BusinessMagazin

Tag: gasire

  • Poveştile tragice ale copiilor crescuţi de animale sălbatice. Majoritatea nu a reuşit să se reintegreze în societate – GALERIE FOTO

    Fotografa Julia Fullerton-Batten prezintă în imagini viaţa mai multor copii care au fost nevoiţi să trăiască printre animale. Din cauza lipsei contactului uman, copiii s-au sălbăticit, au învăţat să imite animalele şi de cele mai multe ori nu a mai fost posibilă intergrarea lor în societate, se arată într-un articol BBC. Fotografiile spun poveştile oamenilor izolaţi de societate, crescuţi în sălbăticie de la o vârstă fragedă.

    Julia Fullerton-Batten a recreat poveştile acestor tragedii prin intermediul acestor imagini frumoase şi tulburătoare, în acelaşi timp. Acestea nu sunt poveşti precum cea din “Cartea Junglei”, ci, de cele mai multe ori, sunt cazuri de abuz, neglijare, sărăcie şi violeţă domestică. “Nu vreau să exploatez aceste cazuri, ci vreau să sensibilizez lumea la ceea ce se întâmplă”, a spus ea

    Oxana Malaya, Ucraina, 1991

    Potrivit lui Fullerton-Batten, Oxana a trăit alături de câini timp de şase ani. A fost găsită când avea opt ani. Într-o noapte, Oxana a fost uitată afară de părinţii ei alcoolici. Căutând un loc călduros, fetiţa s-a dus în cuşca câinilor. Ea a adoptat comportamentul animalelor şi când a fost găsită, Oxana fugea în patru labe, respira cu limba scoasă şi lătra. Ea ştie să zică doar “da” şi “nu”. În prezent trăieşte într-o clinică din Odessa.

    Shamdeo, India, 1972

    Un băieţel de patru ani a fost găsit într-o pădure din India în 1972. Se juca cu puii de lupi. Pielea lui era închisă la culoare, avea dinţi foarte ascuţiţi, unghiile încovoiate şi avea bătături pe mâini şi pe genunchi. Nu a vorbit niciodată, dar a învăţat limbajul semnelor. A murit în 1985.

    Marina Chapman, Columbia, 1959

    Marina a fost răpită în 1954 la vârsta de cinci ani dintr-un sat din America de Sud şi a fost abandonată  în junglă de către răpitori. A trăit alături  de maimuţe timp de cinci ani înainte de a fi descoperită de vânători. A mâncat banane, rădăcini şi resturile de mâncare ale maimuţelor. Fetiţa a imitat comportamentul lor, iar acestea au acceptat-o lângă ele. Marina Chapman a fost integrată în societate, este căsătorită, trăieşte în Yorkshire şi are două fiice.

    John Ssebunya, Uganda, 1991

    John a fugit de acasă în 1988 la vârsta de 3 ani după ce a fost martor la uciderea mamei sale de câtre tatăl lui. A fugit în junglă şi a trăit alături de maimuţe şi s-a adaptat mediului înconjurător. În 1991 a fost prins şi plasat într-un orfelinat.

    Sujit Kumar, Fiji, 1978


    Sujit avea opt ani când a fost găsit în mijlocul drumului cotcodăcind şi dând din mâini precum o pasăre. Se comporta precum o găină. Părinţii lui îl încuiaseră în coteţul găinilor. Mama lui s-a sinucis, iar tatăl lui a fost ucis, apoi bunicul a devenit tutorele lui, dar nici atunci băieţelul nu a fost eliberat.

    Ivan Mishukov, Russia, 1998
     
    Ivan a fugit de acasă la vârsta de patru ani şi a trăit pe străzi alături de o haită de câini timp de doi ani înainte de a fi prins şi plasat într-o casă de copii. “Ivan a făcut o alegere, a ales să nu mai stea acasă, să trăiască pe stradă. A cerşit mâncare şi a împărţit-o cu haita de câini”, a spus Michael Newton, autorul care a spus povestea lui Ivan în cartea sa “Savage Girls and Wild Boys: A History of Feral Children”. 

    Fotografii realizate de Julia Fullerton-Batten.

