Tag: obtinere

  • Cum a reuşit un om care spală podelele într-o gară din SUA să câştige peste 270.000 de dolari anul trecut

    În medie un om de serviciu câştigă în jur de 26,180 de dolari pe an, dar un om de serviciu din San Francisco a reuşit să obţină 275,000 în 2015 datorită plăţilor pentru orele suplimentare, informează Yahoo Finance.

    Liang Zhao Zhang lucrează ca om de serviciu la gara din San Francisco (Bay Area Rapid Transit) şi salariul său anual a fost de 57,945 de dolari anul trecut, la care s-au adăugat 162,050 de dolari proveniţi din plata orelor suplimentare lucrate, astfel acesta a ajuns la un venit anual de 276,121 de dolari.

    Zhang nu se află la prima ispravă, fiind al treilea an la rând când reuşeşte această performanţă. “Lucrează toate orele suplimentare disponibile. Probabil lucrează în fiecare zi din an”, au spus reprezentanţii BART.

  • Dezastru după alegeri. Nimeni nu se aştepta să se întâmple asta la numai câteva minute după anunţ

    Donald Trump s-a născut pe 14 iunie 1946 în New York, într-o familie înstărită, tatăl său, Fred Trump, fiind unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari de pe Coasta de Est a SUA. El a urmat cursurile liceale ale Acadamiei Militare din New York, terminând apoi cursurile universitare ale Facultăţii de Economie şi Comerţ Wharton din cadrul Universităţii Pennsylvania, fiind licenţiat în economie în anul 1968. Din acel moment, s-a alăturat tatălui său în domeniul afacerilor imobiliare din Brooklyn.

    Ieri, 9 noiembrie 2016, Trump a fost anunţat noul preşedinte al Statelor Unite. La numai câteva minute după anunţ  însă, a urmat furtuna. 

    Dezastru după alegeri. Nimeni nu se aştepta să se întâmple asta la numai câteva minute după anunţ 

  • ALEGERI SUA. Dezvăluirile cu impact major din emailurile lui Hillary Clinton obţinute de WikiLeaks

    Scandalul emailurilor a izbucnit în martie 2015, când s-a dezvăluit că Hillary Clinton a folosit doar un server privat în timp ce era secretar de Stat, în locul unui cont guvernamental, situaţie care i-ar fi permis să evite monitorizarea comunicaţiilor oficiale. Retroactiv, Departamentul de Stat a stabilit că mii de emaluri aveau caracter de informaţii clasificate.

    WikiLeaks a întocmit o listă cu cele mai importante 100 de informaţii depistate în emailurile lui Hillary Clinton. Sunt prezentate primele cinci informaţii de impact.

    1. “Preşedintele Barack Obama a minţit: ştia că Hillary Clinton folosea un server privat şi îi scria cu un pseudonim, aceasta fiind o tentativă intenţionată de a o acoperi şi de a distruge dovezi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A cerut 700.000 de dolari. După ce iniţial a fost refuzat, a primit de 40 de ori mai mult

    În septembrie 2013, Jamie Siminoff a mers la celebra emisiune “Shark Tank” în speranţa de a primi 700.000 de dolari pentru compania sa, DoorBot.  După calculele lui Siminoff, compania ar fi trebuit evaluată la 7 milioane de dolari.

    “Shark Tank” este o emisiune în care mai mulţi investitori ascultă ideile de afaceri ale antreprenorilor şi decid apoi dacă doresc sau nu să investească în business.

    Compania DoorBot producea o videosonerie care putea fi legată de smartphone, astfel încât proprietarul casei putea vedea pe telefon cine este la uşă chiar dacă era plecat. Conceptul era bazat pe un studiu ce arăta că majoritatea hoţilor sună la uşă înainte de a sparge o casă, iar DoorBot era o metodă excelentă de a lăsa impresia că proprietarul este înăuntru, scriu cei de la Business Insider.

    Compania lui Siminoff genera deja venituri de un milion de dolari anual, iar acesta spera că modelul său de business îi va convinge pe juraţi să investească; aceştia nu au fost însă impresionaţi şi au decis să nu finanţeze DoorBot.

    Siminoff a părăsit emisiunea dezamăgit, dar norocul lui era pe cale să se schimbe. După ce emisiunea a rulat pe postul american ABC, vânzările au crescut de cinci ori. “A fost probabil cel mai important lucru care ni s-a întâmplat”, povesteşte Siminoff. Pentru a da o imagine mai serioasă companiei, antreprenorul i-a schimbat numele în Ring.

    Marea surpriză a venit însă câteva luni mai târziu, atunci când Siminoff a primit un telefon-surpriză de la unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume: Richard Branson. Acesta văzuse aplicaţia Ring pe telefonul unui prieten şi voia să investească în companie. “A spus că poate trimite pe cineva imediat”. îşi aminteşte Siminoff. “A doua zi, câţiva avocaţi erau la mine acasă cu actele pregătite”, notează aceeaşi sursă.

    Prin investiţia de 28 de milioane de dolari a lui Branson, compania lui Siminoff a fost evaluată la 60 de milioane de dolari. Produsele sale pot fi acum cumpărate din marile lanţuri americane precum Home Depot, Target sau Best Buy.

  • Rusia ar putea ocupa statele baltice în mai puţin de 36 de ore, dacă ar dori

    Rusia ar putea obţine controlul militar asupra statelor baltice în mai puţin de 36 de ore, potrivit unei comisii de experţi ai NATO, informează site-ul publicaţiei The Guardian.

    În cadrul unui raport, RAND Corporation, care efectuează cercetare şi analiză pentru forţele armate ale Statelor Unite, a comunicat că activitatea militară NATO din Estonia, Letonia şi Lituania este inegală cu cea a Rusiei şi “mai degrabă conduce spre un război devastator, decât să-l împiedice”. Dacă Rusia ar dori să ocupe statele baltice, alianţa vestică nu ar mai rămâne decât cu opţiunea de a recunoaşte pierderea unora dintre cei mai vulnerabili membri NATO.

    Conform comisiei de experţi, au fost întreprinse o serie de simulări ale unui război ce luau în calcul un scenariu în care Rusia încerca să anexeze teritoriului rus capitala Estoniei sau Letoniei, ori ambele oraşe, în mod similar felului în care a procedat în cazul peninsulei Crimeea, în anul 2014.

    “Rezultatul acestor simulări a fost dezastruos pentru NATO”, potrivit raportului, fiecare act de simulare s-a încheiat cu mobilizarea forţele ruse la porţile capitalelor Tallin şi Riga, în mai puţin de 60 de ore.

    Rusia întrece numeric batalioanele terestre NATO şi posedă mai mult armament decât forţele baltice de Apărare, în cadrul unora dintre simulări, capitalele Tallin şi Riga erau ocupate în mai puţin de 36 de ore de la începerea ostilităţilor.

    “NATO nu poate proteja cu succes teritoriile celor mai expuşi membri ai alianţei”, a concluzionat raportul efectuat de RAND Corporation.

  • Rusia ar putea ocupa statele baltice în mai puţin de 36 de ore, dacă ar dori – experţi NATO

    Rusia ar putea obţine controlul militar asupra statelor baltice în mai puţin de 36 de ore, potrivit unei comisii de experţi ai NATO, informează site-ul publicaţiei The Guardian.

    În cadrul unui raport, RAND Corporation, care efectuează cercetare şi analiză pentru forţele armate ale Statelor Unite, a comunicat că activitatea militară NATO din Estonia, Letonia şi Lituania este inegală cu cea a Rusiei şi “mai degrabă conduce spre un război devastator, decât să-l împiedice”. Dacă Rusia ar dori să ocupe statele baltice, alianţa vestică nu ar mai rămâne decât cu opţiunea de a recunoaşte pierderea unora dintre cei mai vulnerabili membri NATO.

    Conform comisiei de experţi, au fost întreprinse o serie de simulări ale unui război ce luau în calcul un scenariu în care Rusia încerca să anexeze teritoriului rus capitala Estoniei sau Letoniei, ori ambele oraşe, în mod similar felului în care a procedat în cazul peninsulei Crimeea, în anul 2014.

    “Rezultatul acestor simulări a fost dezastruos pentru NATO”, potrivit raportului, fiecare act de simulare s-a încheiat cu mobilizarea forţele ruse la porţile capitalelor Tallin şi Riga, în mai puţin de 60 de ore.

    Rusia întrece numeric batalioanele terestre NATO şi posedă mai mult armament decât forţele baltice de Apărare, în cadrul unora dintre simulări, capitalele Tallin şi Riga erau ocupate în mai puţin de 36 de ore de la începerea ostilităţilor.

    “NATO nu poate proteja cu succes teritoriile celor mai expuşi membri ai alianţei”, a concluzionat raportul efectuat de RAND Corporation.

  • Cum să creşti un geniu. “Nu cred că există niciun alt studiu în lume care să ofere o imagine atât de completă asupra modului în care evoluează elevii supradotaţi”

    Cum trebuie stimulaţi copiii supradotaţi şi ce anume îi ajută să-şi atingă potenţialul? Sunt universităţi care au dezvoltat programe speciale pentru susţinerea copiilor şi tinerilor cu abilităţi cognitive ieşite din comun. Un studiu întins pe mai multe zeci de ani dezvăluie ce trebuie făcut pentru a stimula copiii care vor ajunge oamenii de ştiinţă ai secolului XXI.

    Anul 1968, o zi călduroasă de vară: profesorul Julian Stanley întâlneşte un copil, de 12 ani sclipitor, dar în acelaşi timp şi extrem de plictisit, pe nume Joseph Bates. Elevul din Baltimore era atât de avansat faţă de colegii săi din clasa de matematică încât părinţii aranjaseră ca el să urmeze un curs de informatică la Universitatea Johns Hopkins, acolo unde Stanley era profesor. Dar nici asta nu părea a fi de ajuns pentru tânărul Bates: pentru a scăpa de mediocritate, el luase decizia de a preda limbajul de programare FORTRAN studenţilor pe cale de absolvire.

    Neştiind cum să procedeze cu Bates, profesorul său de informatică îi făcuse cunoştinţă cu Stanley, binecunoscut pentru activitatea sa în domeniul performanţei cognitive. Pentru a afla mai multe despre copil, acesta l-a supus unui număr de teste precum examenul de admitere la facultate (SAT), rezervat în mod normal celor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani.

    Scorul obţinut de Bates a fost mult peste media obţinută de candidaţii de la Johns Hopkins, aşa că profesorul a decis să caute o şcoală care să ofere cursuri avansate de  matematică şi ştiinţă; atunci când planul său a dat greş, Stanley a convins conducerea universităţii să îl accepte pe tânărul de 12 ani ca student. În lucrările sale ulterioare, Julian Stanley a face referire la Bates ca „studentul zero“ din cadrul Studiului Precocităţii Matematice; acest experiment avea să transforme modul în care tinerii supradotaţi sunt identificaţi şi susţinuţi de sistemul american de educaţie.

    Experimentul realizat de Julian Stanley reprezintă cel mai longeviv studiu al intelectului copiiilor, urmărind evoluţia şi activitatea a peste 5.000 de subiecţi timp de 45 de ani. Cantitatea uriaşă de date generată de-a lungul anilor a dus la scrierea a peste 400 de lucrări ştiinţifice şi a oferit aspecte unice în ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor în ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică (STEM) şi altele.

    În martie 1972, Julian Stanley a strâns 450 de copii cu vârste între 12 şi 14 ani şi le-a dat un test de matematică. „Prima mare surpriză a fost să văd atât de mulţi adolescenţi care pot rezolva probleme pe care nu le mai întâlniseră“, explică Daniel Keating, la acea vreme doctorand în cadrul Universităţii Johns Hopkins. „A doua a fost să văd că mulţi dintre cei adunaţi au obţinut rezultate mai bune decât alţi studenţi care se aflau deja pe băncile facultăţii.“

    Stanley nu imaginase experimentul ca un proiect care să se întindă pe zeci de ani, dar după primul interviu de follow-up, la cinci ani după examen, un coleg pe nume Benbow i-a propus să extindă studiul astfel încât să poată urmări subiecţii de-a lungul vieţii, adăugând factori precum interese, preferinţe dezvoltate şi starea generală de bunăstare. „Nu cred că există niciun alt studiu în lume care să ofere o imagine atât de completă asupra modului în care evoluează elevii performanţi în domeniul ştiinţelor exacte“, subliniază şi Cristoph Perleth, psiholog la Universitatea Rostock din Germania.

    Atunci când Stanley a demarat experimentul său, alegerile erau destul de limitate pentru adolescenţii cu o inteligenţă peste medie din Statele Unite, aşa că el a căutat un mediu care să favorizeze talentul. „Era evident pentru Julian că identificarea potenţialului nu este suficientă; acesta trebuie dezvoltat într-un mod corespunzător pentru a menţine interesul activ“, povesteşte Linda Brody, care a participat la studiu alături de Stanley şi conduce, în prezent, un program similar la Johns Hopkins.

    La început, atenţia a fost împărţită egal între elevi; părinţii altor copii au început însă să îi scrie lui Stanley după ce auziseră de rezultatele obţinute cu Joseph Bates. Până la vârsta de 17 ani, Bates luase deja licenţa şi masterul în informatică şi urma cursuri de doctorat la Universitatea Cornell din Ithaca. Ani mai târziu, în rolul de profesor la Carnegie Mellon, el avea să devină unul din pionerii inteligenţei artificiale. „Eram destul de timid, iar presiunea exercitată la liceu nu m-ar fi ajutat prea mult“, spune Joseph Bates, ajuns la vârsta de 60 de ani. „Dar la facultate, alături de alţi tocilari m-am potrivit perfect, chiar dacă eram mult mai tânăr.“

    Atunci când primii absolvenţi ai programului şi-au atins potenţialul maxim, a devenit clar cât de mare este diferenţa dintre aceştia şi restul societăţii. Mulţi dintre cei care inovează în ştiinţă, tehnologie sau cultură sunt chiar cei identificaţi devreme, prin programe aşa cum este cel lansat de Stanley la Universitatea Johns Hopkins. Printre cei care au absolvit se numără Mark Zuckerberg, Sergey Brin şi chiar Stefani Germanotta, cunoscută mai bine sub numele de scenă Lady Gaga.

     

  • Lacătul care-i face pe hoţi să vomite instant

    O persoană se apropie de o bicicletă cu un fierăstrău electric. Se pregăteşte să taie lacătul, dar este lovit cu un spray care-l face să vomite imediat. Nu est doar un vis al proprietarilor de biciclete, ci un produs numit SkunkLock, pentru care creatorii încearcă să obţină finanţare via indiegogo, informează The Guardian. 3

    “Ne-am săturat de hoţi. Eram cu un prieten când am aflat că bicicleta i-a fost furată. Fusese legată cu două lacăte în valoare de 120 de dolari fiecare”, a declarat Daniel Idzkowski, unul dintre inventatorii SkunkLock.

    Daniel, alături de Yves Perrenoud, a realizat un lacăt în formp de “U” care atunci când este tăiat elimină un gas, formulă proprie, ce-i face pe hoţi să vomite.

    Inventatorii nu au testat produsul într-o situaţie reală, dar a fost testat de ei şi de alţi voluntari. “La un metru distanţă este destul de rău. 99% din oameni vor simţi nevoia să vomite. La 1,5 metru distanţă mirosul este notabil şi reacţia este să te îndepărtezi, iar la trei metri se simte şi mirosul este neplăcut”, au spus ei.

    Lacătul nu este infailibil deoarece poate fi spart fără ca hoţul să fie nevoit să taie metalul unde este înmagazinat gazul, totuşi creatorii susţin că această activitate ar dura cel puţin 30 de minute, fapt care ar atrage atenţia asupra hoţului.

    Inventatorii au strâns până acum 6663 de dolari de la 56 de persoane, adică 33% din suma totală cerută (20.000 de dolari). Tinerii mai au la dispoziţie încă o lună pentru a strânge suma cerută şi a crea teroare în rândul hoţilor.

  • Lacătul care-i face pe hoţi să vomite instant

    O persoană se apropie de o bicicletă cu un fierăstrău electric. Se pregăteşte să taie lacătul, dar este lovit cu un spray care-l face să vomite imediat. Nu est doar un vis al proprietarilor de biciclete, ci un produs numit SkunkLock, pentru care creatorii încearcă să obţină finanţare via indiegogo, informează The Guardian. 3

    “Ne-am săturat de hoţi. Eram cu un prieten când am aflat că bicicleta i-a fost furată. Fusese legată cu două lacăte în valoare de 120 de dolari fiecare”, a declarat Daniel Idzkowski, unul dintre inventatorii SkunkLock.

    Daniel, alături de Yves Perrenoud, a realizat un lacăt în formp de “U” care atunci când este tăiat elimină un gas, formulă proprie, ce-i face pe hoţi să vomite.

    Inventatorii nu au testat produsul într-o situaţie reală, dar a fost testat de ei şi de alţi voluntari. “La un metru distanţă este destul de rău. 99% din oameni vor simţi nevoia să vomite. La 1,5 metru distanţă mirosul este notabil şi reacţia este să te îndepărtezi, iar la trei metri se simte şi mirosul este neplăcut”, au spus ei.

    Lacătul nu este infailibil deoarece poate fi spart fără ca hoţul să fie nevoit să taie metalul unde este înmagazinat gazul, totuşi creatorii susţin că această activitate ar dura cel puţin 30 de minute, fapt care ar atrage atenţia asupra hoţului.

    Inventatorii au strâns până acum 6663 de dolari de la 56 de persoane, adică 33% din suma totală cerută (20.000 de dolari). Tinerii mai au la dispoziţie încă o lună pentru a strânge suma cerută şi a crea teroare în rândul hoţilor.

  • Arhiepiscopul Tomisului, pus sub control judiciar pentru o şpagă de 500 de euro

    Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Snagoveanu, a fost pus sub control judiciar de către procurorii anticorupţie constănţeni într-un dosar de luare de mită şi fals în documente sau declaraţii având drept consecinţă obţinerea de fonduri UE, potrivit unui comunicat al DNA. Deşi ar fi obţinut importante fonduri europene, procurorii DNA mai susţin că Teodosie Snagoveanu ar fi luat mită de la o persoană 500 de euro pentru ca, în calitatea sa de arhiepiscop, să-i găsească un post într-o parohie.

    De asemenea, procurorii anticorupţie au mai dispus efectuarea urmăririi penale faţă de mandatarii înaltului prelat, la data comiterii faptelor, respectiv Stere Beca, Bogdan Petrişor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu şi Ciprian Cojocaru, care au şi ei calitatea de suspecţi. Cei patru sunt acuzaţi de săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Un alt suspect, Aurelian Ştefan, este cercetat cu privire la complicitate la această infracţiune.

    „În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalţi inculpaţi au folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) în scopul de a primi fonduri europene”, se arată într-un comunicat al DNA.

    În concret, arhiepiscopul Tomisului este suspectat că personal sau prin mandatarii săi a raportat către APIA în mod nereal că utilizează anumite suprafeţe agricole având categoriile de folosinţă „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz