorifice la vehicule, camere video sau contoare de energie. „În România, piaţa are o valoare anuală de 20-30 de milioane de euro, dar se va dubla în patru ani, conform unei estimări a companiei Analysys Mason. Eu cred că estimarea este conservatoare şi dezvoltarea va fi mai rapidă. Creşterea în valoare a pieţei va fi în strânsă legătură cu numărul de SIM-uri M2M conectate“, spunea Lause, care a ţinut să precizeze că Vodafone în acest segment nu vinde o simplă conexiune, ci un serviciu.

    Iar de-atunci, lucrurile s-au schimbat destul de mult. „În 2016 avem de două ori mai mulţi utilizatori business ai serviciilor 4G decât în 2014. Iar traficul de business a crescut de patru ori. Numai în ultimul an traficul a crescut cu un procent de trei cifre“, afirmă Valeriu Nistor. Tot el completează că explozia în segmentul traficului de date nu reflectă doar un tranzit de la 3G spre 4G, dar şi o nevoie suplimentară semnificativă, schimbarea modului de lucru al companiilor, care se modifică rapid spre mediul digital. „Fenomenul este accelerat şi de platformele 4G pe care le-am pus la dispoziţie“, adaugă reprezentantul companiei. Şi dă ca exemplu faptul că în digital media signage, numărul de clienţi a crescut de ptru ori în 2016 faţă de 2015; „S-a ajuns la nivelul la care proprietarii acestor panouri au conţinut specializat personalizat“. În domeniul supravegherii video, a crescut de zece ori numărul de clienţi în 2016 faţă de 2015, iar Nistor spune că există un motor care a ajutat la producerea acestui salt semnificativ faţă de alte zone, anume faptul că supravegherea video este privită deopotrivă ca un element de securitate, dar şi ca un element de monitorizare în timp real. „Combinaţia dintre ele a făcut ca acest salt să fie important.“

  • Compania din România care oferă salarii de mii de dolari şi care este bombardată zilnic cu CV-uri

    Marile oraşe şi-au sporit dimensiunea pentru că ofereau foarte multe locuri de muncă, iar oamenii se mutau, chiar emigrau în speranţa că vor găsi un job mai bine plătit şi un trai de viaţă mai bun. Acum contează tot mai puţin unde trăieşti, iar salariul plătit în România poate fi la acelaşi nivel cu cele din SUA.

    Ce mi-ai zice dacă ţi-aş spune că ţi-aş putea oferi un salariu în România la nivelul Statelor Unite? Probabil te-ai întreba care-i şmecheria. Cam asta m-am gândit şi eu când am auzit de platforma de recrutare Crossover, un start-up înfiinţat în 2014, care căută persoane din mai multe ţări – 85 în momentul de faţă – pentru a lucra în companii din State. Angajaţii lucrează „remote“ şi sunt plătiţi cu salarii americane. Care e totuşi şmecheria? Faptul că trebuie să munceşti şi să o faci într-un ritm mecanic.

    „Munca intră în era cloud, în care locaţia nu mai contează. Dacă de-a lungul istoriei salariile au fost stabilite în funcţie de locul în care lucrau angajaţii, acum locaţia devine irelevantă, iar remuneraţiile angajaţilor sunt stabilite în raport cu abilităţile individului versus cererea globală“, explică Andy Tryba, fondatorul companiei americane Crossover, care a venit la Bucureşti pentru a prezenta situaţia filialei locale.

    Compania a intrat pe piaţa românească în urmă cu aproape un an, şi de atunci a reuşit să angajeze 100 de români, în special în domeniul IT, pentru companii americane; pentru întreg 2016 previzionează că va plati colaboratorilor locali patru milioane de dolari, astfel încât reprezentanţii companiei vor să-şi extindă prezenţa prin recrutarea mai multor români, în special în sectorul IT, care să lucreze „de acasă“. Obiectivul este să ajungă să colaboreze cu 1000 de români până în 2019.
    Salariile pentru colaboratorii din cele 85 de ţări, conform informaţiilor date de companie, se situează între 2.500 şi peste 16.500 de dolari pe lună, respectiv între 30.000 şi 200.000 de dolari pe an, strict pe baza competenţelor profesionale dovedite în timpul procesului de testare.

    „Presiunea tehnologiei se resimte semnificativ şi pe piaţa muncii. Oamenii îşi doresc tot mai multă flexibilitate, stimulente financiare şi îndatoriri diversificate, care să le permită să se dezvolte profesional. Talentul şi competenţele nu au legătură cu locaţia geografică“, argumentează Tryba. După prezentarea companiei, Andy Tryba a ajuns şi la explicarea modului de lucru a celor care lucrează remote: după ce echipa este formată, managerul companiei prezintă un plan, un ghid, pe care trebuie să-l respecte toată lumea. Cum fac asta? Prin monitorizare. „Un fel de fitbit pentru muncă“, explică entuziasmat Andy Tryba. Astfel, dacă o persoană s-a angajat pentru o anumită poziţie, trebuie să petreacă 60% din timp în Excel, 15% din timp în alt program şi aşa mai departe.

    Pentru slujbele mai creative, precum cea de designer grafic, Tryba spune că programul este ceva mai flexibil şi că angajatul ar trebui să vorbească cu angajatorul pentru a afla care e procesul lui de lucru. „Nu vrem să pedepsim oamenii pentru că nu respectă un anumit program. Noi adunăm date despre procesul de muncă. Cum poţi să fii cel mai eficient? Până la urmă, la finalul zilei, contează randamentul angajatului, asta îl interesează pe şef.“  Echipele sunt asamblate în funcţie de abilităţile fiecăruia, este luat în calcul mai degrabă fusul orar, decât naţionalitatea persoanelor.

    În jur de 10.000 de oameni aplică săptămânal la joburile de pe platforma Crossover; 400 dintre ei sunt din România. Aplicanţii trebuie să treacă de o serie de algoritmi şi scenarii care testează competenţele necesare pentru poziţia la care se aplică, apoi se trece la perioada de intervievare şi se ia decizia de angajare. „Avem o echipă care realizează prima variantă a testelor apoi mergem cu ele către client şi luăm feedback. Vreau ca orice client să iubească aceste teste, deoarece sunt o parte integrantă din recrutare. Vreau să zică: «Dacă cineva trece acest test, îl vreau în echipă». Cu cât trece timpul, cu atât testele se îmbunătăţesc, şi vrem să găsim o balanţă între perioada de testare şi calitatea acesteia“, afirmă antreprenorul, căruia nu-i lipseşte zâmbetul tipic american.

    De ce ar vrea o companie din State să lucreze cu români, ucrainieni sau turci? Răspunsul simplu ar fi pentru că sunt mai buni decât cei de pe piaţa americană. „Să vă dau un exemplu care este foarte uşor de înţeles“, începe Andy Tryba. „Dacă ai încerca să formezi o echipă de fotbal şi ai fi limitat la a alege jucători din Bucureşti, echipa ta nu ar fi la fel de bună ca atunci când ai putea recruta din toată România. Echipa devine mai bună când poţi alege angajaţi din toată Europa ori din întreaga lume. Calitatea talentelor creşte cu siguranţă când poţi alege dintr-o pepinieră mai mare“, explică Tryba.

    În prezent, compania colaborează cu peste 1.500 de oameni din 85 de ţări diferite, iar aceştia lucrează full-time de oriunde doresc. În doar doi ani, compania a înregistrat un ritm de extindere accelerat, însă nu acelaşi lucru ar putea fi spus pentru următorii doi ani, pe care Andy Tryba îi vede mai degrabă ca o explorare a pieţelor pe care se află deja, în dauna extinderii. „Prefer să angajez mai mulţi oameni de aici decât să mă extind în alte ţări. Deoarece atunci când faci asta creezi o comunitate de oameni, care pot vorbi unii cu alţi şi se pot ajuta. România, Polonia, Ucraina, Turcia, Rusia şi Brazilia sunt ţările cu potenţial ridicat şi din acestea vrem să recrutăm şi mai mulţi oameni. Am decis să angajăm manageri de ţară pentru a putea explora pieţele acestea“, spune el.

    Salariile pentru slujbele de pe platforma Crossover sunt stabilite de angajatori. „Dar avem şi noi date despre ceea ce înseamnă un salariu bun pentru acea poziţie peste tot pe glob. Dacă o companie caută cei mai buni oameni, atunci să apeleze la noi, dacă vor să reducă costurile atunci trebuie să se uite în altă parte. Încurajăm clienţii să plătească mai mult pentru cei mai buni oameni“, afirmă Tryba, cu trimitere la ideea că nu este un adept al reducerii de cost prin salarii mici. Şi are un motiv foarte bun să încurajeze companiile să dea salarii mari, pentru că de la angajator vin şi veniturile Crossover.

    Compania americanului cere un onorariu de 10% din salariul celui angajat; astfel, dacă un român este plătit cu 100.000 de dolari pe an, şi Crossover va obţine 10.000 de dolari de la angajator. O altă metodă prin care platforma de recrutări face bani este vânzarea software-ului pentru companiile care vor să implementeze doar platforma, nu să apeleze şi la serviciile de recrutare. Astfel, compania obţine 5% din cât câştigă pe oră oamenii din echipa pentru care este folosit programul. Andy Tryba nu a vrut să dezvăluie cifre despre performanţa financiară a companiei pe care o conduce, limitându-se la a spune că este o afacere profitabilă, cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de dolari.

    În momentul de faţă compania are în jur de 150 de angajaţi (70% situaţi în SUA) care deservesc 20-25 de clienţi (90% companii americane). „Vrem să triplăm numărul de clienţi până la sfârşitul lui 2017. Credem că am ajuns la un proces fluid de integrare a echipelor şi cred că vom atrage clienţi mai repede“, spune americanul, care adaugă că nu vor neapărat să câştige drept clienţi companii de pe alte continente. „În SUA mai sunt mulţi potenţiali clienţi, suntem departe de saturarea pieţei“, spune râzând antreprenorul, care nu se află la prima afacere şi care spune că nu vrea să vândă Crossover. „Cred cu adevărat că vom schimba modul în care oamenii lucrează, cred că vom deveni unul dintre cei mai mari angajatori din lume, iar asta este foarte palpitant.“

    > 100 DE MILIOANE DE DOLARI sunt veniturile companiei estimate de Tryba

    150 DE ANGAJAŢI are Crossover pe tot globul. 10 se află în România.

    20-25 DE CLIENŢI are Crossover

    1500 DE OAMENI din 85 de ţări lucrează remote pentru companii din Statele Unite.

    10.000 DE OAMENI aplică săptămânal la slujbele publicate de Crossover
     

  • Slujbele viitorului. Salarii de Statele Unite oriunde în lume

    Marile oraşe şi-au sporit dimensiunea pentru că ofereau foarte multe locuri de muncă, iar oamenii se mutau, chiar emigrau în speranţa că vor găsi un job mai bine plătit şi un trai de viaţă mai bun. Acum contează tot mai puţin unde trăieşti, iar salariul plătit în România poate fi la acelaşi nivel cu cele din SUA.

    Ce mi-ai zice dacă ţi-aş spune că ţi-aş putea oferi un salariu în România la nivelul Statelor Unite? Probabil te-ai întreba care-i şmecheria. Cam asta m-am gândit şi eu când am auzit de platforma de recrutare Crossover, un start-up înfiinţat în 2014, care căută persoane din mai multe ţări – 85 în momentul de faţă – pentru a lucra în companii din State. Angajaţii lucrează „remote“ şi sunt plătiţi cu salarii americane. Care e totuşi şmecheria? Faptul că trebuie să munceşti şi să o faci într-un ritm mecanic.

    „Munca intră în era cloud, în care locaţia nu mai contează. Dacă de-a lungul istoriei salariile au fost stabilite în funcţie de locul în care lucrau angajaţii, acum locaţia devine irelevantă, iar remuneraţiile angajaţilor sunt stabilite în raport cu abilităţile individului versus cererea globală“, explică Andy Tryba, fondatorul companiei americane Crossover, care a venit la Bucureşti pentru a prezenta situaţia filialei locale.

    Compania a intrat pe piaţa românească în urmă cu aproape un an, şi de atunci a reuşit să angajeze 100 de români, în special în domeniul IT, pentru companii americane; pentru întreg 2016 previzionează că va plati colaboratorilor locali patru milioane de dolari, astfel încât reprezentanţii companiei vor să-şi extindă prezenţa prin recrutarea mai multor români, în special în sectorul IT, care să lucreze „de acasă“. Obiectivul este să ajungă să colaboreze cu 1000 de români până în 2019.
    Salariile pentru colaboratorii din cele 85 de ţări, conform informaţiilor date de companie, se situează între 2.500 şi peste 16.500 de dolari pe lună, respectiv între 30.000 şi 200.000 de dolari pe an, strict pe baza competenţelor profesionale dovedite în timpul procesului de testare.

    „Presiunea tehnologiei se resimte semnificativ şi pe piaţa muncii. Oamenii îşi doresc tot mai multă flexibilitate, stimulente financiare şi îndatoriri diversificate, care să le permită să se dezvolte profesional. Talentul şi competenţele nu au legătură cu locaţia geografică“, argumentează Tryba. După prezentarea companiei, Andy Tryba a ajuns şi la explicarea modului de lucru a celor care lucrează remote: după ce echipa este formată, managerul companiei prezintă un plan, un ghid, pe care trebuie să-l respecte toată lumea. Cum fac asta? Prin monitorizare. „Un fel de fitbit pentru muncă“, explică entuziasmat Andy Tryba. Astfel, dacă o persoană s-a angajat pentru o anumită poziţie, trebuie să petreacă 60% din timp în Excel, 15% din timp în alt program şi aşa mai departe.

    Pentru slujbele mai creative, precum cea de designer grafic, Tryba spune că programul este ceva mai flexibil şi că angajatul ar trebui să vorbească cu angajatorul pentru a afla care e procesul lui de lucru. „Nu vrem să pedepsim oamenii pentru că nu respectă un anumit program. Noi adunăm date despre procesul de muncă. Cum poţi să fii cel mai eficient? Până la urmă, la finalul zilei, contează randamentul angajatului, asta îl interesează pe şef.“  Echipele sunt asamblate în funcţie de abilităţile fiecăruia, este luat în calcul mai degrabă fusul orar, decât naţionalitatea persoanelor.

    În jur de 10.000 de oameni aplică săptămânal la joburile de pe platforma Crossover; 400 dintre ei sunt din România. Aplicanţii trebuie să treacă de o serie de algoritmi şi scenarii care testează competenţele necesare pentru poziţia la care se aplică, apoi se trece la perioada de intervievare şi se ia decizia de angajare. „Avem o echipă care realizează prima variantă a testelor apoi mergem cu ele către client şi luăm feedback. Vreau ca orice client să iubească aceste teste, deoarece sunt o parte integrantă din recrutare. Vreau să zică: «Dacă cineva trece acest test, îl vreau în echipă». Cu cât trece timpul, cu atât testele se îmbunătăţesc, şi vrem să găsim o balanţă între perioada de testare şi calitatea acesteia“, afirmă antreprenorul, căruia nu-i lipseşte zâmbetul tipic american.

    De ce ar vrea o companie din State să lucreze cu români, ucrainieni sau turci? Răspunsul simplu ar fi pentru că sunt mai buni decât cei de pe piaţa americană. „Să vă dau un exemplu care este foarte uşor de înţeles“, începe Andy Tryba. „Dacă ai încerca să formezi o echipă de fotbal şi ai fi limitat la a alege jucători din Bucureşti, echipa ta nu ar fi la fel de bună ca atunci când ai putea recruta din toată România. Echipa devine mai bună când poţi alege angajaţi din toată Europa ori din întreaga lume. Calitatea talentelor creşte cu siguranţă când poţi alege dintr-o pepinieră mai mare“, explică Tryba.

    În prezent, compania colaborează cu peste 1.500 de oameni din 85 de ţări diferite, iar aceştia lucrează full-time de oriunde doresc. În doar doi ani, compania a înregistrat un ritm de extindere accelerat, însă nu acelaşi lucru ar putea fi spus pentru următorii doi ani, pe care Andy Tryba îi vede mai degrabă ca o explorare a pieţelor pe care se află deja, în dauna extinderii. „Prefer să angajez mai mulţi oameni de aici decât să mă extind în alte ţări. Deoarece atunci când faci asta creezi o comunitate de oameni, care pot vorbi unii cu alţi şi se pot ajuta. România, Polonia, Ucraina, Turcia, Rusia şi Brazilia sunt ţările cu potenţial ridicat şi din acestea vrem să recrutăm şi mai mulţi oameni. Am decis să angajăm manageri de ţară pentru a putea explora pieţele acestea“, spune el.

    Salariile pentru slujbele de pe platforma Crossover sunt stabilite de angajatori. „Dar avem şi noi date despre ceea ce înseamnă un salariu bun pentru acea poziţie peste tot pe glob. Dacă o companie caută cei mai buni oameni, atunci să apeleze la noi, dacă vor să reducă costurile atunci trebuie să se uite în altă parte. Încurajăm clienţii să plătească mai mult pentru cei mai buni oameni“, afirmă Tryba, cu trimitere la ideea că nu este un adept al reducerii de cost prin salarii mici. Şi are un motiv foarte bun să încurajeze companiile să dea salarii mari, pentru că de la angajator vin şi veniturile Crossover.

    Compania americanului cere un onorariu de 10% din salariul celui angajat; astfel, dacă un român este plătit cu 100.000 de dolari pe an, şi Crossover va obţine 10.000 de dolari de la angajator. O altă metodă prin care platforma de recrutări face bani este vânzarea software-ului pentru companiile care vor să implementeze doar platforma, nu să apeleze şi la serviciile de recrutare. Astfel, compania obţine 5% din cât câştigă pe oră oamenii din echipa pentru care este folosit programul. Andy Tryba nu a vrut să dezvăluie cifre despre performanţa financiară a companiei pe care o conduce, limitându-se la a spune că este o afacere profitabilă, cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de dolari.

    În momentul de faţă compania are în jur de 150 de angajaţi (70% situaţi în SUA) care deservesc 20-25 de clienţi (90% companii americane). „Vrem să triplăm numărul de clienţi până la sfârşitul lui 2017. Credem că am ajuns la un proces fluid de integrare a echipelor şi cred că vom atrage clienţi mai repede“, spune americanul, care adaugă că nu vor neapărat să câştige drept clienţi companii de pe alte continente. „În SUA mai sunt mulţi potenţiali clienţi, suntem departe de saturarea pieţei“, spune râzând antreprenorul, care nu se află la prima afacere şi care spune că nu vrea să vândă Crossover. „Cred cu adevărat că vom schimba modul în care oamenii lucrează, cred că vom deveni unul dintre cei mai mari angajatori din lume, iar asta este foarte palpitant.“

    > 100 DE MILIOANE DE DOLARI sunt veniturile companiei estimate de Tryba

    150 DE ANGAJAŢI are Crossover pe tot globul. 10 se află în România.

    20-25 DE CLIENŢI are Crossover

    1500 DE OAMENI din 85 de ţări lucrează remote pentru companii din Statele Unite.

    10.000 DE OAMENI aplică săptămânal la slujbele publicate de Crossover
     

  • (P) Meştere, unde eşti?

    O reparaţie sau o redecorare a locuinţei începe întotdeauna cu căutarea unui meşter, cu întrebări pe la prieteni, cu recomandari venite de la persoane în care e musai să ai încredere. La fel se întâmplă şi atunci când vrei să schimbi un calorifer, să reglezi un termopan etc. E un drum lung şi, de multe ori, anevoios către punctul final: găsirea unui meşter bun, care să îşi facă treaba, să nu dea teapă, să nu plece cu materialele pe care tot tu le plăteşti sau să nu dispară după ce i-ai plătit avansul. Este o realiate cu care toţi ne-am confruntat măcar o dată.

    Da, exită o ştampilă negativă pusă pe meseriaşi, iar explicaţiile sunt multe. De la desfiintarea şcolilor de meserii, până la exodul meşterilor adevărati către ţările din Vest, toate sunt plauzibile. Astfel, este clar de ce oamenii pricepuţi, cu respect pentru meseria lor, sunt puţini şi greu de găsit.

    În acest context, obiectivul platformei Ajusto de a-i găsi şi de a construi o comunitate de meşteri pricepuţi, corecţi şi de încredere este unul curajos. Dar nu imposibil de atins. Dovadă sunt mărturiile clienţilor care au ales meşterul de care aveau nevoie folosind Ajusto.ro.

    Ce este Ajusto

    O platformă pe care tu, cel care eşti în căutarea unui meşter pentru o lucrare, poţi găsi omul potrivit, la preţul corect, având siguranţa că lucrurile se fac după standard, nu după ureche, că vei primi un cost fix, că nu va mai trebui să dai bacşis şi că primeşti o garanţie pentru lucrarea respectivă. Iar dacă nu eşti în situaţia de a căuta un meşter priceput pentru că ştii deja unul, ni-l poţi recomanda şi nouă pe ajusto.ro/ro/recomanda. Vom avea toţi de câştigat: tu o lucrare gratuită, el proiecte, iar noi clienţi şi meşteri mulţumiţi.

    O platformă pe care, dacă eşti meşter bun, îţi poţi găsi mereu clienţi şi lucrări de făcut, fără să mai alergi tu după proiecte şi să pierzi timp pe drumuri pentru evaluări. Un loc în care munca ta este plătită la adevărata valoare şi apreciată. Nu oricine poate lucra cu noi, dar odată ce eşti parte din comunitatea meşterilor noştri, vei câştiga mai mult cu mai puţină alergătură. Dacă eşti interesat, intră pe https://parteneri.ajusto.ro/ sau vizitează pagina noastră de facebook.

    P.S. Da, aţi ghicit! Răspunsul corect la întrebarea din tilu, „MEŞTERE, UNDE EŞTI?”, este: PE AJUSTO.RO

     

  • Povestea tânărului care a renunţat la şcoală la 15 ani pentru a deveni antreprenor. Acum are o avere de peste 200 de milioane de dolari

    Karp are o avere estimată la peste 200 de milioane de dolari, iar Tumblr are o valoare de piaţă de 800 de milioane de dolari.

    Născut în New York, Karp a crescut în Manhattan şi a urmat şcoala unde mama sa era profesoară de fizică. La doar 11 ani, el a început să înveţe limbajul HTML, pentru ca, la doar 15 ani, să renunţe la şcoală pentru a se dedica calculatoarelor. La vârsta de 14 ani, David Karp şi-a început cariera ca asistent al lui Fred Seibert la compania de animaţie Frederator Studios, unde a construit prima platformă de blogging a companiei şi a creat prima lor reţea video pe internet, Channel Frederator.

    La sfârşitul anului 2006, Karp a pornit propriul său business de consultanţă software, Davidville, unde a lucrat alături de Marco Arment. Cei doi realizau proiecte la cererea clienţilor, iar între comenzi au început să dezvolte ceea ce avea să devină Tumblr.
    Lansarea platformei a avut loc în februarie 2007, iar în august 2009 David Karp a primit din partea BusinessWeek distincţia ”Cel mai bun tânăr antreprenor în domeniul tehnologiei„.

    În 2010, el a fost numit de către cei de la MIT Review unul dintre cei mai inovatori oameni de sub 35 de ani din lume. La ora actuală, Tumblr găzduieşte peste 188 de milioane de bloguri.

    ”Mi-am dat seama că pot să lucrez toată ziua la un produs pe care îl iubesc. Iar sentimentul a fost incredibil, chiar eliberator„, declara Karp despre Tumblr în cadrul unui interviu.

    Pe 20 mai 2013, Yahoo! a ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii Tumblr, achiziţionând platforma pentru 1,1 miliarde dolari, iar Karp şi-a păstrat funcţia de conducere. De-a lungul timpului, Karp a investit în diverse companii, mare parte dintre ele tot din domeniul IT. El a cumpărat acţiuni la Superpedestrian, compania din spatele ”roţii Copenhagen„, un dispozitiv care produce şi acumulează energie electrică. O altă investiţie majoră este cea în Sherpa, o companie care dezvoltă aplicaţii de sănătate.

    David Karp s-a căsătorit în 2009 cu Rachel Eakley, partenera sa de ani buni. El are o avere de peste 200 de milioane de dolari, conform celor de la BusinessWeek.

  • Războiul lui Dacian Cioloş împotriva politicienilor corupţi. „Susţin o Românie fără corupţie”

    Ieri, premierul şi-a lansat pe Facebook Platforma „România 100”. România la 100 de ani – 10 principii ale unei guvernări pentru cetăţeni însoţite de un portofoliu de proiecte naţionale care ar trebui continuate sau începute de guvernul viitor. O platformă pentru a ne recâştiga încrederea în România şi în noi înşine. Poate fi consultată aici.

    Dacian Cioloş a prezentat cele 10 principii ale platformei care se referă la: lupta împotriva corupţiei, clasa politică responsabilă, debirocratizarea, creştere economică sănătoasă şi crearea mai multor locuri de muncă, combaterea sărăciei, economie competitivă, educaţie, sănătate, consolidarea poziţiei României în Uniunea Europeană şi în NATO şi susţinerea românilor din diaspora, inclusiv prin încurajarea acestora să se întoarcă acasă.

    Premierul spune că îşi menţine decizia de a nu candida la alegerile parlamentare din decembrie, dar adaugă că unele partide par să nu fi înţeles că trebuiau să se deschidă spre societate în acest an de guvernare independentă politic care a trecut de la tragedia din Colectiv, an în care au beneficiat de un răgaz.

    “Eu cred că în România poate exista un alt mod de a administra interesul public, deschis, în dialog cu oamenii, pornind de la ideea ca interesul general este mai bine servit de o administraţie profesionistă şi nu politizată. Asta am început să fac în acest an. Nu totul a mers bine, dar am încercat să corectăm cu onestitate greşelile făcute. Dar, tocmai pentru că acum am această experienţă, cred că schimbarea poate să continue. Din punctul meu de vedere, un proiect de guvernare după alegerile din 11 Decembrie 2016 ar trebui dezvoltat în baza unor principii asumate public, susţinute de partidele, de oamenii politici, de grupurile civice sau organizaţiile societăţii civile, de oamenii de afaceri, de fiecare dintre noi, cei care credem că această schimbare e necesară”, mai susţine Cioloş.

    .Pe Facebook, Dacian Cioloş, „România 100” a adunat până acum: 24 mii de likeuri, 12 mii de distribuiri şi peste 1200 de comentarii.

     

     

     

     

  • Cronică de film: Deepwater Horizon

    Chiar dacă are eticheta „bazat pe fapte reale“, Deepwater Horizon e structurat mai mult ca un „disaster movie“ – aşa cum am putut vedea în san andreas sau chiar the martian. Şi cu toate că în ultimii ani genul a fost mai mult ocupat de scenarii apocaliptice sau cu zombi, Deepwater Horizon face o treabă bună în a aborda acel gen de dezastru oarecum personal, pe care mulţi dintre spectatori probabil că şi-l amintesc foarte bine. Evident, scenariştii au fost extrem de atenţi la toate personajele poveştii, cu excepţia celor care aveau carte de muncă la bp.

    Filmul vorbeşte despre accidentul petrecut pe 20 aprilie 2010, atunci când o platformă petrolieră aparţinând British Petroleum (BP), care sonda lângă ţărmul Statelor Unite, a explodat cauzând cea mai mare scurgere de petrol din istoria Americii. Focul nu a putut fi stins, iar platforma s-a scufundat două zile mai târziu.

    Tratamentul pe care Hollywood‑ul îl aplică prin film companiei BP, care s-a chinuit să îşi revină după scandalul din 2010 când 11 muncitori şi-au pierdut viaţa şi 3 milioane de barili de petrol s-au vărsat în Golful Mexic în 87 de zile, este unul brutal. Asta în condiţiile în care chiar şi în 2016, şase ani după accident, rezultatele financiare continuă să fie afectate de scandalul din 2010; până acum, scandalul a costat pe British Petroleum 61 de miliarde de dolari.

    Dacă se va dovedi că va fi şi cazul Deepwater Horizon, gigantul din energie British Petroleum ar putea să se aştepte la evenimente importante în viitorul apropiat. Filmul Depwater Horizon a fost lansat în SUA în stilul clasic al Hollywoodului de a dramatiza evenimente reale, inspirate din scandalurile corporaţiilor, precum A Civil Action sau Erin Brockovich. Aceste filme adesea au schimbat opinia publică legată de anumite evenimente, chiar şi după ce companiile au cheltuit miliarde de dolari pentru campanii proprii de PR.

    Noul film, o producţie de 100 de milioane de dolari a Lions Gate, îi va avea în rolurile principale pe Mark Wahlberg şi Kate Hudson şi nu se sfieşte să îi portretizeze dur pe executivii companiei energetice, care ar fi fost mai interesaţi de bugete şi program decât de siguranţă. Regizorul Peter Berg era pregătit pentru orice reacţii la adresa noului film „Deepwater Horizon“. Chiar a mers la „şcoala de petrol“ pentru a învăţa despre afacere pentru a o face cât mai veridică.

    Despre actori nu sunt foarte multe de spus: îşi fac bine treaba, în special Hudson, şi reuşesc într-o bună măsură să transmită disperarea resimţită de cei care se aflau în acele momente pe platformă.

    Deepwater Horizon e un film binevenit, care aduce ceva prospeţime în peisajul tot mai fictiv de la Hollywood. Merită să îl urmăriţi, dar vă recomand să petreceţi înainte câteva minute citind ce s-a întâmplat cu adevărat acolo; după cum scriam la început, scenariştii nu au fost chiar obiectivi.
    NOTA: 7/10

  • Mâncarea la care bucureştenii nu renunţă niciodată. Este cel mai comandat fel de mâncare, chiar şi pe timpul nopţii

    Bucureştenii nu renunţă la shaorma nici în timpul nopţii, acesta fiind cel mai căutat sortiment culinar din Capitală, potrivit unui studiu realizat pe platforma de comenzi de mâncare foodpanda.ro. Bucureştenii nu ezită să comande shaorma chiar şi după ora 23. Comenzile se fac cu precădere din centrul oraşului, iar valoarea bonului mediu este similară cu cea din timpul zilei, respectiv circa 60 lei.

    Conform datelor foodpanda, numărul bucureştenilor care comandă mâncare de pe Internet în timpul nopţii creşte constant. Cele mai multe comenzi se fac în special vinerea şi sâmbăta, între orele 1:00 – 2:30, de pe smartphone-uri şi tablete. Astfel, dispozitivele mobile cu sistem iOS au o pondere de 42% dintre comenzi, cele cu Android cumulează 20% din total, iar restul este generat de desktop-uri.

    ”După rezultatele înregistrate la jumătatea lunii august, când am introdus la nivel de test livrările în timpul nopţii, în Capitală, am decis să derulăm în continuare această campanie. De atunci, am observat că tot mai mulţi bucureşteni s-au obişnuit cu programul prelungit de livrări, valabil în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, de la ora 10.00, până la ora 4.00 dimineaţa, în ziua următoare. Vom continua să analizăm potenţialul livrărilor în timpul nopţii şi în alte oraşe cu arii mari de acoperire pentru foodpanda România, următorul pe lista noastră pentru acest obiectiv fiind Timişoara”, declară Radu Bălăceanu, country manager foodpanda România.

    Potrivit acestuia, în prima lună de la implementarea programului de noapte, numărul comenzilor a depăşit cu peste 2% estimările de dinaintea campaniei, iar ponderea creşte de la o săptămână la alta. Cele mai multe livrări se fac în centrul Capitalei, la o distanţă maximă de 3 km de Piaţa Unirii.

    În ceea ce priveşte bonul mediu din timpul nopţii, valoarea acestuia este similară cu cea înregistrată în timpul zilei, respectiv 63 de lei, o treime dintre clienţi plătind online direct din aplicaţia mobilă. În schimb, cele mai mari comenzi făcute până acum în Bucureşti după ora 23:00 au fost cuprinse între 115 lei şi 123 lei şi au inclus, cu precădere, shaorma.

    Printre restaurantele listate pe platformă care au bucătăria deschisă şi după miezul nopţii se numără St. Patrick, din Centrul Vechi, Berăria Germană şi Le Boutique food concept store, pentru care se livrează până la ora 2:00, Bellini Tineretului şi Belviso, care onorează comenzile primite până la ora 24:00, şi The BackYard, care în zilele de joi spre vineri asigură mâncarea până la ora 24:00, iar sâmbăta şi duminica până la ora 2:00.

    Restaurantele pentru care se livrează mâncare până la ora 4.00 dimineaţa sunt Nargila, Dristor Doner din zona Budapesta, Divan de la Piaţa Romană, Mr. Purceluş şi Famous Pizza.

    foodpanda.ro colaborează, în prezent, cu peste 500 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu şi Buzău. 

  • Mâncarea la care bucureştenii nu renunţă niciodată. Este cel mai comandat fel de mâncare, chiar şi pe timpul nopţii

    Bucureştenii nu renunţă la shaorma nici în timpul nopţii, acesta fiind cel mai căutat sortiment culinar din Capitală, potrivit unui studiu realizat pe platforma de comenzi de mâncare foodpanda.ro. Bucureştenii nu ezită să comande shaorma chiar şi după ora 23. Comenzile se fac cu precădere din centrul oraşului, iar valoarea bonului mediu este similară cu cea din timpul zilei, respectiv circa 60 lei.

    Conform datelor foodpanda, numărul bucureştenilor care comandă mâncare de pe Internet în timpul nopţii creşte constant. Cele mai multe comenzi se fac în special vinerea şi sâmbăta, între orele 1:00 – 2:30, de pe smartphone-uri şi tablete. Astfel, dispozitivele mobile cu sistem iOS au o pondere de 42% dintre comenzi, cele cu Android cumulează 20% din total, iar restul este generat de desktop-uri.

    ”După rezultatele înregistrate la jumătatea lunii august, când am introdus la nivel de test livrările în timpul nopţii, în Capitală, am decis să derulăm în continuare această campanie. De atunci, am observat că tot mai mulţi bucureşteni s-au obişnuit cu programul prelungit de livrări, valabil în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, de la ora 10.00, până la ora 4.00 dimineaţa, în ziua următoare. Vom continua să analizăm potenţialul livrărilor în timpul nopţii şi în alte oraşe cu arii mari de acoperire pentru foodpanda România, următorul pe lista noastră pentru acest obiectiv fiind Timişoara”, declară Radu Bălăceanu, country manager foodpanda România.

    Potrivit acestuia, în prima lună de la implementarea programului de noapte, numărul comenzilor a depăşit cu peste 2% estimările de dinaintea campaniei, iar ponderea creşte de la o săptămână la alta. Cele mai multe livrări se fac în centrul Capitalei, la o distanţă maximă de 3 km de Piaţa Unirii.

    În ceea ce priveşte bonul mediu din timpul nopţii, valoarea acestuia este similară cu cea înregistrată în timpul zilei, respectiv 63 de lei, o treime dintre clienţi plătind online direct din aplicaţia mobilă. În schimb, cele mai mari comenzi făcute până acum în Bucureşti după ora 23:00 au fost cuprinse între 115 lei şi 123 lei şi au inclus, cu precădere, shaorma.

    Printre restaurantele listate pe platformă care au bucătăria deschisă şi după miezul nopţii se numără St. Patrick, din Centrul Vechi, Berăria Germană şi Le Boutique food concept store, pentru care se livrează până la ora 2:00, Bellini Tineretului şi Belviso, care onorează comenzile primite până la ora 24:00, şi The BackYard, care în zilele de joi spre vineri asigură mâncarea până la ora 24:00, iar sâmbăta şi duminica până la ora 2:00.

    Restaurantele pentru care se livrează mâncare până la ora 4.00 dimineaţa sunt Nargila, Dristor Doner din zona Budapesta, Divan de la Piaţa Romană, Mr. Purceluş şi Famous Pizza.

    foodpanda.ro colaborează, în prezent, cu peste 500 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu şi Buzău.