     

  • De ce le era frică nu au scăpat! Refugiaţii au găsit o NOUĂ rută spre Europa, care ocoleşte toate obstacolele

    Îngheţat de vântul rece şi izbit de grindină, Yasir Arslanuk, un inginer sirian în vârstă de 55 de ani, „a descălecat” de pe bicicletă, după un lung voiaj prin Rusia împreună cu soţia şi cu ce doi băieţi ai săi, la graniţa cu Norvegia, reuşind astfel să ajungă în Europa pe una dintre cele mai noi şi mai greu de imaginat rute, scrie într-un material The New York Times.

  • Bine aţi venit în ecosistemul Apple

    Gigantul american a lansat recent  cele mai noi produse ale companiei. Terminalele mobile au primit un upgrade şi un „s” în coadă, Apple TV a fost îmbunătăţit, iar noutatea a venit sub forma unei tablete, iPad Pro. Tableta, cea mai mare de până acum din gama Apple, cu ecran de 12,9 inchi, va fi acompaniată de două accesorii: stylusul Apple Pencil şi o nouă tastatură care se aseamănă foarte mult cu tastatura oferită de Microsoft pentru tableta Surface, în urmă cu trei ani. Tableta porneşte de la 799 de dolari pentru versiunea de 32 GB, iar Apple Pencil va avea un preţ de 99 de dolari şi tastatura va costa 199 de dolari.

    Noile telefoane iPhone 6S şi 6S Plus vin cu tehnologia 3D Touch, au o carcasă din aluminiu 7000, care face produsele puţin mai groase şi mai rezistente, şi o nouă cameră foto de 12 MP, ce va putea filma în 4K. Noile iPhone-uri au păstrat acelaşi design şi aceeaşi dimensiune faţă de modelele precedente, însă Apple a lucrat sub capotă aducând îmbunătăţiri camerei foto, procesorului şi amprentei digitale.

    În cadrul aceluiaşi eveniment compania a prezentat şi versiunea nouă a Apple TV, disponibil de la sfârşitul lunii octombrie. Apple TV este lansat cu propriul sistem de operare, care permite dezvoltatorilor să dezvolte aplicaţii pentru televiziune. Acesta va fi compatibil cu Siri şi va avea o mică telecomandă pentru senzorii de mişcare. De asemenea, Siri va putea efectua căutări în aplicaţiile video, între care HBO, Netflix sau Showtime, pentru găsirea programelor de vizionat. În plus, dispozitivul permite utilizatorilor să joace jocuri video.

    Noul Apple TV va fi comercializat cu preţuri cuprinse între 149 de dolari şi 199 de dolari, în funcţie de nivelul de stocare a datelor.

    Singura schimbare de design în privinţa telefoanelor este faptul că noile telefoane vor fi disponibile într-o nouă culoare, aşa-zisa Rose Gold. La interior, treaba stă altfel. În primul rând, noul procesor A9 cu care sunt dotate telefoanele este cu 70% mai performant decât vechiul model. Altă schimbare importantă este tehnologia 3D Touch, care oferă o funcţionalitate variată bazată pe cât de ferm este presat ecranul, astfel că utilizatorul va putea previzualiza mailuri şi SMS-uri fără a le deschide. Ai putea asocia această mişcare cu right-click-ul mouse-ului. De patru ani încoace Apple nu a mai umblat la pixelii camerei foto. De data aceasta s-au gândit la un upgrade şi au mărit senzorul la 12 megapixeli, iar camera frontală va avea 5 MP.

    Mărimea contează când vine vorba de ecranele tabletelor, iar Apple a făcut un pas în faţă, mărind displayul de la 7,9 inchi (iPad Air) la 12,9. Însă ecranul ar trebui să fie şi mai frumos cu o rezoluţie mai mare şi cu o densitate de 264 de pixeli pe inchi. Pe lângă asta, dispozitivul ar fi şi eficient în conservarea energiei, având abilitatea de a reduce rata refresh-ului de la 60 fps la 30 fps. Cei de la Apple susţin că iPad Pro este mai rapidă decât 80% dintre PC-urile portabile de pe piaţă, ţintind piaţa de business, care este interesată de combinaţia de mobilitate şi performanţă, dar şi pe cei interesaţi de design grafic prin implementarea Apple Pencil.

    Ca la orice eveniment Apple din ultimii ani, atât fanii, cât şi presa şi industria îşi fac părerile auzite despre noile produse ale companiei californiene. Analiştii au avut păreri împărţite despre noile produse Apple.

    „Lansările de iPhone 6S, Apple TV şi iPad Pro s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor noastre. Considerăm că noile produse Apple, în special iPhone-ul 6S, vor contribui la câştigarea cotei de piaţă pe segmentul high-end al pieţei de smartphone-uri. Însă iPad Pro nu ne schimbă previziunile pentru anul 2016, deoarece vânzările iPad vor înregistra o scădere cu 4%”. au spus analiştii Gene Munster şi Douglas J. Clinton din cadrul firmei de consultanţă Piper Jaffray.
    Jim Suva, analist în cadrul grupului financiar Citi, a spus: “Nu ne schimbăm estimările pentru acţiunile Apple. Ne menţinem recomandarea de a achiziţiona acţiunile Apple. Credem că potenţialul limitat de creştere pe termen scurt i-ar putea face pe unii investitori să-şi vândă acţiunile, ceea ce deschide o poartă atractivă pentru investitorii interesaţi de achiziţii pe termen lung. Ne aşteptăm ca Apple să depăşească competiţia în profiturile generate în industrie”.

    Iar analiştii Ben Schachter şi John Merrick din cadrul grupului financiar Macquarie şi-au exprimat dezamăgirea în legătură cu evenimentul de lansare. „În mare, au fost mai multe dezamăgiri la evenimentul Apple decât surprize plăcute şi niciun produs sau serviciu revoluţionar. Pe termen lung, continuăm să credem în ecosistemul Apple”, au spus ei.

    Fie că e vorba de produse revoluţionare sau doar de îmbunătăţirea gadgeturilor consacrate, Apple ştie să vândă. Precomenzile pentru noile modele iPhone au stabilit un nou record, depăşind 10 milioane de unităţi în primul weekend de la lansare, conform Wall Street Journal. „Reacţia consumatorilor în legătură cu noile telefoane de la Apple este pozitivă, atitudine văzută în precomenzile record făcute din toată lumea”, a spus Trudy Muller, purtătorul de cuvânt al Apple.

    De menţionat ar fi şi programul de upgrade al celor de la Apple, valabil doar în Statele Unite. Programul le permite clienţilor să plătească în rate şi să treacă la următorul device în fiecare an, deblocat, disponibil în orice reţea. Astfel este eliminată nevoia clienţilor de a încheia abonamente scumpe la operatori pentru a avea acces mai ieftin la telefoanele mai scumpe. Poate că produsele lansate anul acesta nu sunt atât de revoluţionare precum cele din anii trecuţi, însă Apple şi-a întărit poziţia în piaţă şi vrea să atace mai multe tipuri de ecrane, indiferent că vorbim de telefoane mobile, tablete, laptopuri sau televizoare.

  • Noua iubită a lui Ronaldo este O ROMÂNCĂ CELEBRĂ! Cum l-a cucerit

    Celebrul fotbalist Cristiano Ronaldo a trecut peste despărţirea de Irina Shayk şi are acum o nouă iubită: o rămâncă extrem de cunoscută. 

    Noua iubită a lui Ronaldo este O ROMÂNCĂ CELEBRĂ! Ce spune aceasta

  • De ce a fost plătit acest tânăr de NASA cu 18.000 de dolari ca să stea în pat 70 de zile

    Drew Iwanicki a găsit o metodă nonconvenţională de a face bani. El a participat la un studiu NASA numit CFT 70, studiu menit să descopere mai multe despre modul cum oasele şi muşchii se deteriorează în spaţiu, scrie site-ul nextshark.com

    Iwanicki a găsit anunţul NASA pe reddit şi a aplicat. “Nu mă aşteptam să mă contacteze. După o săptămână am primit un răspuns de la echipa de cercetare a NASA. Mi-au analizat istoria medicală şi a familiei mele, apoi m-au chemat la Texas pentru examen medical.”, a spus el.

    A trecut un an şi nu a primit răspuns. Nu credea că o să-l selecteze. În august 2014 a fost dat afară de la job şi în aceeaşi lună a primit o scrisoare de la NASA. Îl rugau să se alăture studiului. “Lucrurile s-au potrivit pentru că nu ştiam ce voiam să fac mai departe. M-am gândit că este o oportunitate care apare o singură dată în viaţă şi că o să fac bani şi aş avea timp să mă gândesc la viitorul meu”, a spus Iwanicki.

    A fost greu la început. Nu era obişnuit să stea toată ziua în pat. “Nu am fost niciodată internat la spital, aşa că ideea de a sta toată ziua întins în pat era o chestiune străină pentru mine. Fizic, a fost o experienţă foarte dureroasă. Corpul nu este obişnuit să stea întins atât de mult. Mă durea capul, spatele. Să stai orizontal este dificil.” a povestit el.

    Acesta nu era întins perfect orizontal, ci stătea cu picioarele puţin ridicate. Avea voie să stea pe o parte sau pe burtă. “În primele zile nu făceam nimic decât să mă întorc de pe-o parte pe alta. Să eliberez din presiunea asupra coloanei vertebrale”, a spus el.
    Iwanicki era monitorizat 24 de ore din 24. Dacă avea nevoie la baie sau voia să facă un duş, tot în poziţie orizontală trebuie să le facă. “Era o cameră specială pentru duşuri. Era un pat din plastic pe care eram aşezat apoi mă spălam acolo, capul de duş fiind mobil.” a spus Drew Iwanicki.

    Prietena lui a avut voie să vină o singură zi în vizită şi nu le-a fost permis să stea în acelaşi pat sau să mănânce împreună.
    “Aveam voie să stau 30 de minute pe zi, ridicat în coate şi aveam voie să-mi întind mâinile deasupra capului. Dar cam atât. Erau foarte stricţi în privinţa regulilor”, a povestit el.

    Mâncarea era bine proporţionată, fiecare calorie calculată. “Trebuia să mănânc tot din farfurie, nu aveam voie să las nimic. Chiar dacă aveam prea mult sos, ketchup sau sirop de arţar. Chiar dacă terminasem toast-ul a trebuit să mănânc şi restul de sirop de arţar.” a spus el.

    La final, Drew Iwanicki a primit 17.800 de dolari pentru 108 zile (aici intra şi perioada de dinaintea testului propriu zis şi perioada de după). Sumă care nu a fost scutită de taxe. El fiind nevoit să plătească statului 5.000 de dolari.

    Pe 2 decembrie 2014 a mers pentru prima dată după 70 de zile. Acesta a povestit experienţa sa publicaţiei Vice. “Îmi simţeam picioarele foarte grele. Eram transpirat. Simţeam că leşin. Privirea s-a întunecat şi staff-ul m-a pus imediat pe pat”.

     


     

  • Criza refugiaţilor, lecţia de la Ankara: Turcia adăposteşte cel mai mare număr de refugiaţi din lume

    Turcia adăposteşte cel mai mare număr de refugiaţi din lume, iar deschiderea arătată faţă de cei două milioane de sirieni şi irakieni care au fugit din calea războiului civil a protejat naţiunile europene de o criză a migraţiei mai gravă decât cea cu care se confruntă în prezent. În timp ce guvernele europene nu reuşesc să găsească o soluţie comună, iar Ungaria a ridicat un gard la graniţa cu Serbia pentru a stăvili valul de migranţi, liderii de la Ankara promit că vor continua să primească refugiaţi. Această politică riscă să devină o povară politică înaintea alegerilor anticipate din Turcia, programate în noiembrie, în special în oraşele din apropierea frontierei, unde numărul refugiaţilor sirieni a devenit mai mare decât cel al localnicilor.

    Când războiul din Siria a izbucnit în 2011, autorităţile din Turcia au crezut că zeci de mii de refugiaţi vor traversa frontiera de 900 de kilometri a ţării. De atunci, luptele au luat amploare, iar militanţii Statului Islamic au exploatat haosul pentru a impune o conducere brutală, în stil medieval, în mari părţi din Siria şi Irak.

    Turcia a cheltuit 6,5 miliarde de euro în scop umanitar, inclusiv pentru cele mai bine echipate tabere de refugiaţi construite vreodată, dotate cu şcoli, asistenţă medicală şi servicii sociale.

    „Este una dintre cele ample reacţii umanitare pe care le-am văzut vreodată. Este acceptarea faptului că, indiferent de inconveniente, Turcia trebuie să îşi ajute vecinii“, a declarat pentru Reuters Rae McGrath, din partea agenţiei americane Mercy Corps. El avertizează însă că abilitatea Turciei de a ajuta refugiaţii ajunge la saturaţie, iar Sinan Ulgen, preşedinte al Center for Economics and Foreign Policy Studies (EDAM) din Istanbul, are o opinie similară. „Reacţia Turciei a fost mai umană decât cea a Europei şi mai aproape de valorile universale exprimate de liderii UE. Mulţi încearcă să înţeleagă până unde este dispusă Turcia să meargă. Cred că ajungem la limită“, consideră Ulgen.

    O explozie care a avut loc în luna iulie în oraşul de frontieră Suruc, atribuită organizaţiei Statul Islamic, a amplificat temerile că politica uşilor deschise facilitează intrarea militanţilor în Turcia, iar prăbuşirea armistiţiului cu insurgenţii kurzi, în aceeaşi lună, a sporit îngrijorarea.

    Cea mai mare provocare este însă una pe termen lung. Autorităţile de la Ankara au probleme cu integrarea unei populaţii de refugiaţi uriaşe, care nu vorbeşte turca şi are perspective limitate de a se întoarce prea curând acasă.

    Ministrul muncii a anunţat în august că nu va acorda permise de muncă refugiaţilor, explicând că un astfel de program ar fi incorect pentru turcii care caută locuri de muncă.

    Turcia a fost lăudată la nivel internaţional pentru adăpostirea a două milioane de refugiaţi, alungaţi de conflictul de patru ani din Siria. Marea majoritate a refugiaţilor caută însă să îşi contruiască o viaţă în afara taberelor de refugiaţi, astfel că efortul de ajutor devine mai complicat.

    Turcia se confruntă cu o rată a şomajului de aproape 10% şi cu încetinirea creşterii economice, autorităţile turce criticând în repetate rânduri reticenţa Europei de a suporta o parte din povara refugiaţilor. În prezent, cei care beneficiază de protecţie temporară în Turcia pot lucra în interiorul comunităţii de refugiaţi, ca medici sau profesori, dar ministrul muncii şi protecţiei sociale, Faruk Celik, a spus că nu există planuri de acordare a permiselor de muncă în cadrul unui program general. Decizia, criticată de reprezentanţii organizaţiilor umanitare, a determinat refugiaţii să se urce în bărci şi să ia drumul Europei.

    Spre deosebire de Grecia, care a permis multor refugiaţi să îşi continue drumul, forţele de securitate turce patrulează rutele către Europa, reţinând bărci şi refugiaţi. Deseori, aşa cum a fost cazul lui Aylan Kurdi, băieţelul de trei ani care s-a înecat cu fratele şi mama sa, forţele turce recuperează trupurile celor care îşi pierd viaţa în drum spre Europa.

    Turcia acordă refugiaţilor statutul de „protecţie temporară“, pentru a avea acces la şcolarizare, servicii de sănătate şi sociale. Dar costurile cresc exponenţial, iar indicatorii economici se contractă. Lira a atins minime record în raport cu dolarul, în luna septembrie, în timp ce economia a crescut în 2014 cu numai 2,9%, cu mult sub obiectivul guvernului, de 5%. Perspectiva economică negativă nu face decât să amplifice fluxul ilegal de refugiaţi către Europa. “Nu este viaţă aici. Trebuie să trăim o viaţă normală. Vreau să îmi găsesc de lucru“, a spus un tânăr de 32 de ani refugiat din oraşul sirian devastat Alep, care aşteapta să treacă ilegal din Bodrum, Turcia, în insula elenă Kos.

  • Balena albastră care a întrerupt comentatorul TV care vorbea despre cât de greu de găsit sunt balenele albastre – VIDEO

    Zoologul Mark Carwardine vorbea, la filmările noului serial Big Blue LIve, produs de BBC One, despre cât de greu de observat sunt balenele albastre. Imediat după ce a terminat propoziţia, o balenă albastră a ţinut să îl contrazică.

  • Cronică de film: Southpaw

    Încep prin a spune că cel mai bun lucru din Southpaw este interpretarea lui Jake Gyllenhaal (Prisoners, Nightcrawler, Donnie Darko, Zodiac). Actorul de 35 de ani îşi face treaba cu brio, aşa cum a făcut-o de nenumărate ori de-a lungul anilor. Gyllenhaal este unul dintre cei mai talentaţi actori ai generaţiei sale, iar alegerea sa de a juca mai mult în producţii independente este singura explicaţie pentru faptul că a fost ignorat de Academia Americană de Film (Gyllenhaal are o singură nominalizare la Oscar, pentru rolul din Brokeback Mountain). În distribuţie îi regăsim şi pe excelentul Forest Whitaker (Last King of Scotland, Platoon, Lee Daniels’ The Butler) şi pe Rachel McAdams (Midnight in Paris, Sherlock Holmes, About Time).

    Regia filmului este semată de Antoine Fuqua, cunoscut publicului larg mai ales pentru filme de acţiune precum Olympus Has Fallen, The Equalizer, Shooter sau Training Day. Trecerea către genul dramatic nu pare să îi fi prins foarte bine, pentru că desfăşurarea pare pe alocuri grăbită, iar acest lucru duce la o lipsă de profunzime a caracterelor prezentate. Spectatorul nu ajunge să cunoască bine personajele, iar asta afectează experienţa generală a filmului.

    Scenariul prezintă un atlet aflat în anii de glorie, care ajunge pe culmile disperării, dar reuşeşte, în cele din urmă, să găsească puterea de a triumfa din nou. Povestea are câteva momente dramatice bine realizate, dar nu reuşeşte să surprindă pe parcursul celor mai mult de două ore. Spectatorul ştie, încă de la bun început, cum se va termina filmul.

    În concluzie, Southpaw este un film mediocru, dar acest lucru se datorează în mare măsură actorilor. Cu o altă distribuţie, el ar fi trecut neobservat şi fără prea mult succes. Este un film cu o desfăşurare uşor de anticipat, destinat în mare măsură celor care au apreciat filme precum Rocky sau The Fighter.

    Nota: 7/10

  • Cronică de film: Southpaw

    Încep prin a spune că cel mai bun lucru din Southpaw este interpretarea lui Jake Gyllenhaal (Prisoners, Nightcrawler, Donnie Darko, Zodiac). Actorul de 35 de ani îşi face treaba cu brio, aşa cum a făcut-o de nenumărate ori de-a lungul anilor. Gyllenhaal este unul dintre cei mai talentaţi actori ai generaţiei sale, iar alegerea sa de a juca mai mult în producţii independente este singura explicaţie pentru faptul că a fost ignorat de Academia Americană de Film (Gyllenhaal are o singură nominalizare la Oscar, pentru rolul din Brokeback Mountain). În distribuţie îi regăsim şi pe excelentul Forest Whitaker (Last King of Scotland, Platoon, Lee Daniels’ The Butler) şi pe Rachel McAdams (Midnight in Paris, Sherlock Holmes, About Time).

    Regia filmului este semată de Antoine Fuqua, cunoscut publicului larg mai ales pentru filme de acţiune precum Olympus Has Fallen, The Equalizer, Shooter sau Training Day. Trecerea către genul dramatic nu pare să îi fi prins foarte bine, pentru că desfăşurarea pare pe alocuri grăbită, iar acest lucru duce la o lipsă de profunzime a caracterelor prezentate. Spectatorul nu ajunge să cunoască bine personajele, iar asta afectează experienţa generală a filmului.

    Scenariul prezintă un atlet aflat în anii de glorie, care ajunge pe culmile disperării, dar reuşeşte, în cele din urmă, să găsească puterea de a triumfa din nou. Povestea are câteva momente dramatice bine realizate, dar nu reuşeşte să surprindă pe parcursul celor mai mult de două ore. Spectatorul ştie, încă de la bun început, cum se va termina filmul.

    În concluzie, Southpaw este un film mediocru, dar acest lucru se datorează în mare măsură actorilor. Cu o altă distribuţie, el ar fi trecut neobservat şi fără prea mult succes. Este un film cu o desfăşurare uşor de anticipat, destinat în mare măsură celor care au apreciat filme precum Rocky sau The Fighter.

    Nota: 7/10

  • Citatul zilei: Pablo Picasso

    Pablo Picasso: “Inspiraţia există, dar ea trebuie să te găsească muncind.”

    Vezi aici citatele săptănânii trecute.