Tag: oficiali

  • Oficiali ungari: Relaţiile româno-ungare s-au deteriorat din 2012; Ungaria a fost prea tolerantă

    Cei doi oficiali ungari au organizat o conferinţă de presă în care au discutat despre ideea ministrului ungar de Externe, Péter Szijjártó, de a interzice participarea la manifestările de celebrare a Zilei Naţionale a României şi despre declaraţiile făcute în replică de fostul preşedinte Traian Băsescu.

    În acest context, Zsolt Semjen şi Zsolt Németh au remarcat că relaţiile diplomatice româno-ungare s-au deteriorat începând din anul 2012. Întrebat dacă partea ungară are vreo responsabilitate pentru această situaţie, Zsolt Semjén a explicat, potrivit site-ului Index.hu: “Eu am conştiinţa curată”. Vicepremierul Ungariei a sugerat că Budapesta nu ar fi trebuit să tolereze unele atitudini ale Bucureştiului.

    Zsolt Nemeth, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul ungar, nu s-a distanţat de iniţiativa ministrului de Externe, Peter Szijjártó, de a interzice participarea diplomaţilor ungari la manifestările de celebrare a Zilei Naţionale a României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atact armant sângeros: Două jurnaliste şi un înalt oficial au fost împuşcaţi

    Două jurnaliste şi o consilieră locală au fost împuşcate mortal, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în localitatea Imatra din sud-estul Finlandei, au anunţat autorităţile, care au indicat că deja au arestat un suspect, un localnic în vârstă de 23 de ani, notează The Associated Press.

    Politiciana, care lucra în cadrul Consiliului Local al oraşului Imatra, şi cele două jurnaliste, au fost împuşcate, în faţa unui restaurant, de către un bărbat înarmat cu o puşcă de vânătoare.

    Poliţia a anunţat că două dintre victime aveau puţin peste 50 de ani, în timp una avea între 30 şi 40 de ani. Cele trei victime au fost împuşcate de mai multe ori în cap şi corp. Încă nu se cunoaşte motivul, însă se presupune că victimele au fost alese aleatoriu.

    Un bărbat în vârstă de 23 de ani a fost arestat, fiind principalul suspect în acest caz.

    Cititi mai multe pe www.mediafaxr.ro

  • Ucraina continuă testele cu rachete în Marea Neagră; Poroşenko: Ne pregătim de o invazie a Rusiei

    Ucraina continuă vineri testele cu rachete deasupra Mării Negre, preşedintele Petro Poroşenko afirmând că scopul manevrelor balistice este pregătirea pentru o “invazie totală” a Rusiei.

    “Vreau să repet: singurul motiv pentru care efectuăm aceste teste este să fim pregătiţi pentru o invazie totală din partea vecinului nostru agresiv. Sunt sigur că în ultimii doi ani am demonstrat că am creat o nouă armată ucraineană”, a afirmat Petro Poroşenko, citat de publicaţia International Business Times.

    “Este responsabilitatea noastră să consolidăm apărarea aeriană a Kievului şi a regiunii Herson, pentru ca nimeni să nu ne poată opri”, a subliniat liderul ucrainean.

    Ucraina a iniţiat joi exerciţii balistice care vor dura două zile, în zona Herson, pe litoralul Mării Negre.

    Iniţial, exerciţiile erau programate să aibă loc foarte aproape de fosta regiune ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014, dar zona manevrelor a fost mutată pentru a nu atrage reacţii din partea armatei ruse. Un oficial ucrainean a argumentat că exerciţiile balistice sunt conforme cu legislaţia internaţională, iar Kievul a emis o notificare privind evitarea zborurilor avioanelor de pasageri.

    Ministerul rus al Apărării a atras atenţia că manevrele balistice au fost efectuate prea aproape de frontierele Rusiei, prin încălcarea legislaţiei internaţionale.

    Forţele ruse de apărare antiaeriană din regiunea Crimeea au fost plasate în stare de alertă înaintea testelor balistice ucrainene. “Exerciţiile ucrainene sunt un fel de manevră de relaţii publice cu rolul de a crea o situaţie tensionată, dar, oricum, armata rusă consideră acest caz o ameninţare potenţială şi reală, astfel că sistemele antiaeriene ruse din Crimeea sunt în stare de alertă”, a declarat un oficial militar rus. “Alerta nu se referă doar la sistemele antiaeriene terestre, ci şi la cele instalate la bordul navelor din Marea Neagră, unităţi autonome capabile să respingă orice ameninţare”, a explicat oficialul citat.

