BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis: M-am întâlnit cu Horodniceanu, vreau să cunosc oamenii pe care îi numesc în funcţie

    Întrebat dacă s-a întâlnit cu Horodniceanu, preşedintele Klaus Iohannis a spus: ”Da, am avut o discuţie. Evident, eu vreau să cunosc oamenii pe care îi numesc în funcţie. Da, am avut o întâlnire”.

    La întrebarea presei dacă Horodniceanu l-a convins să îl numească în funcţie, preşedintele Iohannis a răspuns: ”Săptămâna viitoare o să iau o decizie”.

    Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, luni, CSM, spre consultare, stenograma şedinţei în care a fost intervievat candidatul propus de ministrul Justiţiei la şefia DIICOT, Daniel-Constantin Horodniceanu, precum şi documentele avute în vedere în adoptarea Hotărârii prin care s-a dat aviz favorabil.

    Consiliul Superior al Magistraturii i-a transmis în aceeaşi zi preşedintelui Klaus Iohannis documentele prin care s-a avizat numirea lui Daniel-Constantin Horodniceanu pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentaţii CSM.

    CSM a trimis Administraţiei Prezidenţiale înregistrarea audio-video a şedinţei, dar şi documentele care au stat la baza deciziei de avizare favorabilă a lui Horodniceanu. De altfel, acestea se află publicate şi pe site-ul consiliului.

    Şeful statului a fost întrebat, miercuri, dacă a studiat documentele primite de la CSM, în urma solicitării sale, referitoare la avizarea numirii lui Daniel-Constantin Horodniceanu pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

    “Le-am citit (…). O să iau o decizie săptămâna viitoare”, a spus Iohannis.

    În legătură cu faptul că nu a avut la dispoziţie stenogramele şedinţei CSM în care a fost intervievat candidatul propus de ministrul Justiţiei, preşedintele Iohannis a menţionat că i-a fost trimisă înregistrarea integrală şi că este mulţumit de materialul pus la dispoziţie de Consiliu.

    “Am văzut filmul, mi-au trimis înregistrarea in integrum, sunt mulţumit de materialul care mi s-a pus la dispoziţie de CSM”, a menţionat Iohannis.

    Daniel Horodniceanu a primit, în 4 mai, avizul favorabil de la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al DIICOT, acesta primind cinci voturi “pentru” şi două “împotrivă”.

    “În şedinţa din data de 4 mai 2015, după parcurgerea activităţilor prevăzute în procedura de avizare, analizarea proiectului de management şi susţinerea interviului, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat – cu majoritate de voturi – propunerea ministrului Justiţiei de numire a domnului Daniel-Constantin Horodniceanu, procuror şef al DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi, în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Propunerea pentru numirea domnului procuror Daniel-Constantin Horodniceanu în funcţia de procuror şef al DIICOT a fost înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către ministrul justiţiei în data de 9 aprilie 2015”, se arăta într-un comunicat de presă al CSM.

    În timpul interviului, unul din membrii CSM l-a întrebat pe Daniel Horodniceanu cum ar reacţiona dacă un procuror de la o structură teritorială a DIICOT s-ar afla la o masă cu un primar şi un oficial de rang înalt şi ar discuta despre un dosar, în loc să socializeze.

    Horodniceanu a răspuns că, dacă ar fi procuror-şef al DIICOT, ar căuta să vadă dacă relaţia dintre procurorul respectiv şi persoanele cu care discută este anterioară dobândirii calităţii de magistrat, ce l-a determinat să intre în astfel de discuţii şi, mai ales, care este impactul respectivelor discuţii asupra activităţii acelui procuror. El a adăugat că, în cazul în care s-ar impune, ar sesiza procurorul general al României şi ministrul Justiţiei, pentru luarea unor eventuale măsuri.

    Întrebat de ce nu ar sesiza direct Inspecţia Judiciară, Horodniceanu a spus că procurorul şef al DIICOT este subordonat direct procurorului general, acesta fiind motivul pentru care acesta ar fi primul sesizat, şi nu IJ.

    Conform legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

    Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

  • Preşedintele Iohannis a promulgat legea privind finanţarea partidelor şi campaniilor electorale

    Anunţul a fost făcut de Administraşia Prezidenţială, care a anunţat printr-un comunicat de presă că preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat sâmbătă, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi campaniilor electorale.

    Camera Deputaţilor a adoptat, pe 6 mai, cu 296 voturi “pentru”, 15 abţineri şi 6 voturi “împotrivă”, cererea de reexaminare a preşedintelui la legea privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, stabilind că împrumuturile făcute partidelor vor trebui restituite în maximum 3 ani.

    Deputaţii au adoptat raportul comisiei la cererea preşedintelui de reexaminare a legii finanţării partidelor, stabilind că împrumuturile făcute partidelor vor trebui restituite în maximum 3 ani, se vor face prin virament bancar şi cele care nu sunt restituite în termen sunt considerate donaţii.

    Cererea de reexaminare solicita o precizare mai clară în legătură cu împrumuturile pe care le pot face partidele politice, iar comisia a decis modificarea legii astfel încât termenul de restituire a împrumuturilor nu poate fi mai mare de 3 ani, împrumuturile în bani şi restituirea se pot face numai prin virament bancar, iar împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termen de 3 ani se constituie în donaţii, cu respectarea prevederilor referitoare la acestea.

    O altă modificare decisă este în legătură cu donaţiile cu sarcină cu privire la imobile cu destinaţia de sedii, introducându-se un termen de doi ani pentru a îndeplini sarcina cumpărării unui imobil dintr-o donaţie făcută în acest scop. Neîndeplinirea termenului atrage după sine anularea exceptării de la plafonare.

    Comisia a mai decis introducerea publicării în Monitorul Oficial şi a împrumuturilor, nu numai a donaţiilor.

    Legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale a fost retrimisă de către preşedinte Parlamentului, pe 10 aprilie, înainte de sarbătoarea de Paşte, pentru reexaminare, şeful statului apreciind că legea trimisă pentru promulgare are probleme legate de respectarea procedurii parlamentare.

    Proiectul a fost adoptat anterior de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

  • Ponta îşi menţine acuzaţiile la adresa “unei doamne deputat, fost ministru PNL” pe tema Schweighofer

    El a susţinut totodată că nu există un conflict între el şi preşedintele Klaus Iohannis pe această temă.

    “Şi preşedintele, şi eu, şi Parlamentul putem să colaborăm ca să oprim un fenomen care există de mulţi ani, cel al despăduririlor şi pieţei ilegale. Am avut nişte acuzaţii, pe care mi le menţin, la adresa unei doamne deputat, fost ministru, de la PNL care s-a întâlnit cu Schweighofer şi promovează în Parlament interesele unei firme private. Susţin în continuare acest lucru şi am şi date în acest sens, pe care le are toată lumea deja, sunt publice”, a spus Ponta.

    Ponta a afirmat şi vineri că acuzaţiile sale legate de un sprijin politic pentru firma austriacă Holzindustrie Schweighofer pentru Codul Silvic au vizat doar “o doamnă deputat PNL, fost ministru” şi alţi deputaţi PNL şi nu s-au referit la persoane din jurul preşedintelui Iohannis.

    Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, joi dimineaţă, directorului SRI să verifice de ce informaţii beneficia premierul Ponta, despre o posibilă întâlnire a unor oameni din anturajul său, cu procesatori de lemn, arătând că declaraţiile sunt foarte grave şi, dacă se dovedesc a nu fi adevărate, trebuie să răspundă.

    Şeful statului a reacţionat, la Aeroportul Otopeni, la afirmaţia premierului Ponta de miercuri, seara, dintr-o emisiune TV, când a spus că ”lideri din PNL au avut întâlniri private şi pe baza funcţiei publice ocupate anterior cu reprezentanţi ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinformându-l ulterior pe preşedintele Klaus Iohannis” şi că ”are informaţii concrete legate de aceste întâlniri, dar nu a dorit să prezinte numele acelor liberali, spunând doar că este convins că instituţiile statului monitorizează situaţia şi vor informa Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în reuniunea care va analiza şi problema Codului Silvic şi care a fost programată pentru luna iunie”.

    ”Mi se pare o declaraţie foarte curioasă. Recunosc că am luat act cu surprindere de această declaraţie. Afirmă la televizor tânărul prim-ministru că ar avea el informaţii de la servicii cum că oameni din anturajul meu s-ar fi întâlnit cu diferiţi reprezentanţi ai unor procesatori de lemn, şi lasă să să se înţeleagă că ar exista un fel de trafic de influenţă la nivelul preşedintelui”, a spus şeful statului, înainte de plecarea spre Milano.

    El a adăugat că acest lucru este ”surprinzător şi fals”.

    ”Am verificat la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, şi nu au existat niciun fel de discuţii, nici cu lobby-işti şi nici măcar cu foşti colegi din PNL, pe această temă”, a mai spus preşedintele.

    El a continuat: ”Luând act de declaraţiile premierului de aseară, am rugat organele abilitate să verifice de ce fel de informaţii dispunea premierul, dacă ele se confimă sau nu. Dacă se confimă, să se ia măsurile de urgenţă care se impun, şi dacă nu, premierul va răspunde pentru aceste afirmaţii. Astfel de afirmaţii de insinuare a unui trafic de influenţă la nivelul preşedintelui nu pot fi clasificate ca simple afirmaţii, prin care vrea să pară interesant la televizor. Sunt mult mai grave şi vor fi tratate ca atare. Sper ca această scăpare să nu însemne o revenire la logica din campanie, promovată atunci de candidatul Ponta”.

