Tag: lipsa

  • 111.000 de familii vor primi 50 de lei pe lună pentru a-şi trimite copilul la grădiniţă

    În jur de 111.000 de familii defavorizate vor primi tichete sociale pentru a-şi trimite copiii la grădiniţă, în baza unei legi care va intra în vigoare de săptămâna viitoare. Legea 248/2015 fusese publicată la începutul lunii noiembrie 2015, dar normele de aplicare au fost adoptate de Guvern, prin Hotărâre, săptămâna trecută şi publicate în Monitorul Oficial.

    În baza legii, familiile sărace vor primi tichete sociale, în cazul în care îşi vor duce copiii la grădiniţă zilnic. Stimulentul nu este impozabil şi va putea fi încasat de cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, dar şi de cetăţenii care nu au domiciliu sau locuinţă, pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.

    Pot beneficia şi copiii din familiile defavorizate care nu au cetăţenie română, dacă sunt cetăţeni ai UE, precum şi străinilor cărora li s-a acordat o formă de protecţie sau apatrizi cu domiciliul în România. Mai pot primi tichete persoanele singure care au copiii în întreţinere.

    Valoarea tichetului va fi de cel puţin 50 de lei şi va fi calculată în funcţie de evoluţia indicatorului social de referinţă (ISR). Copilul trebuie să aibă cel puţin trei ani, dar nu mai mult de şase ani, vârstă împlinită după 1 septembrie a anului şcolar curent, iar venitul lunar mediu pe membru de familie trebuie să fie de cel mult 284 de lei.

    Cererea şi declaraţia pe proprie răspundere se înregistrează la primărie, iar tichetul se acordă în perioada septembrie – iunie. Cu tichetele părinţii pot cumpăra alimente, îmbrăcăminte sau rechizite.

     

  • A transformat viscolul în afacere: un tip a construit un iglu şi l-a listat pe Airbnb pentru 200 de dolari pe noapte – FOTO

    Un tip din Brooklin, Patrick Horton a profitat de viscolul care a lovit Statele Unite recent şi a construit un iglu în curtea din spatele casei, postând oferta sa “cool” pe Airbnb, pentru 200 de dolari pe noapte. “The Boutique Winter Igloo for 2” a fost descris drept “construit de mână, totul natural. Experimentaţi acest bungalow şic în formă de dom”. Airbnb a reacţionat în urma listării şi, lipsiţi de umor, cei de acolo au scris că domul şic, deşi este bine construit, nu respectă standardele cerute de ei. Drept urmare, a fost scos din ofertă.

    foto: Patrick Horton

  • A doua economie a lumii nu se poate reinventa peste noapte şi face implozie

     Capital de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari a ieşit din China anul trecut, semn că investitorii, oamenii înstăriţi şi companiile chinezeşti nu au încredere deplină în planurile guvernului de la Beijing de a reinventa a doua economie ca mărime din lume.

    Iar una din reformele prin care guvernul vrea să modifice structura eco­nomiei, închiderea oţe­lăriilor care produc în pier­dere, va distruge 400.000 de locuri de muncă în vre­muri în care numărul protestelor muncitorilor se dublează de la an la an. Specialiştii avertizează asupra riscului ca turbulenţele sociale să se înteţească.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Hemoragia de capital a Chinei a ajuns la 1.000 mld. dolari. Investitorii străini fug. Protestele muncitorilor s-au dublat

    „Motivul pentru care muncitorii fac greve sau ies la proteste este că pur şi simplu nu au alte opţiuni.“

    Capital de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari a ieşit din China anul trecut, semn că investitorii, oamenii înstăriţi şi companiile chinezeşti nu au încredere deplină în planurile guvernului de la Beijing de a reinventa a doua economie ca mărime din lume.

    Iar una din reformele prin care guvernul vrea să modifice structura eco­nomiei, închiderea oţe­lăriilor care produc în pier­dere, va distruge 400.000 de locuri de muncă în vre­muri în care numărul protestelor muncitorilor se dublează de la an la an. Specialiştii avertizează asupra riscului ca turbulenţele sociale să se înteţească.

    Toate acestea, la care se adaugă probleme ca prăbuşirea burselor şi a monedei naţionale, reducerea dramatică a rezervelor valutare şi ascensiunea meteorică a datoriei ţării (la 28.000 de miliarde de dolari), scot în evidenţă terenul nesigur prin care trebuie să meargă economia pentru a se îndepărta de exporturi ca motor de creştere şi pentru a se apropia de consum.  Ieri acţiunile chinezeşti au pierdut tot ce au câştigat în ultimele 13 luni din cauza îngrijorărilor că ieşirile de capital vor accelera. Rezervele valutare ale ţării sunt cu 600 de miliarde de dolari sub vârful atins în 2014 din cauza eforturilor guvernului de a ţine sub control yuanul în încercarea de a-i da o libertate mai mare pe pieţe.

    Analiştii estimează că rezervele valutare se vor reduce anul acesta cu 300 de miliarde de dolari, la 3.000 de miliarde de dolari, un nivel despre care se spune că subminează încrederea în puterea băncii centrale de a proteja moneda.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Tinerii pot urma cursuri de ucenicie sau stagiatură în Germania. Vezi pentru ce meserii se fac înscrieri

    Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti anunţă organizarea preselecţiei pentru tinerii care doresc să urmeze cursuri de ucenicie/stagiatură pe o perioada de 3 ani la angajatori din Germania, în cadrul programului de formare profesională duală MobiProEU – The Job of my Life, lansat în anul 2013 de Ministerul Federal al Muncii şi Afacerilor Sociale din Germania, prin intermediul Agenţiei Federale de Muncă şi a Centralei de Mediere a Străinilor şi Specialiştilor ZAV. Înregistrarea se realizează până în data de 09.02.2016.

    Sunt disponibile 67 de posturi în meserii precum bucătar, cofetar, brutar, lucrător comercial în vânzarea produselor de panificaţie, îngrijitor persoane vârstnice, electronist tehnică energetică şi instalaţii de clădiri, mecanic procesare în sticlărie, mecanic industrial, mecatronist frigotehnist, mecanic prelucrare sticlă plană, constructor prefabricate din beton, mecanic construcţii, constructor montator de structuri metalice.

    Pot participa tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 27 de ani, care dispun de o diplomă de studii (şcoală profesională, bacalaureat sau licenţă, fără diplomă de masterat), care în ultimele 3 luni, anterioare înregistrării în acest program, nu au locuit în Germania şi care nu au beneficiat încă de ucenicie/stagiatură în ţara de origine sau în altă ţară.

    În cadrul programului de formare profesională duală, tinerii beneficiază de finanţarea unui curs de limba germană în România şi în Germania, de alocaţii de călătorie, pentru relocare şi pentru asigurarea mijloacelor de trai în Germania, precum şi de alocaţie pentru copii, în cazul persoanelor care au copii minori în întreţinere.

    Persoanele cu domiciliul în Bucureşti care sunt interesate de acest program trebuie să se adreseze Consilierului EURES din cadrul Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, str.  Spătarul Preda nr. 12, corp clădire C, etaj 1, camera 15, sector 5, pentru a fi înregistrate în baza de date.

    Înregistrarea se realizează până în data de 9 februarie 2016, pe baza următoarelor documente: cerere tip (se completează la sediul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă); copie act de identitate sau paşaport (valabilitate minim 6 luni); C.V model  Europass (cu fotografie) în limba română, engleză sau germană (dacă este cazul); cazier judiciar în original din care să reiasă că persoanele nu au antecedente penale (termen de valabilitate 6 luni);copie diplomă de studii;  adeverinţă de la medicul de familie, cu menţiunea „Clinic sănătos/Apt pentru muncă”.

     

  • România, printre ţările cu cel mai mare pericol de a pierde locuri de muncă. Cine le-ar putea ocupa în viitor

    Avansul tehnologic ameninţă în principal industriile unde activează muncitori necalificaţi. Potrivit Statistia, impactul noilor tehnologii asupra industriilor vechi o să devină tot mai important pe termen lung. Automatizarea a modelat deja pieta forţei de muncă în trecut şi va face asta şi în viitor, în special în Europa.

    Ţările de la periferia Uniunii Europene sunt cele mai expuse riscului tehnologizării. Automatizarea va afecta joburile cu muncitori necalificaţi şi care, în general, sunt prost plătite. Totuşi acest lucru ar putea duce la adoptarea lentă a noilor tehnologii din cauza faptului că ţările de la marginea Uniunii Europene au fost întotdeauna mai lente în a adopta noile tehnologii.

    Infographic: Technological Advances Place Old Jobs At Risk | Statista
    You will find more statistics at Statista

  • Restanţele universităţilor private

    „Ar trebui ca Harvard să fie gratis?“ – este problema pe care a ridicat-o un grup de candidaţi la Grupul de Supraveghetori ai universităţii americane, aflată în prezent pe locul al doilea în clasamentul celor mai bune universităţi la nivel mondial. Candidaţii la organismul ce ajută la stabilirea strategiei universităţii au stârnit recent numeroase dezbateri în presa internaţională. Ei spun că Universitatea Harvard face suficient de mulţi bani din donaţii şi alte activităţi (a ajuns la un endowment de 37,6 de miliarde de dolari), încât nu ar mai avea nevoie de taxarea anuală a studenţilor. Argumentul pe care îl aduce acest grup este că, dacă Harvard ar fi gratis, mai mulţi studenţi calificaţi cu multiple talente şi de diferite origini ar aplica, iar universitatea nu ar mai avea probleme ce ţin de echilibrul etnic.

    Cei care se opun spun că ideea este absurdă, pentru că, dacă ceva este gratis, creează utilizatorului senzaţia că este fără valoare şi este tratat ca atare. Dacă la Harvard şi la alte universităţi de renume din lume taxa anuală de studii este de circa 40.000 de euro pe an, în cadrul unei universităţi private în România aceasta variază între aproximativ 400 de euro (pentru ciclul de licenţă la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Hyperion) ori 450 de euro (pentru Administraţie la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir) şi aproximativ 1.500 de euro (Facultatea de Actorie din cadrul Universităţii Hyperion), pentru cursurile masterale taxele medii fiind în jur de 600 de euro, iar pentru cele doctorale de 1.500-2.000 de euro.

    Învăţământul privat românesc a ajuns la un maxim al numărului de studenţi în anul universitar 2008-2009, când aproximativ 45% dintre studenţii din România studiau în universităţi private, iar numărul studenţilor în ciclul I de licenţă din mediul privat aproape îl egala pe cel din sistemul de stat. Numărul de studenţi din universităţile private a scăzut drastic ajungând la o pondere de circa 13% în anul universitar 2014-2015, până la aproximativ 20.000 de studenţi. Prof. univ. dr. Ovidiu Folcuţ, rectorul Universităţii Româno-Americane, oferă o estimare mai recentă a numărului de studenţi: „Conform estimărilor noastre pentru 2015-2016, numărul de studenţi înmatriculaţi în învăţământul particular, raportat la anul universitar 2008-2009, ar putea fi chiar de opt-nouă ori mai mic. În paralel, numărul de studenţi cu taxă înmatriculaţi în învăţământul public a scăzut şi el de câteva ori, în condiţiile în care numărul de locuri bugetate pentru studiile universitare de licenţă a rămas relativ constant – aproximativ 60-63.000 – chiar dacă numărul absolvenţilor de liceu a scăzut“. Folcuţ observă că o constantă similară se manifestă şi în cazul studiilor universitare de masterat, finanţate de la bugetul de stat, dar undeva la jumătate din cifra alocată pentru licenţă.

    În aceste condiţii, piaţa universităţilor private din România a scăzut drastic: valoarea veniturilor celor 37 de universităţi private acreditate pe piaţa locală (potrivit listei publicate pe site-ul Ministerului Educaţiei) a ajuns în 2014, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile, la 456 milioane de lei (circa 100 de milioane de euro), la jumătate faţă de veniturile înregistrate de acestea în 2009, când valoarea lor se plasa la aproximativ 804 milioane de lei (circa 190 de milioane de euro). Cea mai afectată a fost Universitatea Spiru Haret, care a ajuns de la venituri de 380 de milioane de lei (90,4 milioane de euro) în 2009 la venituri de circa 68 de milioane de lei (15,2 milioane de euro) în 2014. Totodată, Universitatea Spiru Haret a trecut în cei cinci ani de la un excedent de circa 169 de milioane de lei (aproximativ 40 de milioane de euro) la pierderi de peste 12,7 milioane de lei (2,85 milioane de euro). Trendul de scădere a veniturilor este puternic vizibil şi în provincie: universitatea Vasile Goldiş din Arad a trecut de la 82 milioane de lei (circa 19,5 milioane de euro) la 68 de milioane de lei (circa 14 milioane de euro) şi de la profit de 19,5 milioane de lei (peste 4,5 milioane de euro) la profit de 345.918 lei (mai puţin de 100.000 de euro). 

     

  • CES 2016: Viitorul nu a venit încă, dar prezentul pare mai bun ca niciodată

    O primă concluzie ce poate fi trasă după CES este că 2016 va fi anul caselor inteligente. De la camere de securitate care fac diferenţa între animale, maşini şi oameni până la frigidere inteligente, toate gadgeturile prezentate folosesc tehnologia pentru a face viaţa mai uşoară. Cu toate acestea, doar pentru că poţi face un obiect mai inteligent nu înseamnă neapărat că îl faci şi mai bun; integrarea obiectelor în Internet of Things (IoT) are rost doar dacă asta duce la rezolvarea unei probleme.

    CES, desigur, este o expoziţie, astfel că şi obiecte aparent inutile îşi găsesc un loc. Un exemplu este Febreze Home Air Freshener, un gadget legat de smartphone care face exact ce sugerează şi numele: degajă un miros plăcut în camera unde se află.

    Personalizarea experienţei pe care o au şoferii pare să fi fost una din principalele teme de lucru pentru producătorii auto la CES. Spre exemplu, Chrysler a prezentat „viziunea pentru un transport inteligent“, adică un program care poate monitoriza lucruri precum modul cum conduce un şofer sau preferinţele acestuia astfel încât să îi poată transmită acestuia informaţii utile atunci când ele sunt necesare.

    Qualcomm, pe de altă parte, a anunţat lansarea unei platforme numite AllJoyn, un software open-source care integrează dispozitivele mobile şi GPS în sistemul de entertainment auto. Noutatea? Integrarea va permite crearea unor profiluri, astfel încât fiecare membru al familiei care conduce maşina să aibă stabilite posturi de radio, melodii preferate, înălţimea scaunului sau a volanului, poziţia oglinzii sau chiar temperatura din habitaclu. Qualcomm spune că toate aceste reglaje se fac automat atunci când un anumit telefon se leagă de sistemul de entertainment al maşinii.

    Mai mulţi producători auto au anunţat lansarea unor modele care se conduc singure, iar acest lucru ar putea deschide drumul către noi şi noi posibilităţi. Mark Fields, CEO‑ul Ford, a anunţat un parteneriat cu Amazon pentru a dezvolta un sistem ce va permite proprietarilor să conecteze maşinile direct la casa inteligentă. Prin sistemul Sync 3, şoferul se va conecta la un serviciu de voce în cloud şi va cere casei să pornească maşina; similar, fiind în maşină, ei pot cere sistemului, printr-o comandă vocală, să deschidă uşa garajului sau să pornească centrala termică. Cu alte cuvinte, IoT la superlativ.

    Bosch a prezentat o tehnologie similară dar care nu se bazează pe comenzi vocale, ci pe senzori de proximitate. Atunci când maşina se apropie de casă, sistemul inteligent porneşte luminile din curte şi ajustează temperatura din interior în funcţie de preferinţele prestabilite ale proprietarului.

    Cei de la Mercedes-Benz au mers chiar mai departe, introducând 2017 E-Class, prima maşină produsă în serie care primeşte licenţă pentru a se putea conduce fără şofer în SUA. Maşini lansate de alţi producători au nevoie de extrasenzori sau modificări pentru a obţine această licenţă, au explicat cei de la Mercedes, în vreme ce E-Class are această tehnologie integrată. Alături de maşină, nemţii au prezentat şi un concept de software care foloseşte date predictive pentru a învăţa obiceiurile zilnice ale şoferului. Spre exemplu, atunci când rezervorul de combustibil ajunge la un sfert din capacitate, computerul de bord afişează staţiile de alimentare la care şoferul opreşte în mod uzual.

    Dacă ar trebui să alegem cea mai bună maşină prezentată la CES 2016, titlul ar reveni unui prototip numit Faraday Future FFZERO1. Imaginaţi-vă un Bat-Mobil în lumea reală şi veţi avea o idee despre designul celor de la Faraday; adăugaţi 1.000 de cai-putere, tracţiune 4×4 şi un volan în care puteţi introduce smartphone-ul pentru a personaliza experienţa de condus şi veţi înţelege de ce maşina în cauza a atras privirile tuturor la CES.

  • Povestea tinerei de 27 de ani care a devenit stewardesă în Dubai: Muncesc pentru ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc

    Andra Conţiu, 27 de ani, a plecat din România în urmă cu patru ani, după ce a absolvit facultatea de alimentaţie şi turism la Braşov şi liceul la Topliţa. Spune că visa încă din facultate să devină stewardesă, aşa că a decis să se mute în Dubai, loc de unde vizitează acum întreaga lume.

    “Odată ce am ajuns în Dubai, oamenii din jurul meu au fost cei ce au crezut mai mult în visul meu, fără să ştie de el, şi m-au împins către realizarea lui”, povesteşte Andra, care lucrează ca însoţitor de bord în cadrul unei companii aeriene din Orientul Mijlociu.

    “Interviul de angajare a avut loc în Dubai, nu este uşor, te solicită, însă e important să transimiţi acea energie pozitivă. Desigur, emoţiile au fost prezente, poate pentru că ştii că cei cu care concurezi sunt toţi diferiţi, altă naţionalitate, altă experienţă, altă cultură.  Cred că am fost în jur de 30 de candidaţi în ziua în care am fost eu şi am rămas doar trei în final. Interviul se desfăşoară pe durata mai multor zile şi, desigur, organizarea este diferită faţă de cea din România. Ei practic fac o preselecţie online înainte de a te chema la interviu”, spune Andra Conţiu.

    Despre minusurile jobului de stewardesă, tânăra spune că cel mai tare îi lipseşte somnul, din cauza diferenţelor de fus orar. Există însă şi numeroase aspecte pozitive atunci când lucrezi pentru o companie aeriană: “Programul meu de muncă este clar diferit de oricare alt job, motiv pentru care rutina lipseşte din viaţa mea. Am multe zile libere, mai multe decât ţi se oferă în mod obişnuit, pe care fie le petrec în Dubai, fie pot pleca oriunde în lume pentru puţină relaxare”.

    Meseria de stewardesă este bine plătită, chiar şi pentru standardele înalte din Dubai: “Salariul unui însoţitor de bord diferă de la lună la lună, însă se poate ajunge la 2.000 de euro dacă ai zboruri bune, pentru că eşti plătit şi pentru orele de zbor, plus diurna din fiecare tură, ca să nu mai menţionez că ţi se oferă cazare şi toate facilităţile. Seniorii noştrii câştigă mai mult, nu pot spune cu exactitate cât, însă nimeni nu le plânge de milă”.

    Cum decurge însă o zi de lucru din viaţa unei stewardese? “Încep pregatirea pentru un zbor cu 4-5 ore înainte de decolare. Ca echipaj de bord, începem să ne pregătim de acasă cu bagaje, machiaj, coafură, ţinută, totul trebuie să fie perfect. Urmează drumul până la sediu, drum în care recitesc safe talk-ul, pentru a-mi reîmprospăta cunoştinţele. Trebuie să îţi faci check-in-ul cu minimum două ore înainte de zbor, iar punctualitatea e sfântă; pentru doar 30 de secunde întârziere rişti să nu mai fii primit la zbor. Echipajul se adună într-o sală de conferinţe, unde discutăm toate detaliile legate de zbor, ne cunoaştem între noi, pentru că la fiecare zbor oamenii sunt alţii şi bineinţeles trebuie să trecem de toate verificările: paşaport şi licenţa pentru avionul pe care zburăm să fie în regulă, vaccinurile să fie la zi, uniforma să fie imaculată, manichiura să fie făcută cu ojă roşie sau transparentă, părul strâns cum ne-au învăţat în timpul pregătirilor şi safe talk-ul. Safe talk-ul e cel ce produce emoţii mereu, se pune o întrebare legată fie de aviaţie, de cazuri medicale, de securitate, la care trebuie să ştii să răspunzi pentru a putea opera zborul respectiv. După ce ajungem la avion, mai sunt o serie de sarcini până la îmbarcarea pasagerilor, după care urmează munca noastră propriu-zisă din timpul unui zbor.”

    Andra Conţiu spune că îi lipsesc multe lucruri legate de ţară, însă viaţa din Orientul Mijlociu are beneficiile ei. “Am încetat să mai simt anumite lipsuri din momentul în care am început să zbor; familia şi prietenii sunt însă cei care îmi lipsesc în continuare. Viaţa din Dubai e cu totul alta, comparativ cu România. Automat, când esti lipsit de griji poţi să te bucuri de ceea ce este în jurul tău”. Tânăra este mulţumită de slujba ei şi de viaţa pe care o duce, însă ar dori să se întoarcă, cândva, în România: “Momentan nu e mai bine acasă. Muncesc, însă, ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc.”

    Sute de românce lucrează în prezent ca însoţitoare de bord pentru companii precum Emirates, Qatar Airlines sau FlyDubai. Transportatorii aerieni din Orientul Mijlociu desfăşoară anual recrutări de personal în statele europene, ca urmare a dezvoltării agresive pe piaţa aeriană mondială.

  • CBRE: Investiţiile imobiliare în România nu au atins anul trecut nivelul din 2014

    Investitiile imobiliare in tarile Europei Centrale si de Est (excluzand Rusia) au atins in 2015 un nivel istoric de peste 9,55 miliarde de euro, cu o crestere anuala de 19%, arata cel mai recent raport al CBRE pe regiune. Cele mai bune performante au fost inregistrate in Polonia si Cehia, cu volume de investitii de 4 respectiv 2,7 miliarde de euro. Majoritatea tarilor din regiune au inregistrat rezultate pozitive semnificative, cu o crestere puternica a volumului tranzactiilor in Cehia, Ungaria, Polonia si Serbia.

    Tendinta de crestere a atractivitatii produselor de retail, manifestata inca din 2013 si 2014, s-a concretizat in 2015 in performante cu adevarat remarcabile. Investitiile in retail au atins, in premiera, nivelul de 43% din totalul investitiilor in Europa Centrala si de Est. Cresterea anuala a investitiilor in retail este substantiala, de mai mult de 160% si se datoreaza in principal multitudinii de tranzactii majore realizate in Cehia si Polonia.

    Investitiile in principalele tari ale regiunii – Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Romania – au fost in 2015 de 8,4 miliarde de euro, cu o crestere de 14% fata de 2014 si mult peste previziunile initiale. Performantele exceptionale ale Poloniei consacra pe deplin cresterea remarcabila si stabilitatea macro-economica a tarii iar pentru Cehia cresterea se bazeaza in principal pe doua tranzactii majore incheiate in 2015.

    Volumul de investitii imobiliare in Ungaria a crescut in 2015 cu 42% si previziunile indica o continuare a tendintei si in 2016, datorita interesului crescut al investitorilor.Tranzactiile vor viza in principal sectorul retail, unde veniturile comerciantilor au inregistrat in anumite cazuri cresteri procentuale de doua cifre.

    Volumul investitiilor in Romania pe 2015 s-a situat, previzibil, sub nivelul lui 2014 – un an cu performante neobisnuit de mari, marcat de o tranzactie majora pe segmentul de retail. Excluzand insa aceasta tranzactie, performantele Romaniei in 2015 au fost robuste si previziunile pe 2016 arata o crestere sustinuta a interesului investitional. Tranzactii majore sunt asteptate in Serbia, Croatia, Slovenia si Slovacia, investitorii cautand sa isi intareasca prezenta sustinuta pe aceste piete.

    “Anul trecut am asistat la o activitate intensa in regiune, intrucat investitorii din Europa doresc sa profite de randamentele investitionale relativ mari (yields) si de anvergura stocului disponibil pe piata. In 2016, ne asteptam ca acest trend sa continue, intrucat exista premisele unei cresteri economice puternice in regiune, randamente investitionale relativ mare in comparatie cu Europa de Vest si interes crescut din partea bancillor de a investi in regiune. In plus, un alt factor major care va contribui la interesul crescut al investitorilor este trendul ascendent al vanzarilor de retail raportate in regiune. Ne asteptam, de asemenea, la o diversitate a profilului jucatorilor din piata, intrucat investitorii din Asia isi propun sa isi consolideze prezenta in zona”, a comentat rezultate Gijs Klomp, Head of CEE Investment Properties.