BusinessMagazin

Tag: masuri

  • 2010 in viziunea oamenilor care tin de bani in companii

    “Pe o scara de 1 la 10, acum doi ani, importanta directorului
    financiar era de 5. Acum se situeaza undeva in zona 7. Importanta
    lui a crescut in timp pentru ca si responsabilitatea este mai
    mare”, a mentionat Ricard Martin, directorul de raportare
    financiara in cadrul ACCA (Association of Chartered Certified
    Accountants), in cadrul conferintei “CFO-ul, cel mai important
    manager pe timp de criza?”, organizata de BUSINESS Magazin, in
    parteneriat cu ACCA.

    Practic, Martin rezuma in cateva cuvinte faptul ca anul acesta
    departamentul financiar a avut un rol cheie in lupta pentru
    supravietuire a companiilor si, mai departe, lasa sa se inteleaga
    ca importanta sa este in crestere si ca , in curand, directorul
    financiar va deveni cel mai important jucator din companie.

    |n esenta, asta inseamna dublarea sau chiar triplarea
    responsabilitatilor, un nivel crescut de presiune si decizii
    drastice, care pot avea ca efect scaderea numarului de angajati, a
    salariilor, amanarea sau stoparea platii dividendelor. La o prima
    vedere, sarcina directorului financiar, care se transforma dintr-o
    data in “omul negru”, este foarte complicata in vremuri de criza.
    Pentru Reinhard Pichler, CFO-ul Petrom, cea mai mare companie de pe
    piata, lucrurile stau tocmai invers. “Rolul unui CFO este mai usor
    pe timp de criza decat atunci cand este liniste. Poti face greseli
    mult mai mari pe timp de crestere pentru ca te lasi luat de val”,
    spune zambind Pichler. Daca incepe insa sa enumere care au fost
    cele mai dificile dezicii pe care a trebuit sa le ia in 2009, tonul
    devine brusc serios. “Anul acesta a trebuit sa le comunicam
    actionarilor ca nu isi vor primi dividendele aferente anului 2008.
    Nu este un lucru usor, pentru ca acesti oameni au nevoie sa
    primeasca ceva in schimbul investitiilor pe care le-au facut”,
    adauga CFO-ul Petrom.

    De altfel, la Petrom, programele anticriza au fost demarate inca
    de anul trecut si vor fi continuate si anul viitor, cand va fi
    nevoie de aceeasi prudenta in gestionarea banilor din companie.
    Mesajul pe care Pichler a vrut sa-l transmita in interiorul
    grupului a fost acela ca trebuie sa fie foarte atenti la 2010 si
    anii care urmeaza pentru ca o intoarcere la cresterile din 2007 si
    2008 nu este deloc aproape.

    La fel a facut si Toyota Romania, unul dintre principalii
    jucatori de pe piata auto, care a avut de luptat cu un context inca
    si mai dur, in conditiile in care piata auto a scazut anul acesta
    cu peste 60%. Pentru cei de la Toyota, o prima problema a fost
    reducerea stocurilor create cu un an inainte. “Daca ai stocuri,
    esti mort. Toti dealerii auto au mizat pe o crestere continua a
    pietei, iar cand aceasta nu a mai venit ne-am vazut pusi in fata
    unor stocuri foarte mari si a trebuit sa incepem destocarea. Lucru
    care nu este deloc usor”, enunta Iuliana Andronache, CFO la Toyota
    Romania. Dincolo de promotiile pe care le-a facut pentru a vinde
    masinile de pe stoc, departamentul financiar a trebuit sa puna la
    punct o campanie de reducere a costurilor, in cadrul companiei.
    “S-au redus toate costurile, inclusiv cele de personal si am fost
    nevoiti sa trecem si noi la neplata dividendelor”, spune
    Andronache. Bugetul “foarte optimist” pentru anul viitor este la
    fel de sumbru si ia in calcul o temperare a scaderii dramatice din
    acest an. “In variante mai pesimiste, vorbim de o scadere cu 10%
    fata de anul acesta sau chiar 20%, in cazul organizarii alegerilor
    anticipate”, spune Andronache.

  • Rolul unui CFO, mai usor in criza decat in vremuri linistite

    “In timp de criza economica, impozitele si taxele nu ar trebui
    sa creasca, ci ar fi recomandata chiar o reducere. Pe de alta
    parte, din cauza situatiei economice cheltuielile guvernamentale
    cresc. Din acest motiv, cresterea impozitelor ar trebui sa se
    realizeze dupa sfarsitul crizei, pentru a plati costurile
    acesteia”, a spus Richard Martin, director raportare financiara in
    cadrul ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), in
    cadrul seminarului “CFO-ul, cel mai important manager pe timp de
    criza” organizat de BUSINESS Magazin si ACCA.