    Klaus Iohannis a anunţat că nu am vorbit cu premierul, dar că dimineaţă a avut o discuţie cu directorul SRI, şi l-a rugat foarte oficial să analizeze cu maximă eficienţă şi seriozitate aceste afirmaţii ale premierului.

    Preşedintele a mai menţionat că, atunci când a retrimis Codul Silvic în Parlament, a existat un document pe care s-au bazat. ”Este documentul care ne-a fost transmis, fără să fie cerut, de către Consiliul Concurenţei, prin care ne-a atras atenţia că există riscul de infringement pentru România, există riscul să nu fie conformă legea cu legislaţia europeană”, a explicat şeful statului.

    El a adăugat că ”i s-a părut un lucru foarte serios”.

    ”Vreau să supliniez, în acest context, că nu numai preşedintele ci şi primul-ministru are datoria să vegheze ca legislaţia românească să fie în concordanţă cu legislaţia europeană. Eu nu mă joc cu legile României. Nu a existat niciun indiciu că cineva ar fi intervenit pentru această chestiune, la mine, oricum, nu, şi nici la nivelul Administraţiei Prezidenţiale”, a ţinut să mai transmită şeful statului.

    Lideri din PNL au avut întâlniri private şi pe baza funcţiei publice ocupate anterior cu reprezentanţi ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinformându-l ulterior pe preşedintele Klaus Iohannis, a afirmat, miercuri seară, la B1, liderul PSD, premierul Victor Ponta.

    ”Impresia mea e că preşedintele a trimis legea către parlament din partea unor binevoitori, în ghilimele, în special nişte liberali cu anumite interese strict private. Din PNL îi vedeţi zilele astea pe cei care se luptă cu toate puterile pe care le au în parlament pentru Holzindustrie. Evident că au nişte interese care sunt strict private”, a declarat Victor Ponta în cadrul emisiunii ”Ultimul cuvânt”, difuzată la B1 TV.

    El a precizat că are informaţii concrete legate de aceste întâlniri, dar nu a dorit să prezinte numele acelor liberali, spunând doar că este convins că instituţiile statului monitorizează situaţia şi vor informa Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în reuniunea care va analiza şi problema Codului Silvic şi care a fost programată pentru luna iunie.

    Ponta nu a divulgat numele acelor liberali nici când a fost întrebat dacă este vorba de deputatul PNL Lucia Varga, secretar de stat în Ministerul Mediului în 2005-2008 şi ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură în Guvernul Ponta din decembrie 2012 până la ieşirea PNL de la guvernare.

    Întrebat dacă este vorba în acest caz de trafic de influenţă, Ponta a răspuns în primă fază “100%”, după care a precizat că nu el este cel care poate face încadrări juridice, insistând însă pe ideea că liderii liberali au avut întâlniri private cu reprezentanţii Holzindustrie Schweighofer.

    Referitor la scrisoarea primită din partea acestei companii, în care, conform presei, este solicitată scoaterea pragului de 30% din Codul Silvic şi este invocată posibilitatea acţionării în instanţă a statului român, premierul a spus că ameninţări din partea firmelor a mai primit în mandatul de prim-ministru, dar nu l-au impresionat.

    “Este anormal. Este un mijloc de presiune, dar nu e nici prima, nici ultima firmă care-l foloseşte”, a spus Ponta.

    El a susţinut totodată că reprezentanţii companiei austriece i-au cerut o întrevedere, dar nu a acceptat.

    La remarca moderatorilor că Preşedinţia a prezentat opinia Consiliului Concurenţei, din care rezultă că această instituţie a propus eliminarea pragului de 30% la comercializarea masei lemnoase, Ponta a răspuns: “Nu aţi văzut că oameni din conducerea Consiliului acum lucrează la Schweighofer ?”.

    El a adăugat însă imediat că a lucrat foarte bine cu membrii Consiliului Concurenţei, care este o instituţie certificată de Uniunea Europeană, şi că nu vrea să lanseze acuzaţii fără probe concrete, precizând însă că în cazul liderilor liberali care au avut întâlniri cu firma austriacă se bazează pe lucruri concrete.

    Miercuri seara, Preşedinţia a postat pe site opinia primită, în luna martie, din partea Consiliului Concurenţei referitor la proiectul Codului Silvic, în care instituţia apreciază că limitarea achiziţiei/procesării de masă lemnoasă la 30% este o barieră pe piaţa comercializării şi propune eliminarea acestui plafon.

    Preşedinţia a prezentat opinia Consiliului Concurenţei după ce, vineri, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat că asupra preşedintelui Klaus Iohannis “planează o suspiciune” că nu ar fi de partea românilor pentru că nu a fost de acord cu Codul Silvic votat de Parlament şi a cerut reexaminarea legii.

    Tot vineri, purtătorul de cuvânt al PSD a afirmat că vrea să creadă că respingerea Codului Silvic nu a fost rezultatul lobby-ului unei firme din industria lemnului.

    Marţi, Consiliul Concurenţei a anunţat că a cerut opinia Comisiei Europene privind introducerea pragului maxim de 30% din volumul de masă lemnoasă din fiecare specie care poate fi achiziţionat de o companie.

    Proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat marţi în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor, forul decizional, după ce Senatul l-a readoptat în aceeaşi formă.

    Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic.

    La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a CSAT.

  • Iohannis, despre demisia lui Dragnea: Mi se pare un răspuns adecvat la condamnare

    ”Mi se pare un răspuns adecvat la condamnare”, a spus şeful statului, la Roma, aflat în a treia zi a vizitei pe care a efectuat-o în Republica Italiană.

    Întrebat dacă a discutat cu premierul Victor Ponta despre această situaţie şi despre un posibil înlocuitor al lui Liviu Dragnea în Executiv, preşedintele Iohannis a declarat: “Nu am discutat încă, probabil azi, cel târziu luni, vom avea o discuţie pe această temă”.

    Liviu Dragnea a anunţat, vineri, că a demisionat din postul de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar luni, în şedinţa Biroului Permanent al PSD, îşi va depune mandatul de preşedinte executiv al partidului, ca urmare a deciziei instanţei de a-l condamna în dosarul “Referendumul”.

    El a precizat că se consideră în continuare nevinovat, dar că a luat act de decizia instanţei, neştiind însă care va fi motivarea deciziei.

    Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia luată vineri de instanţa supremă nefiind definitivă.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

  • Iohannis: România are, prin istorie şi cultură, vocaţia unei relaţii speciale cu Sfântul Scaun

    Şeful statului a arătat în discursul său că ”România are, prin istoria şi cultura sa, vocaţia unei relaţii speciale cu Sfântul Scaun, vocaţie pe care a exprimat-o în numeroase rânduri prin dialogul ecumenic şi prin rolul pe care îl recunoaşte Bisericilor în societate”.

    ”Dorinţa noastră este să dezvoltăm şi să aprofundăm colaborarea excelentă existentă în prezent în planul relaţiilor bilaterale”, a transmis preşedintele României.

    Klaus Iohannis a arătat că România acordă o atenţie specială relaţiei cu Sfântul Scaun şi apreciază în mod deosebit viziunea Sanctităţii Sale despre nevoia de a crea mai multă solidaritate, mai mult dialog în societăţile noastre, precum şi despre urgenţa combaterii plăgilor care afectează lumea contemporană.

    ”Ştiu că acest Colegiu pontifical, aflat în grija Congregaţiei pentru Bisericile Orientale, este o inimă românească în centrul Romei. Dedicat formării preoţilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, Colegiul „Pio Romeno” a fost în trecut, înainte de întreruperea brutală provocată de regimul comunist, şi continuă să fie şi în prezent un loc de iradiere a spiritualităţii şi a culturii, un spaţiu de dialog şi de întâlnire, urmând modelul înalt de demnitate şi de sacrificiu al ierarhilor greco-catolici care au cunoscut prigoana şi martiriul în anii comunismului: Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu”, a mai afirmat preşedintele.

    Potrivit preşedintelui, ultimii 25 de ani au cunoscut o adevărată renaştere a activităţii Colegiului „Pio Romeno”.

    ”Generaţii de studenţi s-au pregătit aici şi au trăit momente înalte de recunoaştere a Bisericii Greco-Catolice din România prin crearea în 1991 a Cardinalului Alexandru Todea, simbol al rezistenţei anticomuniste, şi în 2012 a Cardinalului Lucian Mureşan. Vizita Papei Ioan Paul al II-lea la Bucureşti, ridicarea la rang de Arhiepiscopie majoră a Bisericii Greco-Catolice, înfiinţarea Eparhiei greco-catolice de Bucureşti în 2014 sunt tot atâtea semne ale unui parcurs care constituie o reparaţie istorică”, a menţionat Klaus Iohannis.

    El şi-a exprimat convingerea că anii următori vor continua să aducă roadele pe care Biserica pe care o reprezentaţi le-a cultivat prin istoria sa şi prin activitatea sa din prezent.

    Vizita la Colegiul Pontifical “Pio Romeno” din Roma şi întâlnirea cu studenţii români care studiază în instituţiile de învăţământ pontificale din Roma a fost ultimul punct din programul de vineri al preşedintelui Klaus Iohannis în cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în Italia.

    Sâmbătă, în ultima zi a vizitei, preşedintele Klaus Iohannis are programată la Roma, de la ora 11.00, o întrevedere cu conducerea Comunităţii Sant’Egidio, iar de la ora 11.30 (ora României), o vizită la Bazilica Santa Maria in Trastevere.

  • Macovei: Cer preşedintelui Klaus Iohannis să retrimită în Parlament Legea alegerilor locale

    Monica Macovei a declarat, joi, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, că pe lângă lipsa de reprezentativitate a unui primar ales cu 12% din voturi “e vorba de lupta împotriva corupţiei şi fraudei şi a furtului din banul public”.

    “Solicit preşedintelui Klaus Iohannis să retrimită în Parlament Legea alegerilor locale, pentru că, aşa cum s-a votat, primarii pot fi aleşi din primul tur cu 12%, iar preşedinţii de Consililii Judeţene dintre consilieri, nu de cetăţeni. Asta face ca reţeaua de baroni locali să continue să existe, ca reprezentativitatea primarilor şi preşedinţilor de CJ să fie mică şi duce la lipsa competitivităţii de proiecte în folosul comunităţii. Pe lângă lipsa de reprezentativitate a unui primar ales cu 12% din voturi, e vorba de lupta împotriva corupţiei şi fraudei şi a furtului din banul public. Reţeaua de furat din banul public rămâne neatinsă”, a spus Macovei.

    Potrivit acesteia, retrimiterea Legii alegerilor locale în Parlament ar fi “un semn de curaj” din partea şefului statului, de a continua lupta împotriva corupţiei, de a face o breşă în reţeaua de baroni locali.

    Camera a adoptat, în 6 mai, cu 278 voturi pentru, 22 împotrivă şi 14 abţineri, proiectul de lege privind alegerilor locale, stabilind că preşedinţii Consiliior Judeţene vor fi aleşi indirect prin vot secret al consilierilor judeţeni, cu majoritate simplă, iar primarii vor fi aleşi într-un singur tur.

    Proiectul care modifică trei legi, şi anume legea alegerilor locale, administraţiei locale şi statutul aleşilor locali, a fost adoptat în forma stabilită de Comisia de cod electoral, fiind aprobat anterior de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

    De asemenea, primarii şi preşedinţii CJ vor putea fi reprezentanţi în adunările generale ale asociaţiilor cu activitatea în serviciile de utilităţi publice, Camera Deputaţilor respingând cererea de reexaminare a preşedintelui la legea serviciilor comunitare şi menţinând forma iniţială a legii.

    Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice care prevedea şi faptul că primarilor şi preşedinţilor Consiliilor Judeţene li se acordă calitatea de reprezentanţi ai comunelor, ai oraşelor, respectiv municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice a fost adoptată în iunie 2014, însă preşedintele Traian Băsescu a retrimis-o pentru reexaminare în Parlament.

  • Iohannis spune că va lua o decizie săptămâna viitoare privind numirea lui Horodniceanu la şefia DIICOT

    Şeful statului a fost întrebat dacă a studiat documentele primite de la CSM, în urma solicitării sale, referitoare la avizarea numirii lui Daniel-Constantin Horodniceanu pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

    “Le-am citit (…). O să iau o decizie săptămâna viitoare”, a spus el.

    În legătură cu faptul că nu a avut la dispoziţie stenogramele şedinţei CSM în care a fost intervievat candidatul propus de ministrul Justiţiei, preşedintele Iohannis a menţionat că i-a fost trimisă înregistrarea integrală şi că este mulţumit de materialul pus la dispoziţie de Consiliu.

    “Am văzut filmul, mi-au trimis înregistrarea in integrum, sunt mulţumit de materialul care mi s-a pus la dispoziţie de CSM”, a menţionat Iohannis.

    Consiliul Superior al Magistraturii i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis documentele prin care s-a avizat numirea lui Daniel-Constantin Horodniceanu pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentaţii CSM. Conducerea CSM a trimis, luni, Administraţiei Prezidenţiale înregistrarea audio-video a şedinţei, dar şi documentele care au stat la baza deciziei de avizare favorabilă a lui Horodniceanu. De altfel, acestea se află publicate şi pe site-ul consiliului.

    Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, luni, CSM, spre consultare, stenograma şedinţei în care a fost intervievat candidatul propus de ministrul Justiţiei la şefia DIICOT, Daniel-Constantin Horodniceanu, precum şi documentele avute în vedere în adoptarea Hotărârii prin care s-a dat aviz favorabil.

    Potrivit reprezentaţilor CSM, stenogramele şedinţei nu au fost trimise, întrucât acestea nu se mai realizează încă din 2011, când s-a realizat o modificare a Regulamentului CSM.

    Administraţia Prezidenţială a anunţat, luni, prin intermediul unui comunicat de presă, că, prin adresa nr. 3/23548/05 mai 2015, ministrul Justiţiei, Robert Marius Cazanciuc, a înaintat Preşedintelui României propunerea de numire în funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a procurorului Daniel-Constantin Horodniceanu, însoţită de avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

    “În vederea exercitării prerogativelor de numire în funcţie a procurorului-şef al DIICOT, prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Preşedintele României a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, spre consultare, stenograma şedinţei Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, din data de 04 mai 2015, şedinţă în care a fost intervievat candidatul propus de ministrul Justiţiei, precum şi documentele care au fost avute în vedere la adoptarea Hotărârii nr. 192/04.05.2015 a Secţiei pentru procurori, prin care a fost avizată această propunere”, se preciza în comunicatul transmis de Preşedinţie.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a transmis, pe 6 mai, preşedintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a lui Daniel Horodniceanu în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), potrivit unui comunicat de presă al MJ.

    Daniel Horodniceanu a primit, în 4 mai, avizul favorabil de la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al DIICOT, acesta primind cinci voturi “pentru” şi două “împotrivă”.

    “În şedinţa din data de 4 mai 2015, după parcurgerea activităţilor prevăzute în procedura de avizare, analizarea proiectului de management şi susţinerea interviului, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat – cu majoritate de voturi – propunerea ministrului Justiţiei de numire a domnului Daniel-Constantin Horodniceanu, procuror şef al DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi, în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Propunerea pentru numirea domnului procuror Daniel-Constantin Horodniceanu în funcţia de procuror şef al DIICOT a fost înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către ministrul justiţiei în data de 9 aprilie 2015”, se arăta într-un comunicat de presă al CSM.

    În timpul interviului, unul din membrii CSM l-a întrebat pe Daniel Horodniceanu cum ar reacţiona dacă un procuror de la o structură teritorială a DIICOT s-ar afla la o masă cu un primar şi un oficial de rang înalt şi ar discuta despre un dosar, în loc să socializeze.

    Horodniceanu a răspuns că, dacă ar fi procuror-şef al DIICOT, ar căuta să vadă dacă relaţia dintre procurorul respectiv şi persoanele cu care discută este anterioară dobândirii calităţii de magistrat, ce l-a determinat să intre în astfel de discuţii şi, mai ales, care este impactul respectivelor discuţii asupra activităţii acelui procuror. El a adăugat că, în cazul în care s-ar impune, ar sesiza procurorul general al României şi ministrul Justiţiei, pentru luarea unor eventuale măsuri.

    Întrebat de ce nu ar sesiza direct Inspecţia Judiciară, Horodniceanu a spus că procurorul şef al DIICOT este subordonat direct procurorului general, acesta fiind motivul pentru care acesta ar fi primul sesizat, şi nu IJ.

    Conform legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

    Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

    Şase procurori au candidat pentru această funcţie – adjunctul procurorului şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, cea care asigură interimatul postului de şef al DIICOT, Nicolae Lupulescu, procuror militar şef adjunct secţie în cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, din Direcţia Naţională Anticorupţie, Adrian Glugă, procuror şef al DIICOT Craiova, Ioana-Bogdana Albani, procuror şef în cadrul Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice, de la Structura centrală a DIICOT, Cătălin Laurenţiu Borcoman, şeful DIICOT Braşov şi Daniel-Constantin Horodniceanu, procurorul şef al DIICOT Iaşi – aceştia fiind audiaţi în 18 martie la Ministerul Justiţiei.

  • Iohannis: MCV e un instrument care şi-a dovedit utilitatea, trebuie să ajungă la finalizare

    ”MCV-ul este un instrument care şi-a dovedit utilitatea dar care, aşa cum am discutat şi cu reprezentanţii Comisiei Europene şi cu reprezentanţii Consiliului European, trebuie să ajungă în faza de finalizare”, a spus Klaus Iohannis, într-o conferinţă de presă susţinută la Aeroportul Otopeni.

    El a precizat că, recent, reprezentanţi ai Comisiei Europene au constatat că România a ajuns în ultima fază de MCV, faza numită de phase-out, nu de azi pe mâine, ci în câţiva ani”.

    ”Noi credem că este realist ceea ce a propus preşedintele Comisiei Europene, domnul Juncker, că acest mecanism să se finalizeze până la finalul mandatului acestei Comisii”, a mai spus Klaus Iohannis.

  • Propunerea de numire a lui Daniel Horodniceanu în funcţia de şef al DIICOT, transmisă preşedintelui Iohannis

    Conform legii, procurorul şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

    Daniel Horodniceanu a primit, luni, avizul favorabil de la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al DIICOT, acesta primind cinci voturi “pentru” şi două “împotrivă”.

    “În şedinţa din data de 4 mai 2015, după parcurgerea activităţilor prevăzute în procedura de avizare, analizarea proiectului de management şi susţinerea interviului, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat – cu majoritate de voturi – propunerea ministrului Justiţiei de numire a domnului Daniel-Constantin Horodniceanu, procuror şef al DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi, în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Propunerea pentru numirea domnului procuror Daniel-Constantin Horodniceanu în funcţia de procuror şef al DIICOT a fost înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către ministrul justiţiei în data de 9 aprilie 2015”, se arăta într-un comunicat de presă al CSM.

    Procurorul Daniel Horodniceanu a spus, în interviul susţinut la CSM, luni, că trebuie îmbunătăţită imaginea DIICOT şi readusă încrederea în procurori.

    “Echipa care va conduce DIICOT este important să readucă spiritul acestei structuri de până acum. Trebuie readusă încrederea în rândul efectivelor de procurori. Este importantă specializarea procurorilor. Este foarte important ca procurorul şef să se poată sprijini pe procurorii şefi de servicii”, spunea, la începutul interviului, procurorul Daniel Horodniceanu, propus de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, în funcţia de procuror şef al Direcţiei.

    Horodniceanu a mai spus că este important ca imaginea DIICOT în rândul opiniei publice, care a fost afectată şi nu mai este atât de bună ca în urmă cu câţiva ani, să fie îmbunătăţită prin intermediul Biroului de Informaţii şi Relaţii cu Publicul.

    În timpul interviului, unul din membrii CSM l-a întrebat pe Daniel Horodniceanu cum ar reacţiona dacă un procuror de la o structură teritorială a DIICOT s-ar afla la o masă cu un primar şi un oficial de rang înalt şi ar discuta despre un dosar, în loc să socializeze.

    Horodniceanu a răspuns că, dacă ar fi procuror-şef al DIICOT, ar căuta să vadă dacă relaţia dintre procurorul respectiv şi persoanele cu care discută este anterioară dobândirii calităţii de magistrat, ce l-a determinat să intre în astfel de discuţii şi, mai ales, care este impactul respectivelor discuţii asupra activităţii acelui procuror. El a adăugat că, în cazul în care s-ar impune, ar sesiza procurorul general al României şi ministrul Justiţiei, pentru luarea unor eventuale măsuri.

    Întrebat de ce nu ar sesiza direct Inspecţia Judiciară, Horodniceanu a spus că procurorul şef al DIICOT este subordonat direct procurorului general, acesta fiind motivul pentru care acesta ar fi primul sesizat, şi nu IJ.

    Conform legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

    Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

    Şase procurori au candidat pentru această funcţie – adjunctul procurorului şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, cea care asigură interimatul postului de şef al DIICOT, Nicolae Lupulescu, procuror militar şef adjunct secţie în cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, din Direcţia Naţională Anticorupţie, Adrian Glugă, procuror şef al DIICOT Craiova, Ioana-Bogdana Albani, procuror şef în cadrul Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice, de la Structura centrală a DIICOT, Cătălin Laurenţiu Borcoman, şeful DIICOT Braşov şi Daniel-Constantin Horodniceanu, procurorul şef al DIICOT Iaşi – aceştia fiind audiaţi în 18 martie la Ministerul Justiţiei.

    Ministrul Robert Cazanciuc declara, în 14 aprilie, că preşedintele Klaus Iohannis a fost informat despre propunerea ca Daniel Horodniceanu să preia şefia DIICOT, el adăugând că şeful statului va stabili dacă este sau nu de acord cu această nominalizare după ce magistratul va fi audiat la CSM.

    În momentul în care a fost propus pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, s-a ţinut cont de faptul că Daniel Horodniceanu are o vechime de 16 ani în funcţia de procuror, iar şase ani a ocupat funcţii de conducere. De asemenea, experienţa managerială anterioară a fost un criteriu important în alegerea sa, Horodniceanu ocupând funcţia de procuror-şef al DIICOT Iaşi, în perioada iunie 2006 – iunie 2009, respectiv în perioada iunie 2012 – 2015.

    Procurorul Daniel Horodniceanu este formator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii în probleme de etică şi deontologie profesională a magistratului, formator în domeniul ascultării copilului în cadrul procedurilor judiciare, precum şi în domeniul protecţiei victimelor infracţiunilor de violenţă şi trafic de persoane.

    Potrivit MJ, el a participat la numeroase forme de pregătire profesională organizate în ţară şi în străinătate. Horodniceanu a absolvit cursuri postuniversitare în domeniul dreptului penal, al eticii şi deontologiei profesionale a magistraţilor, protecţiei victimelor infracţiunilor de violenţă şi trafic de persoane, infracţionalităţii informatice, consolidării capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale. El este autor al unor articole de specialitate juridică.

    “În cadrul dialogului cu ministrul Justiţiei, domnul procuror Daniel Constantin Horodniceanu a identificat şi prezentat obiective şi măsuri clare şi pragmatice privind eficientizarea activităţii structurii, dovedind abilităţi de organizare, comunicare, spirit de echipă şi viziune strategică asupra direcţiilor de dezvoltare a DIICOT”, preciza Ministerul Justiţiei.

    Potrivit proiectului de management al procurorului Daniel Horodniceanu, între obiectivele pe care şi le asumă se află şi “readucerea încrederii în cadrul colectivelor, în special în cel al Structurii Centrale, grav afectate, în special psihologic, după evenimentele din ultimul trimestru al anului 2014, ceea ce a dus la un blocaj ce a cauzat şi o diminuare a dorinţei de performanţă a procurorilor”. Horodniceanu face, astfel, referire la arestarea Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT.

    De asemenea, magistratul arată, în documentul citat, că doreşte să se “reîncarce responsabilizarea fiecărui procuror” în ceea ce priveşte actele şi activităţile desfăşurate, dar şi readucerea spiritului de echipă, “caracteristic structurii”.

    “Crearea unui proiect serios şi convingător, pe termen mediu, de cooptare în cadrul structurii a poliţiştilor de poliţie judiciară, proiect în care trebuie antrenat Ministerul Justiţiei, prin specialiştii săi; implementarea de către procurorul şef al DIICOT a principiilor specializării procurorilor şi continuităţii în desfăşurarea activităţii”, sunt alte două obiective majore asumate de Daniel Horodniceanu.

    Procurorul Daniel Horodniceanu a identificat, în proiectul de management, şi mai multe riscuri la care este expusă DIICOT.

    Astfel, el aminteşte, în primul rând, de scurgerile de informaţii din dosare. De asemenea, procurorul susţine că un alt risc la care este expusă instituţia constă în interesul unor persoane din lumea interlopă locală de a recruta poliţişti şi magistraţi.

    Creşterea gradului de specializare a infractorilor în domeniul criminalităţii organizate, lipsa de protecţie fizică a procurorilor şi campaniile de presă care au indus o presiune psihologică asupra procurorilor sunt alte trei riscuri cu care se confruntă structura din Ministerul Public.

    Daniel Constantin Horodniceanu este unul dintre cei mai cunoscuţi procurori ieşeni, DIICOT Iaşi remarcându-se, sub conducerea sa, prin numărul foarte mare de arestări şi percheziţii care au dus la destructurarea unor reţele de contrabandă de tutun de la graniţa României cu Republica Moldova.

    Horodniceanu, care va împlini 41 de ani pe 26 mai, şi-a început activitatea profesională în anul 1998, pe postul de consilier juridic la Consiliul Judeţean Iaşi, unde a stat din august până în decembrie, din luna ianuarie a anului următor intrând pe postul de procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni. Acesta a stat aproape un an şi jumătate la Fălticeani, trecând apoi prin posturi similare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Paşcani şi la Iaşi.

    În noiembrie 2005, a devenit procuror al DIICOT – Biroul Teritorial Iaşi, fiind numit şef al acestei instituţii în 2006, pentru trei ani, până în 2009. Atunci, a revenit timp de trei ani pe postul de procuror al Serviciul Teritorial Iaşi al DIICOT, iar din 2012 conduce din nou acest serviciu ca procuror-şef.

    În toţi anii de activitate la Ministerul Public, în evaluările periodice, acesta a obţinut calificativul de “foarte bine”.

    Este specializat, printre altele, în audierea copiilor în procedurile judiciare şi în combaterea şi înţelegerea fenomenului traficului de femei în Europa.

  • Iohannis: Militarii români răniţi în Afganistan vor primi cele mai bune îngrijiri medicale

    ”Îmi îndrept gândurile către militarii noştri răniţi în Afganistan. Sunt alături de ei în aceste momente de grea încercare şi le doresc însănătoşire grabnică. Asigur familiile celor răniţi că militarii noştri vor primi cele mai bune îngrijiri medicale”, a transmis preşedintele Iohannis printr-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

    Patru militari români care acţionează în cadrul misiunii “Resolute Support” din Afganistan au fost răniţi, joi dimineaţă, în jurul orei 9.00, în urma exploziei unei maşini-capcană, aceştia aflându-se într-o misiune de patrulare, anunţă Ministerul Apărării.

    În urma atacului, militarilor li s-a acordat primul ajutor la faţa locului şi au fost transportaţi la spitalul din Kandahar, unde se află internaţi în stare stabilă, precizează MApN.

    Militarii executau o misiune de patrulare terestră, la aproximativ opt kilometri Sud-Est de Baza militară de la Kandahar.