BusinessMagazin

Tag: experienta

  • Bitdefender îşi dublează business-ul pe segmentul enterprise

    Bitdefender continuă strategia de dezvoltare agresivă a segmentului enterprise prin numirea lui Vincent Schiavo pe poziţia de Senior Vice President, Worldwide Enterprise Sales and Marketing şi a lui Harish Sunderam Agastya ca Vice President, Enterprise Solutions.

    Cei doi vicepreşedinţi îi raportează lui Bogdan Irina, Chief Operating Officer în Bitdefender şi vor lucra în biroul din Santa Clara, California, hub-ul enterprise din Statele Unite ale Americii al companiei.

    Vincent Schiavo este un veteran al industriei IT, cu peste 30 de ani de experienţă.  El se alătură Bitdefender cu un istoric impresionant de creştere accelerată a unor companii precum Secure Computing, al cărei volum de business a crescut de aproape 10 ori sub conducerea lui Schiavo, înainte de a fi achiziţionată de McAfee, acum Intel Security. În noua sa funcţie, Vincent Schiavo va contribui la transpunerea leadership-ului tehnologic al Bitdefender într-o poziţie dominantă în vânzările globale de securitate cibernetică pentru sectorul enterprise.

    Harish Sunderam Agastya aduce în Bitdefender o bogată experienţă în securitatea cibernetică pentru corporaţii, ocupând anterior poziţii importante în companii precum Trend Micro, Dome9 sau CloudPassage. El va conduce echipele de Enterprise Product Management, Product Marketing, Services şi Market Inteligence.

    Bitdefender este o companie de securitate informatică cu activitate la nivel global, care livrează soluţii de securitate în peste 100 de ţări, printr-o reţea complexă de distribuitori şi parteneri.

  • Xerox România anunţă două promovări la nivel regional şi două la nivel local

    Alina Zărnescu şi Florina Sereş au fost promovate la nivel de regiune în cadrul Xerox Corporation pe poziţiile de Director, Human Resources, Central & Eastern Europe, Israel & Turkey (CIT) şi, respectiv, General Manager Supplies, CIT. În locul Alinei Zărnescu a fost numită, începând cu data de 1 aprilie 2016, Manuela Son, iar departamentul Channels, condus până acum de Florina Sereş, va intra sub coordonarea Franciscăi Lebrun, care va prelua poziţia de Channels Business Director.

    “Noile numiri reflectă politica globală de resurse umane a Xerox Corporation care a oferit întotdeaua şi oferă în continuare oportunităţi de carieră la nivel naţional şi internaţional celor mai buni angajaţi ai săi”, afirmă Gabriel Pantelimon, General Manager Xerox România. “Având în vedere performanţele locale ale colegelor noastre Alina şi Florina, promovările la nivel internaţional sunt consecinţe fireşti în evoluţia lor profesională. Sunt convins că ele vor face faţă cu brio provocărilor pe care le vor întâmpina în noile funcţii. Din noile lor poziţii în managementul organizaţiei locale, Manuela şi Francisca vor contribui, datorită vastei lor experienţe, la dezvoltarea business-ului Xerox România şi la succesul companiei noastre.”

    În noua calitate, Alina Zărnescu este responsabilă cu dezvoltarea strategiei de resurse umane la nivelul Europei Centrale şi de Est, Israel şi Turcia, inclusiv pentru Xerox Services. Alina Zărnescu s-a alăturat echipei Xerox România în 2013, anterior lucrând la Procter & Gamble. Alina a coordonat implementarea sistemului GEMS HR în România, ţara noastră fiind prima din regiune care a introdus un sistem global de administrare a angajaţilor. În plus, departamentul condus de ea a primit, în 2014 şi 2015, premiul “The Best CIT HR Operations”, acordat de Xerox regiunii din care România face parte.

    În calitate de General Manager Supplies, Central & Eastern Europe, Israel & Turkey, Florina Sereş se ocupă de dezvoltarea strategiei privind consumabilele la nivel regional, implementând iniţiativele Developing Markets Operations (DMO). Florina Sereş s-a angajat la Xerox România în 2011, fiind pe rând Channels Manager şi Channels Director. Sub conducerea ei, departamentul Channels a primit premiul „The Best CIT Channels Operations’’, cinci ani la rând.

    Noul HR Manager Xerox România, Manuela Son, face parte din echipa de management de primă linie a companiei şi coordonează activitatea de resurse umane la nivel local. În acelaşi timp, Manuela îşi păstrează şi responsabilităţile legate de regiunea Central European Distributor Group (CDG). Manuela Son s-a alăturat Xerox în 2013, ca şi HR Manager CDG şi Learning & Development MEA (Middle East & Africa),  având o experienţă anterioră în zona de consultanţă şi management, ca HR Consultant în cadrul Sales Consulting şi HR Manager România & Bulgaria, în cadrul Ferrero.

    Francisca Lebrun, Channels Business Director, este responsabilă de coordonarea întregii reţele de peste 2.000 de parteneri şi reselleri ai Xerox şi a activităţilor, prin canalele de vânzări indirecte de echipamente şi servicii.  Cu o experienţă de peste 16 ani în echipa Xerox România, Francisca a deţinut mai multe funcţii cheie la nivel local şi regional, iar din 2007 face parte din echipa de management de primă linie a companiei.

  • Era şomeră când i-a venit această idee simplă de afacere iar acum deţine o avere impresionantă – GALERIE FOTO

    Michelle Mone nu a avut o experienţă prea plăcută în primii anii de afaceri. A fost dată afară de la primul ei job deoarece a minţin în CV-ul ei. Totuşi aceast lucru nu a oprit-o şi a creat unul dintre dintre cele mai reprezentative branduri de lenjerie din lume.

    În prezent, antreprenoarea are o avere estimată de 30 milioane de dolari.

    Fondatoarea Ultimo a crescut într-o parte săracă a oraşului Glasgow, Scoţia şi a părăsit şcoala la 15 ani pentru a deveni model pentru a-şi ajuta financiar părinţii. Tatăl său suferea de o boală rară degenerativă care nu-i permitea să muncească. Cariera sa în modeling s-a terminat la 18 ani când a rămas însărcinată cu Michael Mone, cu care s-a căsătorit şi alături de care a lansat marca de sutiene Ultimo. Cei doi au divorţat în 2011.

    Ea nu era mulţumită să stea acasă şi-şi dorea o carieră. A inventat mai multe calificări şi a fost angajată pe un post de marketing în cadrul fabricii de bere, Labatt. În doar doi ani a devenit şeful echipei de vânzări şi marketing, dar a fost dată afară când s-a aflat că a minţit în CV.

    A pus bazele unei companii, iar soţul ei a devenit “financial adviser” în cadrul firmei. S-a hotărât să producă sutiene după ce a purtat un sutien inconfortabil la un eveniment festiv. S-a gândit că poate realiza un sutien mai confortabil şi mai frumos. Mone a citit un articol despre un nou produs din silicon care ar fi putut fi folosit la creearea unui sutien mai flexibil, mai confortabil. A abordat compania şi a obţinut licenţa pentru Europa. În 1996 a înfiinţat compania MJM international şi aşa s-a născut brandul de sutiene Ultimo. Potrivit spuselor ei, brandul Ultimo valorează 50 milioane de lire sterline.

    În 2001 Prinţul Charles a invitat-o pe Michelle să se alăture consiliului de administraţie al “The Princes Scottish Youth Business Trust”.
    În 2010 a primit recunoaşterea pentru contribuţia adusă în afacerile din Marea Britanie obţinând medalia de Ofiţer al Ordinului Imperiului Britanic. 

    Nu totul a fost uşor. În primii ani de existenţă ai companiei, un distribuitor a fugit cu 1.8 milioane de lire sterline din banii Ultimo. “Puteam să cedez nervos, dar nu am lăsat acest lucru să se întâmple”, a declarat Mone. Iar în 2003 a fost şefuită şi bătută de un atacator necunoscut, care a furat mai multe prototipuri de sutiene.

    “Mi-aş fi dorit să fiu o femeie care să se bazeze pe soţul ei, dar nu sunt. Foarte puţini bărbaţi apreciază femeile independente. Dacă eram o femeie casnică probabil că încă aş fi fost căsătorită cu Michael”, a declarat ea în 2012 pentru Sunday Times.

    Divorţul a costat-o 24 milioane de lire sterline, bani cu care i-a cumpărat acţiunile lui Michael de la Ultimo. În 2013, MJM International a fost cumpărat de către MAS Holdings, companie de lenjerie şi articole sportive din Sri Lanka, iar în noiembrie 2014 Michelle a vândut 80% dintre acţiuni către MAS Holdings şi a pornit afacerea cu saloane de bronzat UTan.

    În august 2015 şi-a dat demisia din board-ul MJM International pentru a evita conflictul de interese cu noul său post, membru în Camera Lorzilor a Parlamentului Regatului Unit. În septembrie 2015 i-a fost înmânat titlul de baronesă.
     

  • Upgrader, programul care-şi propune să ajute afacerile antreprenoriale să se dezvolte

    Conform unei recente statistici, doi tineri din zece sunt tentaţi de antreprenoriat, dar există elemente – birocraţia, finanţarea sau taxele – care, spun ei, sunt principalele obstacole. În aceste condiţii, întâlnirea cu un mentor sau cu un business angel, cu un antreprenor cu state vechi, poate fi hotărâtoare pentru dezvoltarea afacerii şi reuşita tânărului antreprenor.

    Dar şansele de succes cresc atunci când cineva realizează conexiunea între tânărul începător şi cel cu experienţă, iar aici intră în scenă Upgrader, programul gândit de Constantin Stanciu şi Valentin Ion. „Prin numele ales vrem să evidenţiem faptul că, atunci când intrăm în contact cu un start-up, prin acţiunile noastre încercăm să-l upgradăm, să-l ducem la un nou nivel, indiferent de stadiul în care se află. Upgrader organizează un program care îşi propune să ajute afacerile antreprenoriale aflate la început de drum să se dezvolte“, explică Constantin Stanciu.

    Concret, cei doi formează grupuri de 20 de antreprenori, care, în urma unui proces de circa o lună, sunt ajutaţi să îşi găsescă direcţia potrivită pentru validarea ideii lor şi să îşi stabilească o strategie pe termen lung de dezvoltare. „Am strâns în program antreprenori consacraţi, cu experienţă, care au ajuns la un anumit nivel şi care interacţionează cu tinerii antreprenori.“ Întâlnirile sunt în general restrânse, dar organizează şi workshopuri care îi ajută pe începători să intre în contact cu lumea afacerilor. Printre antreprenorii consacraţi se numără Bogdan Tudor, fondator al Class IT, Al Kamara, fondator al agenţiei de advertising Wave Division, Dan Ştefan, fondatorul Autonom Rent a Car, şi mulţi alţii care s-au arătat, la discuţii, foarte deschişi să participe.

    Un prim program de acest fel va începe la mijlocul lunii aprilie; până atunci cei de la Upgrader au organziat întâlniri sub ideea „De la start-up la o afacere profitabilă“. „În fiecare lună aducem câte trei antreprenori şi fiecare are la dispoziţie câte 30 de minute pentru a oferi publicului câte un sfat din zona antreprenorială, public format în cea mai mare măsură din fondatori de start-up-uri. În cadrul evenimentelor şi tinerii antreprenori vor putea să îşi prezinte, în trei minute, activitatea; este acesta un exerciţiu pentru ei, pentru viitoarele discuţii cu investitorii. În acelaşi timp vor avea posibilitatea să primească feedback de la antreprenori şi public“, spune Stanciu. Un alt tip de eveniment este Upgrader Arena, un concept care va fi organizat prima oară în mai, unde vor aduce investitori care vor forma un juriu şi în faţa acestuia vor apărea acele start-up uri care sunt pregătite să aibă o discuţie cu un investitor.

    De unde vine dorinţa de a ajuta? „Şi eu, şi partenerul meu am lucrat într-un ONG şi de trei ani organizăm genul acesta de proiecte, pentru antreprenori şi pentru manageri. Pentru cei ce merg cu bicicleta la birou am organizat «Business pe bicicletă», un concept care demonstra că bicicleta poate fi un mijloc de transport şi oamenii pot avea un stil de viaţă sănătos, dar şi programe pentru antreprenori, workshopuri, evenimente de networking, şi am văzut potenţialul pe care îl constituie în România tinerii şi dorinţa lor de a face antreprenoriat. Parcă s-a schimbat conceptul faţă de acum câţiva ani, văd că oamenii au început să îşi dorească să facă antreprenoriat care are la bază o pasiune, are un scop, are un impact şi creează o comunitate. Parcă nu mai sunt pe primul loc conceptul câştigului pe termen scurt, oamenii sunt mai comunicativi, mai deschişi, fac mult mai multe parteneriate. Oamenii au început să conştientizeze că ce se întâmplă în societate depinde de noi toţi, că fiecare avem câte un impact.“

    Şi Upgrader priveşte partea financiară cu oarecare detaşare. Compania se finanţează din resurse proprii şi iniţiatorii proiectului nu se gândesc pentru moment la breakeven, acesta nu este o ţintă. „Programul implică o serie de taxe, însă nu este o afacere care mizează pe câştiguri, ci mai degrabă pe impactul pe care îl au şi comunitatea pe care o poate crea pe termen lung.“

    Constantin Stanciu, absolvent de marketing, a lucrat în mai multe companii, unde a dezvoltat strategii de vânzări sau parteneriate, iar Valentin Ion se ocupă cu partea tehnică, are experienţă pe zona de programare, situri, promovare în online, campanii. Cum cred că vor evolua? „Cel mai important lucru pentru noi este să continuăm, pentru că vedem că lucrurile se schimbă. Vrem să creăm o comunitate care să se susţină şi să poată genera noi start-up-uri de succes. Ne vedem, peste câţiva ani, ca locul în care orice start-up îşi găseşte o resursă, indiferent de nevoia pe care o are, de mentor, de training, de investiţii, de comunitate, de networking.“

    „Pentru dezvoltarea noastră, ca societate, ar trebui în primul rând ca noi, românii, să ajungem la momentul în care să ne dorim să fim ceea ce putem fi noi cel mai bine, din ceea ce suntem, şi să nu ne dorim să fim ca alţii. Mi se pare un moment crucial în dezvoltarea noastră, cel în care acceptăm cine suntem şi încercăm să ajungem cea mai bună variantă a noastră, să ne acceptăm situaţia, să ne acceptăm tradiţiile, să începem să ne respectăm tradiţiile, lucru care cred că va duce la un alt pas foarte important de care avem nevoie, acela de a fi mai uniţi“, spune Stanciu.

    Avem nevoie de unitate şi în această unitate toţi trebuie să fim conştienţi că avem un impact, cât de mic. „Şi noi încercăm să transmitem lucrul acesta start-up-urilor cu care lucrăm. Chiar dacă ai doi angajaţi şi 100 de clienţi într-un an, trebuie să te gândeşti la exemplul pe care îl oferi în societate, pentru că tu, în start-up-ul tău, creşti o comunitate de clienţi, de parteneri, de angajaţi. Dacă vei reuşi să o impactezi pozitiv, fiecare, la rândul lui va transmite mai departe ceea ce tu ai realizat.“

  • Locul de muncă unde femeile câştigă mai mult decât bărbaţii

    Potrivit unui sondaj realizat de Stratoscale, salariile femeilor care lucrează în data center sunt mai mari decât salariile bărbaţilor, indiferent poziţia ocupată, informează Fortune.

    În cadrul sondajului au răspuns 310 de profesionişti din data center din întreaga lume. Dintre aceştia doar 11,7 dintre respondenţi au fost femei, dar, în medie, acestea au câştigat cu 17% mai mult decât omologii lor de sex masculin, în orice categorie de experienţă,. după cum se poate vedea în graficul de mai jos.


    Totuşi salariile operatorilor din  data center sunt mai mici decât cei care lucrează în dezvoltare, infrastructură IT sau cloud computing.

  • Compania de servicii financiare Mazars recrutează peste 60 de tineri absolvenţi şi profesionişti cu experienţă

    Mazars anunţă derularea unei campanii de recrutare în care vor fi angajaţi peste 60 de tineri, atât proaspăt absolvenţi, cât şi profesionişti cu experienţă. Procesul de recrutare are loc în contextul dezvoltării tuturor liniilor de business şi a serviciilor companiei, de audit, consultanţă fiscală, consultanţă financiară, contabilitate şi servicii de salarizare.

    “Vrem să găsim tinerii talentaţi şi extrem de motivaţi care vor să ni se alăture şi să aducă o schimbare, tineri care doresc să aibă un start de succes în carieră sau să-şi dezvolte cariera mai departe. Atunci când sunt pregătiţi să facă trecerea de la studiile economice urmate la facultate către viaţa profesională, vrem să fim prima opţiune pe care tinerii o iau în considerare”, spune René Schöb, Country Managing Partner Mazars.

    Procesul de recrutare vizează tineri absolvenţi de studii economice si profesionişti cu cel puţin 3 ani de experienţă în domenii relevante pentru poziţiile anunţate. Selecţia include mai mulţi paşi, începând cu o serie de teste profesionale şi psihometrice, urmate de un interviu cu un reprezentant de resurse umane şi interviul cu managerul echipei pentru care se face recrutarea. Candidaţii trebuie să vorbească fluent limba engleză, iar cunoaşterea limbii germane sau a limbii franceze reprezintă un avantaj.
     

  • Ufuk Tandogan, Garanti Bank: “Încearcă să nu devii un om de succes, ci mai degrabă un om de valoare”

    Garanti Bank a urcat pe locul 10 în topul sistemului bancar în funcţie de active, acestea majorându-se anul trecut cu 16%, până la 10,5 miliarde de lei. Planurile băncii pentru 2016 vizează trei direcţii clare: creştere, diversificarea portofoliului şi consolidarea poziţiei, spune Ufuk Tandogan, care de patru ani este CEO Garanti Bank Romania. Cât de folositoare se dovedeşte experienţa celor două crize din Turcia din perioada în care lucra în sistemul bancar turc, care sunt diferenţele dintre cele două pieţe şi care sunt principalele obiective ale mandatului său ne spune chiar liderul Garanti.

    “Încearcă să nu devii un om de succes, ci mai degrabă un om de valoare”, îl citează Ufuk Tandogan pe Albert Einstein atunci când este întrebat despre stilul său de management. Tot el completează: a avea succes nu este întotdeauna un lucru greu de realizat, dar a adăuga valoare la ce faci şi cine eşti este mult mai dificil. Este însă încredinţat că acest lucru e posibil, dacă sunt îndeplinite cinci criterii esenţiale: muncă, viziune, răbdare, ambiţie şi timp.

    „Cred cu tărie în puterea exemplului, iar în cazul meu, cel puţin, a fost nevoie de mulţi ani şi de multă muncă pentru a ajunge să acumulez experienţa pe care o am astăzi.” Motiv pentru care îi sfătuieşte pe membrii echipei sale să acorde timpul necesar construirii unei cariere, să înveţe câte un lucru nou în fiecare zi, să îşi păstreze urechile, ochii şi mai ales minţile deschise, să devină mai înţelepţi şi din ce în ce mai buni în meseria pe care o practică şi să nu sară peste etape. „E nevoie de timp pentru a deveni expert. Nu poţi trişa în carieră, trebuie să o construieşti temeinic, pas după pas”, spune Ufuk Tandogan, care şi-a construit cariera tocmai după acest principiu.

    În urmă cu 30 de ani trecea pentru prima oară pragul grupului din care face parte Garanti Bank şi povesteşte că a ales acest drum la sfârşitul anilor ’80, într-o perioadă care a marcat transformarea Turciei şi care a însemnat că sectorul bancar a făcut faţă multor provocări, dar şi multor oportunităţi. Ţara se îndrepta spre o economie liberală, iar industrii precum comerţul extern, turismul şi domeniul bancar aveau ocazia să crească exponenţial. „În acea perioadă am absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universităţii de Economie şi Ştiinţe Administrative din Uludag.” La scurt timp, s-a angajat la Turkiye Garanti Bankasi, care era deja la acea vreme una dintre cele mai puternice instituţii financiare din ţara natală. Acum, instituţia este cea mai mare bancă din Turcia din punctul de vedere al capitalizării bursiere; în 2015, a înregistrat un venit net consolidat de 3,61 miliarde lire turceşti (1,15 miliarde euro), iar volumul de active a ajuns la 279,65 miliarde lire turceşti (88,53 miliarde euro).

    Miza pe o carieră în cadrul acestei bănci s-a dovedit pentru Ufuk Tandogan un veritabil loz norocos. El îşi aminteşte că „încă de la primul interviu am ştiut că trebuie să iau parte la această călătorie şi recunosc că a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat”. La şase ani după angajare, în 1994, a fost promovat branch manager în cadrul Garanti Bank în Turcia, poziţie pe care a ocupat-o timp de aproape opt ani; în 2005 a preluat funcţia de senior vicepresident commercial and corporate credits, fiind responsabil de portofolii importante şi clienţi mari. De asemenea, a fost membru în Consiliul de Administraţie al Biroului de Credit din Turcia şi al Garanti Credite Ipotecare Turcia.

    Pentru Ufuk Tandogan, criza din anii ’90 din Turcia a fost un antrenament mai mult decât util pentru perioada dificilă de criză economică din ultimii ani, cu care s-a confruntat pe ambele pieţe – Turcia şi România. „Turcia a întâmpinat, într-adevăr, diverse provocări în anii ‘90”, spune şeful Garanti Bank. În ultimul deceniu de dinainte de 2000, problemele economice s-au acumulat, treptat, de-a lungul anilor, iar peste acestea s-a suprapus instabilitatea politică ce a caracterizat scena locală din 1990 până în 2002. Însă după criza din 2001 care a zguduit economia ţării autorităţile au făcut reforme structurale: au fost înfiinţate mai multe instituţii şi organisme, printre care Agenţia de Supraveghere şi Reglementare a Băncilor, Autoritatea pentru Concurenţă sau Autoritatea pentru Achiziţii Publice.

    După 2002 ţara s-a stabilizat şi din punct de vedere politic, iar criza financiară mondială declanşată de căderea Lehman Brothers a afectat economia turcă într-o măsură mai mică decât alte pieţe europene. Astfel, bancherul turc a experimentat şi perioadele mai dificile din economia ţării natale, înainte de a prelua mandatul de conducere al filialei româneşti  a Garanti Bank. „Fiecare perioadă vine cu provocări, dar şi cu oportunităţi, iar a gestiona acele vremuri pentru a ajunge la cele mai bune rezultate a adăugat valoare sporită experienţei mele în această industrie. După cum ştiţi, ultimii ani au adus provocări în toate industriile, inclusiv în domeniul bancar.”

    Toamna lui 2012 a fost momentul în care a Ufuk Tandogan a făcut un pas important; a primit aprobarea BNR pentru a prelua funcţia de CEO al Garanti Bank Romania şi a devenit şi preşedinte al Garanti Leasing şi Garanti Credite de Consum. Care a fost prima reacţie atunci când a aflat că va prelua conducerea Garanti Bank România? „Sentimentul nu poate fi exprimat într-un singur cuvânt. A fost un mix de emoţii, entuziasm şi simţ al responsabilităţii.”

    Entuziasmul promovării nu a fost umbrit de adaptarea la piaţa bancară din România, pe care o descrie ca fiind destul de lină: „Nu aş caracteriza adaptarea mea la piaţa locală drept una dificilă. Există într-adevăr câteva diferenţe culturale, dar am reuşit în aproximativ şase luni să mă acomodez”. Una dintre principalele diferenţe dintre cele două sisteme bancare este dimensiunea – sectorul bancar din Turcia este unul dintre cele mai mari din Europa emergentă, cu un volum total al activelor de peste 800 de miliarde de dolari, de aproape nouă ori mai mare decât al pieţei bancare româneşti. Ambele sisteme sunt însă foarte bine reglementate, monitorizate şi guvernate, apreciază Tandogan, încercând să găsească asemănări şi deosebiri între cele două pieţe.

  • Trei antreprenori clujeni au comenzi de 2 mil. euro pentru o soluţie de casă inteligentă la un an de la înfiinţare

    Lorand Pavai, cu o experienţă de peste 10 ani în domeniul dezvoltării de software, împreună cu Călin Istrate şi Tunyagi Arthur au investit 50.000 de euro pentru dezvoltarea unei soluţii software pentru utilizatorii care vor să-şi transforme locuinţa într-o casă „inteligentă“.

    Aflat încă în faza de testare, start-up-ul Sine a obţinut deja 500 de comenzi pentru implementarea sistemului, cu o valoare totală de 2 milioane de euro.

    „În 2015 s-a lucrat intens pentru dezvoltarea start-up-ului SiNE , respectiv acum am reuşit să ajungem în faza de beta. Am reuşit să obţinem cereri pentru aproximativ 500 de implementări pentru al doilea trimestru al anului 2016 şi 2017, cu o valoare totală de 2 milioane de euro“ a spus Lorand Pavai, unul dintre fondatori.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • KFC şi Pizza Hut angajează 450 de oameni. Ce poziţii scot la concurs restaurantele?

    Lanţurile KFC şi Pizza Hut vor scoate la concurs anul acesta 450 de joburi pentru a acoperi nevoia de personal din restaurantele care vor fi deschise pe plan local în următoarele luni.

    Cele două lanţuri, care fac parte în România din acelaşi grup cu Cinnabon, patiseriile Paul şi Hard Rock Café, caută oameni pentru posturi de casier, ospătar sau bucătar. Candidaţii nu trebuie să aibă experienţă pe piaţa muncii, limita minimă de vârstă de la care se poate aplica pentru un job în cadrul KFC şi Pizza Hut fiind de 16 ani.

    “Ştim că este greu pentru tinerii fără experienţă să îşi găsească un loc de muncă. Începând cu luna februarie am crescut salariile angajaţilor cu o medie de 20% la nivel de restaurant. Cele două reţele de restaurante sunt în continuă dezvoltare, astfel că avem disponibile locuri de muncă în foarte multe oraşe din România. În această perioadă căutăm peste 450 de colegi noi pentru restaurantele KFC şi Pizza Hut pe care le vom deschide anul acesta la nivel naţional”, a spus Mark Hilton, franchise business consultant KFC şi Pizza Hut România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Meet the CEO Hezi Shayb, New Kopel Group – VIDEO