    Ucraina a emis acum câteva zile o notificare privind “riscuri în spaţiul aerian, în contextul unor teste cu rachete programate pe 1 şi 2 decembrie”. Testele au loc în apropierea regiunii Crimeea, iar rachetele ar putea intra în spaţiul aerian al teritoriului rus. Kievul consideră Crimeea parte a teritoriului Ucrainei, deşi regiunea a fost anexată de Rusia în 2014.

    Administraţia Petro Poroşenko a avertizat de mai multe ori că va face tot posibilul pentru recuperarea regiunii Crimeea.

    Moscova a denunţat o “decizie unilaterală” a Administraţiei prooccidentale de la Kiev. “Prin încălcarea tuturor acordurilor internaţionale, Ucraina a luat decizia unilaterală de a efectua teste cu rachete în spaţiul aerian suveran al Rusiei”, a reacţionat Autoritatea rusă a aviaţiei civile (Rosaviatsiia).

    În octombrie 2001, armata ucraineană a doborât din greşeală cu o rachetă S-200 un avion de pasageri care se afla deasupra Mării Negre. Avionul Tupolev Tu-154M, aparţinând companiei Sibir, circula din Tel Aviv spre Novosibirsk. Toate cele 78 de persoane aflate la bordul aeronavei au murit. În iulie 2014, un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines a fost lovit de o rachetă în timp ce zbura deasupra zonelor beligerante din estul Ucrainei, incident soldat cu 298 de morţi.

  • Incursiune în istoria Vitol, cel mai mare trader de petrol din lume: ambiţie, oportunism, scandal şi curaj

    În cei 50 de ani de existenţă, Vitol a ajuns cel mai mare trader de petrol independent din lume. A flirtat cu falimentul, a făcut afaceri cu regimuri controversate şi s-a împotmolit în scandaluri. Dar niciodată n-a raportat pierderi anuale. Şi s-a ferit constant de publicitate.

    Din interviuri şi informaţii culese din sute de pagini din documente fiscale şi judiciare, Bloomberg reconstruieşte istoria unui gigant al industriei petroliere.  

    Nici chiar pentru Ian Taylor această călătorie de afaceri nu a fost una obişnuită. În cariera sa de aproape 40 de ani din domeniul petrolului, englezul educat la Oxford a nimerit în tot felul de puncte fierbinţi de pe glob – din Teheran şi Bagdad până în Caracas şi Lagos. Însă destinaţia de acum, Benghazi, din Libia, are ceva diferit: oraşul este devastat de un război civil. Tot ce are de făcut pentru a-şi aminti în ce s-a băgat este să se uite pe gemuleţul avionului privat. Câteva sute de metri dedesubt, o dronă a NATO supraveghează aeronava. Taylor, CEO-ul Vitol Group, şi-ar dori ca în locul robotului zburător să vadă un avion de vânătoare clasic, cu pilot şi tot tacâmul.

    Este începutul anului 2011. Forţele care se revoltă contra dictaturii de 42 de ani a colonelului Muammar Gaddafi tocmai au preluat controlul oraşului şi au format propriul guvern. Întâlnirea cu această adunătură de foşti oficiali militari şi politicieni locali a fost uşor de realizat, însă dacă cineva putea ajunge la o înţelegere cu ei, acesta nu poate fi decât Vitol, se gândeşte Taylor. Cu câteva săptămâni mai devreme, unul dintre locotenenţii săi, Christopher Bake, a primit o solicitare din Doha. După cum a explicat un intermediar, ministrul petrolului din Qatar voia să ştie dacă Vitol ar fi dispus să furnizeze combustibil rebelilor libieni susţinuţi de Qatar. Vitol avea la dispoziţie doar câteva ore pentru a răspunde.

    Bake, aflat în Dubai, a indicat interesul Vitol în „aproximativ patru minute”. Apoi a luat legătura cu colegii săi, dintre care cei mai mulţi lucrau în Londra, pentru a construi o propunere fermă. Vitol, i-a explicat rapid Bake intermediarului, acceptă provocarea. Faptul că echipa a putut avansa atât de rapid cu o astfel de afacere – într-o zonă devastată de un război sângeros – spune enorm de multe despre cultura companiei. Aşa cum poate confirma oricine este implicat în afaceri cu petrol, Vitol este un oportunist agil şi înfometat, întotdeauna pregătit să atace. 

    Acum, cu acest avion, Taylor şi Bake, care arată ca un bodyguard datorită aspectului de jucător de rugby, se duc să încheie afacerea. Însă există o problemă. Rebelii nu au bani. Vitol îşi va primi plata în petrol. Guvernele occidentale au aprobat tacit aranjamentul, deşi în afară de drona de sub avion nu există niciun sprijin oficial. Dacă ceva nu merge bine, Taylor este pe cont propriu. Şi compania sa la fel. Cei doi se ţin bine în timp ce aeronava se zguduie din cauza manevrelor de aterizare. Riscul ca trupele lui Gaddafi să tragă în aeronavă au făcut imposibilă o aterizare convenţională, astfel că pilotul coboară rapid aparatul printr-o serie de viraje ameţitoare.

    În 2011, centrul oraşului Benghazi, o colecţie obosită de construcţii din anii 1970 în jurul unei lagune urât mirositoare, era un loc cu mult mai periculos decât este înfăţişat acum în fimul „13 Hours: The Secret Soldiers of Benghazi”, marca Hollywood, despre atacul care l-a ucis în 2012 pe ambasadorul american din Libia J. Christopher Stevens. La începuturile războiului civil, Benghazi era un oraş în care aproape fiecare bărbat, şi adesea şi copiii, purta câte un Kalaşnikov, iar restul populaţiei trăia sub ameninţarea constantă a ofensivei trupelor lui Gaddafi.

    Vitol a acceptat afacerea, iar lucrurile au luat-o razna în doar câteva zile. Deşi au promis că vor păstra secretul, rebelii au anunţat că au găsit pe cineva căruia să-i vândă petrol. Ca răspuns, trupele lui Gaddafi au aruncat imediat în aer un oleoduct important. Fără petrol, Vitol nu putea fi plătit. Cu toate acestea, compania şi-a onorat angajamentele. În lunile care au urmat, navele-cisternă au livrat încărcătură după încărcătură – benzină, motorină şi păcură – în estul Libiei. „Combustibilul de la Vitol era foarte important pentru armată”, povesteşte Abdeljalil Mayuf, reprezentant al Arabian Gulf Oil din Benghazi, companie controlată de rebeli. Rebelii l-au înlăturat în cele din urmă de la putere pe Gaddafi şi după ce luptele au încetat, Vitol şi-a primit petrolul. La un moment dat, când toată lumea aştepta repornirea producţiei, suma datorată de guvernul format de rebeli era de peste un miliard de dolari.

    Cinci ani mai târziu, Taylor, acum în vârstă de 60 de ani, îşi aminteşte de afacerea Benghazi la un mic dejun în staţia londoneză St. Pancras. La ora 9:18 A.M. are tren spre Paris – spre o altă oportunitate de afaceri. Va merge cu Eurostar. „A fost o afacere care, sincer să fiu, a căpătat o amploare mai mare decât ar fi trebuit”, spune el.

  • Este OFICIAL! Primele 100 de zile ale lui Trump vor avea un impact dezastruos asupra planetei

    Donald Trump şi-a prezentat principalele scopuri pe care le are în vedere în primele sale 100 de zile de preşedinţie. Printre acestea sunt incluse şi câteva despre mediu.

    Într-un videoclip postat pe Youtube, preşedintele ales afirmă că plănuieşte să elimine reglementările privind combustibilii fosili, astfel realizând milioane de locuri de muncă pentru cetăţeni şi eliminând politica de mediu a lui Barack Obama. Acestaec este încă începutul, deoarece planul lui Trump este în realitate altul.

    Vezi aici de ce primele 100 de zile ale lui Trump vor avea un impact dezastruos asupra planetei

  • MedLife a anunţat oficial că vine pe bursă prin vânzarea de către fondurile de investiţii a acţiunilor deţinute. Este cea mai mare listare din acest an

    MedLife, cel mai mare jucător de pe piaţa serviciilor medicale private, a anunţat că va vinde pe Bursă un pachet de până la 44% din acţiunile companiei, reprezentând participaţiile deţinute de acţionarii minortitari ai companiei, fondurile de investiţii V4C şi IFC, informeaza Ziarul Financiar.

    Fondul de private equity V4C va vinde intreaga sa participaţie de 36,25%, în timp ce IFC va realiza un exit parţial a deţinerii sale curente de 12,75% în MedLife.

    Ca urmare a ofertei, familia Marcu va continua să deţină 51% din capitalul social al MedLife şi IFC va deţine cel puţin 5%. Free float-ul este de aşteptat să fie de până la 44%.

    „Prin intermediul  acestei oferte, investitorii vor avea acces la o oportunitate unică de a investi în liderul  pieţei private de sănătate din România şi unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est, pentru a obţine expunerea la piaţa cu cea mai mare rată de creştere a serviciilor medicale private în ECE şi să facă parte dintr-o călătorie uimitoare, care a început acum 20 de  ani şi este departe de a fi finalizată”, a spus Mihai Marcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al MedLife.

     

  • Regiunea secretă pe care foarte puţini oameni au văzut-o şi care este considerată ca fiind una dintre cele mai mari producătoare de opiu şi heroină din lume

    Regiunea Wa, situată în estul statului Burma, este un loc pe care puţini străini l-au vizitat. Este o regiune secretă, care nu apare nici măcar pe Google Maps; drogurile, banii şi comerţul cu animale exotice au reprezentat baza economiei locale în ultimii 20 de ani.

    Dar lucrurile se schimbă în Wa, şi pentru a dovedi acest lucru autorităţile au permis în luna noiembrie unui grup de jurnalişti ai BBC să realizeze un documentar. A fost primul tur oficial organizat vreodată în Wa.

    Wa este o regiune de mărimea Ţării Galilor, având o populaţie de aproximativ jumătate de milion de oameni. Este un stat în stat, având deschidere şi la graniţa cu China. Statutul autonom datează din 1989, atunci când rebelii Wa au primit dreptul asupra terenului cu condiţia de a încheia luptele. Localnicii au decis să folosească terenul pentru a cultiva maci.

    De-a lungul următorilor zece ani, regiunea şi-a câştigat reputaţia de a fi unul dintre cei mai mari producători de opiu şi heroină din lume; unul din motivele pentru care autorităţile au permis accesul jurnaliştilor a fost pentru a demonstra că acest lucru nu mai este valabil.

    În Mong Mao, al doilea oraş ca mărime din Wa, un om de afaceri local le-a prezentat celor de la BBC plantaţia de ceai pe care o deţine. Tot ceea ce produce exportă către China – în fapt, scriu jurnaliştii britanici, Wa seamănă mai mult cu China decât cu Burma. Moneda locală e yuan-ul, limba folosită e mandarina, iar infrastructura locală precum serviciile de electricitate sau cele de telefonie mobilă este asigurată de companii din China.

    Armata din Wa este bine echipată, iar schimburile comerciale cu China au permis contrucţia unor drumuri sau şcoli care sunt mai bune decât în restul Burmei.

    Cu toate acestea, drogurile reprezintă încă o problemă importantă: chiar dacă producţia la scară largă a dispărut, consumul pare să fie în continuare des întâlnit. Mai multe rapoarte ale ONU acuză regiunea de a fi un important producător de metamfetine, drog cunoscut local sub numele de “yaba”.

    Turul a continuat cu o vizită în capitala Panghsan – iar aici, scriu cei de la BBC, a devenit clar că apetitul localnicilor pentru afaceri ilegale nu se rezumă la droguri. “La fiecare colţ de stradă vedeai magazine ce vindeau animale pe cale de dispaiţie sau doar părţi ale acestora”, scriu jurnaliştii. “Colţi sau cranii de tigru, chiar şi fildeş erau la vânzare la marginea străzii, în aer liber.”

    Dar locuitorii din Wa nu văd asta ca o problemă – ei spun că majoritatea comerţului înseamnă ceai şi cauciuc (există numeroase plantaţii de arbore cauciuc în regiune).

    Chinezii au organizat mai multe întâlniri în care au propus o anumită federalizare a Burmei, dar cei din Wa au avut întotdeauna aceeaşi poziţie: ei sunt mulţumiţi cu starea de fapt şi libertatea pe care aceasta o aduce.

  • Regiunea secretă pe care foarte puţini oameni au văzut-o şi care este considerată ca fiind una dintre cele mai mari producătoare de opiu şi heroină din lume

    Regiunea Wa, situată în estul statului Burma, este un loc pe care puţini străini l-au vizitat. Este o regiune secretă, care nu apare nici măcar pe Google Maps; drogurile, banii şi comerţul cu animale exotice au reprezentat baza economiei locale în ultimii 20 de ani.

    Dar lucrurile se schimbă în Wa, şi pentru a dovedi acest lucru autorităţile au permis în luna noiembrie unui grup de jurnalişti ai BBC să realizeze un documentar. A fost primul tur oficial organizat vreodată în Wa.

    Wa este o regiune de mărimea Ţării Galilor, având o populaţie de aproximativ jumătate de milion de oameni. Este un stat în stat, având deschidere şi la graniţa cu China. Statutul autonom datează din 1989, atunci când rebelii Wa au primit dreptul asupra terenului cu condiţia de a încheia luptele. Localnicii au decis să folosească terenul pentru a cultiva maci.