    “Rolul unui CFO in vremuri linistite este mai dificil decat pe
    timp de criza deoarece deciziile care le ia in momentele bune
    influenteaza compania atunci cand este in criza economica. Poti
    face greseli mult mai mari pe timp de crestere decat atunci cand
    este criza”, a spus Reinhard Pichler, CFO al Petrom, cea mai mare
    companie de pe piata locala. El afirma ca Petrom a inceput sa
    deruleze programe “anticriza” inca de anul trecut, la fel ca si
    Toyota Romania, unul dintre principalii jucatori de pe piata auto
    locala, care au ales, de exemplu, ca profitul din 2008 sa nu fie
    distribuit sub forma de dividende actionarilor, pentru a intari
    stabilitatea companiei.

    “Cea mai dificila decizie pe care am adoptat-o a fost aceea de a
    nu plati dividendele in 2008. Mesajul transmis in interiorul
    grupului a fost acela ca trebuie sa fim atenti in 2010 deoarece nu
    ne vom mai intoarce la cresterile din 2007 si 2008”, a subliniat
    Pichler.


    In cazul Toyota, scaderea pietei auto din 2009, de peste 50%, a
    determinat o campanie de reducere de costuri in cadrul companiei.
    “Din cauza scaderii pietei, pentru a reduce stocurile am apelat la
    discounturi pentru a vinde automobilele. In al doilea rand, la
    nivel de companie s-au redus toate costurile, inclusiv la nivel de
    personal”, a spus Iuliana Andronache, CFO Toyota Romania.

    In cazul Lafarge Romania, cea mai profitabila firma din
    industria materialelor de constructii, pe lista masurilor luate
    pentru a face fata caderii pietei imobiliare si implicit a
    comenzilor de materiale de constructii a figurat scaderea numarului
    de angajati. “Cea mai grea decizie pe care am adoptat-o a fost
    aceea de a reduce numarul angajatilor”, a spus Philippe Platton,
    CFO Lafarge Romania, fara a preciza cati angajati au fost
    disponibilizati.


    Posibila revenire a pietei financiare si reluarea finantarii
    pietei constructiilor nu vor influenta intr-un termen scurt
    compania producatoare de ciment, oficialii Lafarge estimand ca anul
    viitor sa fie la fel de dificil.

    “Exista intotdeuana un delay intre aprobarea unui credit pentru
    realizarea unei constructii si turnarea primului strat de beton.
    Noi ne asteptam la un 2010 greu”, a subliniat Platton.

    Pe de alta parte, consultantii considera ca una dintre cele mai
    mari probleme pe care le va avea Romania anul viitor va fi
    finantarea deficitului. Una dintre cele mai vehiculate solutii pare
    in aceste conditii majorarea TVA-ului in 2010, chiar daca unii cred
    ca cel mai bun rezultat l-ar avea reducerea evaziunii fiscale.

    “In momentul in care se vorbeste la ANAF de faptul ca s-au furat
    aproape sase miliarde de euro numai din returnari de TVA, suma care
    reprezinta 10% din bugetul de stat, numai din rezolvarea acestor
    probleme s-ar reduce cheltuielile bugetare cu 2%. De asemenea, sunt
    facute foarte multe firme cu buletinele unor persoane decedate doar
    pentru a colecta TVA, exact cum se spune acum ca s-au furat
    voturile”, a spus Gabriel Biris, partener al casei de avocatura
    Biris Goran.

  • Bomba demografica – asa arata viitorul Romaniei

    Dupa incetarea razboiului rece, imbatranirea populatiei va fi
    cea mai mare provocare pentru Europa. Dar pentru ca schimbarile
    demografice sunt atat de lente, suntem in pericol sa nu le
    observam”. Avertismentul apartine fostului cancelar german Helmut
    Kohl si a fost lansat in 1994, la o reuniune a sefilor de state si
    guverne din Uniunea Europeana.

    Un deceniu si jumatate mai tarziu, schimbarile demografice sunt
    ceva mai pregnante, dar multi dintre liderii europeni, oricum
    dintr-o alta generatie decat Helmuth Kohl, par sa ignore, in
    continuare, avertismentul.

    Cu toate acestea, fenomenul este real: parti consistente ale
    populatiei europene imbatranesc, iar Romania este si ar putea
    deveni una din cele mai afectate natii. Fenomenul antreneaza o suma
    intreaga de schimbari, in sistemul de pensii, in securitatea
    sociala, in medicina, in obiceiurile de consum, in structura
    populatiei. Unele sunt benigne, altele pot fi gestionate, dar
    pensiile si securitatea sociala au deja sau vor avea in timp
    probleme serioase.

    Un studiu al Fondului Monetar International estima, in urma cu
    trei ani, ca raportul dintre pensionari si populatia activa se va
    injumatati, in Europa, pana in 2050, de la patru la doua persoane
    active pentru fiecare pensionar. Tot in 2006, un raport al Comisiei
    Europene aprecia ca forta de munca in UE va scadea cu 48 de
    milioane de persoane, adica 16%, intre 2010 si 2050, in timp ce
    numarul persoanelor in varsta va creste cu 77%, adica 58 de
    milioane de persoane.

    Cu alte cuvinte, Europa se indreapta, incet-incet, catre un
    scenariu de film SF, eventual cu tenta comica: un continent-azil,
    cu multi batranei vegheati de delicate infirmiere de origine
    asiatica sau indiana.


    Dar pentru Europa saraca si mai ales pentru Romania, care este
    scenariul? Pentru mania, scenariile, elaborate fi e de organisme
    internationale, fi e de experti locali, sunt cat se oate de
    pesimiste:dupa scaderea cu aproape doua milioane de locuitori
    inregistrata dupa evolutie, populatia Romaniei ar putea ajunge
    undeva intre 13,3 milioane de locuitori, form BERD, si 16-17
    milioane de locuitori, in studii intocmite de Uniunea Europeana,
    Banca Mondiala sau ONU, pana in 2050. Rata fertilitatii a scazut de
    la 2,3 copii/femeie

    in 1989 la 1,3 copii/femeie in 2008 (nivel constant in ultimii 12
    ani), iar rata natalitatii (numarul brut de nasteri la mia de
    locuitori pe an) a scazut de la 13,7 la mie in 1990 la 10 la mie in
    2008.


    Sistemele de pensii, o mare schema Ponzi?

  • Remorci in chirie

    “La inceputul lui 2009, au iesit din leasing o serie de
    semiremorci, am negociat cu Schmidt, ei le-au cumparat in buy-back
    si ni le-au inchiriat pe kilometru”, spune Florin Gontariu. Astfel,
    explica directorul de operatiuni, a adaptat pe kilometru utilizarea
    camionului respectiv. Pe masura ce semiremorcile vor iesi din
    leasing, Edy Spedition va apela la aceasta varianta.

  • Eficientizarea motorinei

    Combustibilul reprezinta aproximativ 35-40% din costuri, iar
    reducerea de 7% s-a tradus in economisirea a aproximativ 2
    milioanede euro.

  • Soft in chirie

    Toata investitia care ar fi trebuit facuta in achizitia
    softului, costul de operare si echipamente de camion a fost
    negociata 100% variabil, in functie de utilizare. Costul
    echipamentelor va fi platit astfel in rate de-a lungul urmatorilor
    patru ani, pe masura ce acestea sunt utilizate.

  • Anvelope in chirie

    “Noi nu am vrut niciodata sa devenim specialisti in managementul
    anvelopelor, asa ca ne-am intalnit cu Michelin si Bridgestone si am
    incheiat o intelegere cu Bridgestone, prin care ei au evaluat sI au
    cumparat parcul de anvelope de la Edy si ni le-au inchiriat, urmand
    ca noi sa platim in functie de consum”, explica Florin Gontariu,
    directorul de operatiuni al Edy Spedition. Masura a adaptat costul
    pe kilometru, dat fiind ca variabilitatea in industria de transport
    e data de costul pe kilometru.

  • Fara CASCO

    Compania a pastrat contractul de asigurare pentru RCA (care este
    obligatoriu), cel pentru marfa din depozite si marfa transportata,
    dar si pentru cladiri. A eliminat insa polita CASCO, iar suma
    necesara pentru aceasta polita la cele 1.000 de camioane a fost
    provizionata. In noiembrie se va implini aproape un an de la
    aplicarea acestei masuri, iar managementul Edy a salvat din
    provizionul de asigurare 50% (restul a fost cheltuit pentru
    reparatii).

  • Masurile anticriza ale guvernului bulgar au fost laudate de economisti

    Noul guvern a redus puternic cheltuielile, prin inghetarea
    salariilor si pensiilor din sectorul public si “punerea la
    naftalina” a proiectelor costisitoare de investitii guvernamentale,
    reducand cheltuielile statului cu 15% si deficitul bugetar pentru
    luna august cu 81%, la 76,5 milioane de dolari, de la 412 milioane
    de dolari in iulie, potrivit The Wall
    Street Journal (WSJ).

    Partidul GERB, care a castigat alegerile la inceputul lunii iulie
    si a format noul guvern, s-a angajat sa atenueze efectele
    recesiunii si sa “descinda” asupra coruptiei, factor care a
    determinat UE sa ia hotararea amintita.

    Astfel, guvernul a castigat aprecierea economistilor occidentali si
    a obtinut cele mai ridicate rate de incredere in randul populatiei,
    de la caderea comunismului de la sfarsitul anilor ’80. Cele mai
    recente sondaje atribuie guvernului o arta de incredere de 64%,
    noteaza publicatia americana.

  • Cele 32 de masuri anticriza ale guvernului

    Cele 32 de noi masuri anticriza anuntate astazi de PD-L si PSD

    Masuri pentru stimularea economiei

    1. Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru IMM-urile aflate in dificultate din cauza crizei economice, in scopul sprijinirii acestora pentru plata datoriilor si investitii;
    2. Sustinerea productiei pentru export prin garantii si contragarantii;
    3. Credit fiscal pentru renovarea si modernizarea locuintelor si cladirilor;
    4. Scutirea profitului reinvestit in economia reala;
    5. Folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip Off-set pentru realizarea de investitii, precum si identificarea de masuri suplimentare pentru stimularea si dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural (varianta: conceperea unui program national pentru dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural);
    6. Instituirea unui plafon lunar de 1000 lei pentru neimpozitarea venitului salarial pentru tinerii de pana la 30 de ani;
    7. Utilizarea scrisorii bancare ca si garantie de buna executie pentru societatile din domeniul constructiilor;
    8. Studierea posibilitatilor de creare a unui fond de investitii, inclusiv prin includerea participatiilor statului in societati comerciale, prin care sa se asigure proiectele de investitii de importanta nationala;
    9. Dezvoltarea unui proiect national de investitii de mediu si irigatii, care sa asigure imbunatatirea factorilor de mediu (amenajari hidrotehnice, ameliorarea solului) si valorificarea potentialului agricol si care sa fie prevazut in proiectul de buget pe anul 2010;
    10. Promovarea de proiecte pentru indeplinirea criteriilor de la Lisabona pentru promovarea cercetarii si inovarii: stimularea infiintarii si dezvoltarii parcurilor stiintifice si tehnologice si a clusterelor de competitivitate; masuri de incurajare a cercetarii asemanatoare cu cele aflate in vigoare pentru sectorul IT;
    11. Extinderea programului Rabla pentru tractoare si alte utilaje agricole, incepand cu 1 ianuarie 2010;
    12. Extinderea „programului Rabla” pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009;
    13. Majorarea capitalului social al Fondului de Garantare a Creditului Rural si imbunatatirea activitatii acestuia, orientata catre investitii in agricultura si industria alimentara din mediul rural;
    14. Imbunatatirea Legii investitiilor, inclusiv prin reducerea valorii investitiilor care pot beneficia de facilitati, de la 50 mil. Euro la 10 mil Euro;

    Masuri pentru cresterea veniturilor bugetare

    1. Valorificarea unitatilor de atribuire (UA) a dreptului de poluare si crearea de surse pentru investitiile din sectorul energetic;
    2. Vanzarea participatiilor minoritare ale statului detinute de AVAS, OSPIS si alte institutii ale administratiei publice;
    3. Vanzarea de catre autoritatile locale a terenurilor pe care se afla cladiri rezidentiale in proprietatea cetatenilor;
    4. Introducerea impozitului forfetar pe activitatile unde evaziunea fiscala este dificil de evaluat, care sa inlocuiasca impozitul minim;
    5. Extinderea bazei de impunere in agricultura prin extinderea productiei agricole de piata;
    6. Urgentarea aparitiei Legii privind parteneriatul public-privat (PPP) in concordanta cu prevederile legislatiei europene;
    7. Majorarea redeventelor;
    8. Analiza posibilitatilor de supraimpozitare a profitului exceptional datorat unor factori exogeni (windfall profit);
    9. Analiza posibilitatilor de colectare a accizei pentru carburanti la pompa.

    Masuri pentru rationalizarea cheltuielilor bugetare

    1. Restructurarea ANAF
    2. Adoptarea Legii responsabilitatii fiscale
    3. Introducerea standardelor de cost si a normativelor de personal in domeniul public si privat al statului
    4. Imbunatatirea procedurilor de control financiar, audit public intern si control intern in institutiile statului
    5. Restructurarea si depolitizarea autoritatilor de management si a organismelor intermediare privind accesarea fondurilor structurale
    6. Instituirea simetriei in tratamentul obligatiilor bugetare ale agentilor economici si MFP.

    Masuri Pentru cresterea lichiditatii monetare in sectorul bancar

    1. Scutirea temporara de impozit a dobanzii aferente sumelor depozitate in banci, de catre persoanele fizice;
    2.Predominanta imprumutului public extern bazat pe euro-bonduri in totalul imprumutului public.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.