    De-a lungul următorilor zece ani, regiunea şi-a câştigat reputaţia de a fi unul dintre cei mai mari producători de opiu şi heroină din lume; unul din motivele pentru care autorităţile au permis accesul jurnaliştilor a fost pentru a demonstra că acest lucru nu mai este valabil.

    În Mong Mao, al doilea oraş ca mărime din Wa, un om de afaceri local le-a prezentat celor de la BBC plantaţia de ceai pe care o deţine. Tot ceea ce produce exportă către China – în fapt, scriu jurnaliştii britanici, Wa seamănă mai mult cu China decât cu Burma. Moneda locală e yuan-ul, limba folosită e mandarina, iar infrastructura locală precum serviciile de electricitate sau cele de telefonie mobilă este asigurată de companii din China.

    Armata din Wa este bine echipată, iar schimburile comerciale cu China au permis contrucţia unor drumuri sau şcoli care sunt mai bune decât în restul Burmei.

    Cu toate acestea, drogurile reprezintă încă o problemă importantă: chiar dacă producţia la scară largă a dispărut, consumul pare să fie în continuare des întâlnit. Mai multe rapoarte ale ONU acuză regiunea de a fi un important producător de metamfetine, drog cunoscut local sub numele de “yaba”.

    Turul a continuat cu o vizită în capitala Panghsan – iar aici, scriu cei de la BBC, a devenit clar că apetitul localnicilor pentru afaceri ilegale nu se rezumă la droguri. “La fiecare colţ de stradă vedeai magazine ce vindeau animale pe cale de dispaiţie sau doar părţi ale acestora”, scriu jurnaliştii. “Colţi sau cranii de tigru, chiar şi fildeş erau la vânzare la marginea străzii, în aer liber.”

    Dar locuitorii din Wa nu văd asta ca o problemă – ei spun că majoritatea comerţului înseamnă ceai şi cauciuc (există numeroase plantaţii de arbore cauciuc în regiune).

    Chinezii au organizat mai multe întâlniri în care au propus o anumită federalizare a Burmei, dar cei din Wa au avut întotdeauna aceeaşi poziţie: ei sunt mulţumiţi cu starea de fapt şi libertatea pe care aceasta o aduce.

  • Dolarul a atins MAXIMUL istoric de 4,3 lei la casele de schimb şi de 4,22 lei la cursul oficial

    La casele de schimb valutar ale mai multor bănci comerciale, dolarul american a fost afişat în premieră cu 4,3 lei la vânzare, după ce miercuri Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,22 lei/dolar, nivel maxim istoric în raport cu moneda românească.

    Analiştii pieţei valutare spun că leul s-a depreciat pe fondul unei tendinţe regionale de înrăutăţirea percepţiei faţă de activele emergente. Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a intrat într-un coridor de apreciere deschis după victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA, cotaţia urcând de la 4,18 la 4,22 lei.

    Pentru consumatorii din România, evoluţia dolarului este relevantă datorită faptului că importurile din afara Uniunii Europene – cum ar fi fructele citrice, electronicele, electrocasnicele, gadget-urile, gazul, carburanţii sau bumbacul – sunt plătite în valuta americană. Aprecierea acesteia va duce inevitabil la scumpirea mărfurilor importate din afara UE.

    La rândul său, moneda euro a atins un maxim al ultimelor patru luni şi jumătate, BNR afişând miercuri un curs de referinţă de 4,52 lei. De asemenea, francul elveţian a urcat uşor, până la cotaţia-referinţă de 4,2071 lei/CHF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dolarul a atins MAXIMUL istoric de 4,3 lei la casele de schimb şi de 4,22 lei la cursul oficial

    Analiştii pieţei valutare spun că leul s-a depreciat pe fondul unei tendinţe regionale de înrăutăţirea percepţiei faţă de activele emergente. Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a intrat într-un coridor de apreciere deschis după victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA, cotaţia urcând de la 4,18 la 4,22 lei.

    Pentru consumatorii din România, evoluţia dolarului este relevantă datorită faptului că importurile din afara Uniunii Europene – cum ar fi fructele citrice, electronicele, electrocasnicele, gadget-urile, gazul, carburanţii sau bumbacul – sunt plătite în valuta americană. Aprecierea acesteia va duce inevitabil la scumpirea mărfurilor importate din afara UE.

    La rândul său, moneda euro a atins un maxim al ultimelor patru luni şi jumătate, BNR afişând miercuri un curs de referinţă de 4,52 lei. De asemenea, francul elveţian a urcat uşor, până la cotaţia-referinţă de 4,2071 lei/CHF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro