BusinessMagazin

Tag: eveniment

  • Magazinele online trebuie sa investeasca in castigarea increderii potentialilor clienti

    “Comertul online se bazeaza pe incredere. Un studiu GfK arata
    ca, in proportie de 83%, cei intervievati si-au exprimat reticenta
    fata de achizitiile online prin incertitudinile legate de
    securitatea site-ului, a procesului de cumparare si datelor
    personale, la care se adauga posibilele fraude”, a declarat
    directorul Business Development al GeCAD ePayment, Cristian
    Herghelegiu, la un eveniment de specialitate organizat de BUSINESS
    Magazin.

    El a adaugat ca proprietarii de magazine online trebuie sa
    investeasca in cresterea securitatii site-urilor, prin
    achizitionarea de sisteme antifrauda de prevenire a fraudelor si
    introducerea de standarde de securitate, unul dintre acestea fiind
    3D Secure.

    Herghelegiu a amintit ca procentul tentativelor de frauda
    inregistrate in 2010 in magazinele online care folosesc solutia
    ePayment a fost de 0,24%, in scadere cu 50% fata de 2009, sistemul
    antifrauda protejand magazinele online si clientii acestora de
    pierderi de aproape 900.000 euro.


    Cititi mai multe     pe www. mediafax.ro

  • Magazinele online trebuie sa investeasca in castigarea increderii potentialilor clienti

    “Comertul online se bazeaza pe incredere. Un studiu GfK arata
    ca, in proportie de 83%, cei intervievati si-au exprimat reticenta
    fata de achizitiile online prin incertitudinile legate de
    securitatea site-ului, a procesului de cumparare si datelor
    personale, la care se adauga posibilele fraude”, a declarat
    directorul Business Development al GeCAD ePayment, Cristian
    Herghelegiu, la un eveniment de specialitate organizat de BUSINESS
    Magazin.

    El a adaugat ca proprietarii de magazine online trebuie sa
    investeasca in cresterea securitatii site-urilor, prin
    achizitionarea de sisteme antifrauda de prevenire a fraudelor si
    introducerea de standarde de securitate, unul dintre acestea fiind
    3D Secure.

    Herghelegiu a amintit ca procentul tentativelor de frauda
    inregistrate in 2010 in magazinele online care folosesc solutia
    ePayment a fost de 0,24%, in scadere cu 50% fata de 2009, sistemul
    antifrauda protejand magazinele online si clientii acestora de
    pierderi de aproape 900.000 euro.


    Cititi mai multe     pe www. mediafax.ro

  • BUSINESS Magazin a premiat cei mai buni tineri manageri din Romania

    Tot atunci a fost lansata si cea de-a sasea editie a catalogului
    “100 Tineri Manageri de Top”, in care BUSINESS Magazin a prezentat
    o noua selectie de manageri si antreprenori care, desi au mai putin
    de 40 de ani, sunt recunoscuti si apreciati in domeniul lor de
    activitate si in intreg mediul de business. Dintre cei 100 de
    manageri prezentati in acest an, sase au fost selectati pentru
    premiile aferente domeniilor de activitate incluse in catalog, iar
    alti patru au fost recompensati cu premii speciale.

    Ioana Gheorghiade, 35 de ani, coordonatoarea activitatii de
    project finance de la BCR, a fost premiata la categoria “Servicii
    financiare”. Directorul general al Avon Romania & Moldova
    Razvan Diratian este cel care a primit premiul de cel mai bun tanar
    manager din categoria “Piete de consum”. Acesta are 35 de ani si
    lucreaza in companie de peste 12 ani.
    La categoria “Piete industriale”, premiul a ajuns la Liviu Vornicu,
    in varsta de 33 de ani, care detine functia de national sales
    manager la Philip Morris. Cristina Batlan, directorul de creatie si
    actionarul majoritar al grupului Musette, a fost considerata cel
    mai bun tanar antreprenor al acestui an, iar Fady Chreih,
    directorul executiv de la Regina Maria, si-a adjudecat premiul
    pentru cel mai bun manager din categoria “Alte servicii”.

    BUSINESS Magazin a premiat anul acesta si tinerii manageri
    expati. Aici castigator a fost Cem Tunakan, care la numai 32 de ani
    este directorul de operatiuni si presedintele Groupon pe Europa
    Centrala si de Est.

    Premiile speciale au vizat acei tineri manageri care, indiferent
    de domeniul de activitate sau dimensiunea companiei din care fac
    parte, si-au creionat o cariera impresionanta intr-un interval de
    timp scurt. Premiul “Multiplu de zece” a fost acordat lui Adrian
    Rizea, directorul comercial al producatorului de mobila Lemet. La
    36 de ani Rizea s-a implicat activ inca de la terminarea facultatii
    in afacerea familiei. Pe atunci, Lemet avea doar 20 de angajati,
    iar spatiul de productie era de zeci de ori mai mic decat acum.

    Premiul special “Cel mai tanar milionar” a mers la Iustin
    Paraschiv, de 29 de ani, care este proprietarul Carmistin si al
    altor firme din domeniul agro-zootehnic. Anul trecut acestea au
    avut venituri de peste 120 de milioane de euro. Urmatoarele doua
    premii speciale au fost acordate Gabrielei Rusu (premiul “Marketing
    emergent”) si lui Cem Tunakan (premiul “Cupon”). In varsta de 36 de
    ani, Rusu este marketing manager pentru pietele emergente la Uniqa
    International. Lucreaza in asigurari inca de la terminarea
    facultatii, iar in 2008 a fost recrutata de grupul austriac. In
    ceea ce-l priveste pe seful de la Groupon, acesta are 32 de ani si
    peste un an de experienta in postul de director de operatiuni si
    presedinte al companiei Groupon din Europa Centrala si de Est.

  • Cat de indraznet e obiectivul de crestere economica de 2%?

    Dupa ce PIB a crescut cu 0,6% in primul trimestru din 2011,
    comparativ cu trimestrul anterior, Ziarul Financiar a decis sa-i
    aduca fata in fata pe oficialii care pot sa contribuie la
    redresarea economiei. Conferinta “Revenirea economiei. Am iesit din
    recesiune. Care-i planul pentru viitor? Cand va simti Romania din
    nou gustul cresterii?” a pus in dezbatere teme precum eventualele
    modificari in sistemul de taxe, relansarea consumului si factorii
    care ar putea reda increderea consumatorilor, interesul
    investitorilor fata de ajutoarele de stat si viitorul
    creditarii.

    Presedintele Traian Basescu a declarat in cadrul evenimentului
    ca este optimist in legatura cu cresterea economica in acest an,
    mentionand ca vede posibila o crestere mai mare de 2%, daca se va
    ameliora absorbtia fondurilor europene si daca va putea avansa
    reforma companiilor de stat. Seful statului a mai spus ca este
    nevoie de o stabilizare a deficitului de cont curent, obiectivul
    fiind un nivel de 5% din PIB in 2011. “Dificil de realizat, dar nu
    imposibil.”

    Presedintele crede ca iesirea din recesiune ar fi avut loc cu
    sase luni mai devreme daca Guvernul nu ar fi decis cresterea TVA de
    la 19% la 24% in vara anului trecut. Traian Basescu s-a delimitat,
    astfel, de actuala coalitie de guvernamant si a catalogat decizia
    drept “o eroare politica, sustinuta inclusiv de marii barbati care
    s-au duelat la Conventia PDL”.

    Presedintele vedea drept solutie scaderea pensiilor sau
    impozitarea lor cu 10%, ca masura temporara, insa Curtea
    Constitutionala a respins o ordonanta emisa in acest sens.
    Argumentul sau: impozitul pe pensii s-ar fi putut elimina repede,
    pana in ianuarie 2012, in timp ce efectele reducerii TVA dureaza
    mai mult.

    In acelasi registru, Adrian Vasilescu, consilierul
    guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, a declarat ca am fi
    iesit din recesiune inca de anul trecut daca TVA nu era majorata.
    “TVA este o taxa pe cumparaturi, pe targuieli, pe care o plateste
    intreaga populatie, de la cumparaturile de lapte pentru sugari la
    super-limuzinele pe care le cumpara marii mestesugari, in loc sa
    investeasca in firmele lor”, a spus Adrian Vasilescu.

    Oficialul BNR a atras atentia ca romanii trebuie sa se desparta
    de mitul conform caruia inflatia poate conduce la crestere
    economica, explicand ca o inflatie mare este de fapt un pericol
    pentru relansarea economica, mai ales in vremuri de criza.

    Creditarea isi va reveni in a doua parte a anului, intrucat
    populatia isi va recapata apetitul pentru consum, dupa ce economia
    a iesit din recesiune, apreciaza Radu Ghetea, presedintele
    Asociatiei Romane a Bancilor “Am iesit din recesiune. Toata lumea
    este de acord ca vom avea o crestere care va da mai multa
    stabilitate economica. Si daca ne gandim ca doi-trei ani cetatenii
    si-au infranat dorinta pentru credit, cred ca acest apetit pentru
    consum va reveni”, a afirmat Ghetea. Seful ARB, care este si
    directorul CEC Bank, a identificat vectorii cresterii apetitului
    pentru consum: angajatorii vor fi mai solizi, oamenii vor simti ca
    au mai multa stabilitate in ce priveste veniturile, cu mentiunea ca
    “nu se va reveni la consumul din anii 2007”.

    In alta ordine de idei, Traian Basescu a sustinut ca era
    necesara experienta Fondului Monetar International in perioada de
    recesiune si ca trebuie ca Romania sa se fereasca de “riscul
    politic al anului viitor”: “Teama mea a fost ca, venind anul 2012,
    va exista tentatia unor masuri populiste. In anii electorali noi
    ne-am defectat intotdeauna conditiile de stabilitate
    macroeconomica. As vrea ca 2013 sa fie un an de continuitate si nu
    sa reparam ceea ce s-a stricat in anul anterior”.

  • Marmureanu: Un cutremur de maximum 7,5 Richter in Romania, abia dupa 2040 (VIDEO)

    “Vrancea, din punct de vedere geologic, nu poate produce un
    cutremur cu magnitudinea mai mare de 7,5 pe Richter. Este
    cutremurul la care am calculat si Cernavoda, la care a fost facuta
    si Casa Poporului si tot ce facem este calculat tot pentru 7,5”, a
    explicat directorul Institutului de Fizica a Pamantului.

    Mai mult pe
    stirileprotv.ro    .

  • Cel mai asteptat eveniment al anului nu tine cont de criza – numai paza de la nunta Printului Will va costa 20 de milioane de lire

    Fata de nunta mostenitorului la tronul Marii Britanii, costurile
    de securitate pe care le-au implicat protestele de la intalnirea
    G20, din 2009, de la Londra, palesc cu usurinta. Pentru acel
    eveniment, au fost cheltuite 7,4 milioane de lire sterline.

    Una dintre cele mai importante amenintari pe care le au in
    vedere cei care se vor ocupa de securitatea evenimentului sunt
    posibilele atacuri teroriste, venite din partea grupurilor
    irlandeze si islamice. In atentia lor se afla si grupurile de
    anarhisti, dar si sutele de indivizi cu probleme psihice, care de-a
    lungul timpului au hartuit si amenintat familia regala.

    Mii de ofiteri vor face parte din armata care va asigura
    desfasurarea evenimentului in conditii optime, pe traseul dintre
    Buckingham Palace si Westminster Abbey. Lor li se vor adauga alte
    cateva mii de ofiteri, care se vor afla pe acoperisurile cladirilor
    si vor supraveghea imprejurimile.

    O alta comparatie poate fi facuta cu nunta parintilor sai.
    Acestia s-au casatorit in 1981, iar atunci costurile intregului
    eveniment s-au ridicat la patru milioane de lire sterline.Nunta
    Printului Will cu Kate Middleton va aduna reprezentanti ai tuturor
    caselor regale din lume, precum si reprezentanti ai celor mai
    importante guverne din lume si sefi de stat.

  • Cele mai bune fotografii de presa din 2010 (GALERIE FOTO)


    Sursa foto :
    boston.com

  • Club BM: Ce motive avem sa fim optimisti?

    INVITATII CLUB BM:
    EUGEN SCHWAB-CHESARU, MANAGING DIRECTOR AL PIERRE AUDOIN
    CONSULTANTS
    ANCA BIDIAN, CEO AL KIWI FINANCE
    GEORGE BUTUNOIU, MANAGING DIRECTOR AL GEORGE BUTUNOIU LTD
    ADRIAN CRIVII, PRESEDINTE AL DARIAN
    VALENTIN, ILIE, CEO AL COLDWELL BANKER
    BOGDAN POPESCU, HEAD OF STRATEGIC MANAGEMENT AL METRO CASH &
    CARRY ROMANIA
    MARIUS GHENEA, PRESEDINTE AL FIT DISTRIBUTION
    BOGDAN BELCIU, PARTENER AL PRICEWATERHOUSECOOPERS
    OLIVIU STOICA, CEO AL UNIQA


    BUSINESS MAGAZIN: Incercam sa deslusim daca cele cateva semnale
    care pot fi considerate optimiste, aparute in a doua jumatate a
    anului trecut, ne pot permite sa vorbim despre jumatatea plina a
    paharului. Asa este?

    ADRIAN CRIVII: Daca pana nu demult toata lumea spunea ca abia a
    inceput criza, eu spun acum ca suntem mai aproape de sfarsitul ei
    decat de inceput.

    ANCA BIDIAN: Eu eram optimista si in 2009 si acum sunt cu atat mai
    optimista. Faptul ca inca mai existam este un motiv de optimism.
    Eu, in general, sunt o persoana rationala si ma uit la solutii tot
    timpul. Nu cred ca vaitatul este o solutie si in ultimii doi ani de
    zile am auzit asta preponderent. Nu ne duce nicaieri. In definitiv,
    sunt niste conditii economice schimbate, intern si international.
    Trebuie sa luam datele problemei asa cum sunt si sa vedem ce
    solutii avem ca sa mergem mai departe. Oricum, ciclurile economice
    se schimba, ar trebui sa fim pregatiti sa prindem si alte crize.
    Nimeni nu mai are acum rabdare sa culeaga rezultatele la a doua
    generatie.

    MARIUS GHENEA: Romania pare usor deconectata de vitezele de
    evolutie si involutie ale altor piete. Dupa cativa ani in Uniunea
    Europeana, ne asteptam sa ne conectam mai bine.

    GEORGE BUTUNOIU: Lucrurile par acum putin mai bune prin prisma
    adaptarii. Poate ca ele nu s-au schimbat in mod fundamental in
    bine, dar le acceptam noi pentru ca ne-am adaptat la ele.

    MARIUS GHENEA: Nu stiu daca ne-am adaptat cu totii. Inca nu vedem
    decat varful aisbergului. Mai sunt foarte multe companii cu
    probleme pe care nu le-au previzionat si multe vor exploda acum, in
    primavara lui 2011.

    GEORGE BUTUNOIU: Dar sunt si multi care privesc acum piata cu mult
    mai multa detasare decat acum un an, pentru ca, pur si simplu, s-au
    adaptat.

    BOGDAN BELCIU: Daca vorbim de cifre, eu cred ca vedem un trend de
    stabilizare. Declinul s-a aplanat, exporturile continua sa creasca
    si chiar si scaderea consumului a ajuns la un oarecare echilibru.
    Probabil ca anul acesta va fi un an de tranzitie si trebuie sa
    speram la o crestere incepand cu anii urmatori. Dar semne bune
    sunt: productivitatea muncii creste, firmele incep sa devina mai
    responsabile.

    GEORGE BUTUNOIU: Pe termen lung, sunt mult mai multe efecte
    pozitive decat negative ale crizei.

    ADRIAN CRIVII: Efectul speculativ a disparut. Multe dintre
    companiile romanesti o sa dispara, iar companiile care raman sunt
    foarte puternice si serioase. Curatenia care se face in economie
    este binevenita. Cei care au depasit criza vor face din nou
    investitii importante si vom vedea povesti de succes, in special in
    zona industriei alimentare si a energiei.

    BUSINESS MAGAZIN: Tot optimismul nostru tine de un lucru
    fundamental – se misca banii?

    MARIUS GHENEA: Nu, nu se misca, iar aici avem si probleme
    structurale si conjucturale. Structural vorbind, gradul de
    economisire la gospodarii creste in continuare, ceea ce inseamna ca
    increderea oamenilor a ajuns la un nivel minim. Pe de alta parte,
    ca sa se miste banii ar trebui sa vorbim de creditare sub toate
    formele. Creditarea, la nivelul creditului de consum, este nu doar
    moarta, ci si anatemizata de la cele mai inalte foruri, ceea ce mi
    se pare o mare prostie, deoarece creditele sunt o sursa importanta
    de crestere. Sunt creditele pentru consum, creditele pentru
    investitii, din zona guvernamentala si mai sunt investitiile din
    zona guvernamentala. Cam astea sunt sursele de crestere si asa se
    misca banii. Iar pe partea asta se pare ca banii nu prea se misca –
    investitiile in infrastructura sunt la cifre absolut halucinante.
    Aproape nimic nu se investeste, nici in infrastructura rutiera,
    nici in infrastructura IT.

    ADRIAN CRIVII: Totusi, comprimarea unei economii merge pana la un
    anumit nivel, dupa care trebuie sa reinceapa cresterea.

    MARIUS GHENEA: Dar niciodata o scadere economica de aceasta
    amploare nu este urmata de o crestere pe un palier asemanator, dar
    trebuie sa fie alimentata de niste lucruri, cum ar fi finantarea,
    iar pentru asta noi nu avem resurse si disponibilitate
    imediata.

    ADRIAN CRIVII: Activele neutilizate din zona imobiliara au un
    potential latent teribil. Bancile nu cred ca se mai pot confrunta
    cu cantitatea asta de lichiditate. Ei pot fie sa-si retraga banii
    si sa-i duca pe alte piete sau sa inceapa creditarea. Inceputul
    creditarii va trebui sa fie legat de momentul in care vor incepe
    sa-si vanda creditele neperformante. Cred ca asa o sa se relanseze
    industria imobiliara.

    MARIUS GHENEA: Partea buna este ca acesti bani bagati in terenuri
    care nu valoreaza absolut nimic s-au dus la niste proprietari
    romani, care au facut ceva cu banii respectivi. Deci s-au dus catre
    un circuit economic, fie el si neterminat.

    BOGDAN POPESCU: Credeti ca nu se dau credite pentru ca nu sunt bani
    sau oamenii nu vor sa le ia sau bancile respective nu vor sa le dea
    pentru ca nimeni nu are incredere in nimeni?

    VALENTIN ILIE: Cifrele arata ca sub 20% in momentul de fata
    inseamna creditare pe imobiliar.

  • Traditionala vanatoare de la Balc a inceput

    Gonacii, aproximativ 150, si cateva zeci de de vanatori din
    randul localnicilor au inceput sa soseasca la Balc in jurul orei
    7.00, cu trei tractoare si cu mai multe autovehicule. Gonacii si
    vanatorii s-au adunat apoi la o cabana aflata la intrarea pe fondul
    de vanatoare, unde li s-a facut instructajul si li s-au impartit
    veste reflectorizante.


    Potrivit unor surse, anul acesta un gonaci va primi pentru o zi
    de vanatoare 50 de lei, un vanator – 75 de lei, iar cei care
    transporta cu masinile mistretii – 130 de lei. Dupa ora 8.00, au
    sosit la Balc si aproximativ zece masini cu numere de Bucuresti,
    dar si din strainatate, care i-au adus pe invitatii omului de
    afaceri Ion Tiriac.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Club BM: Despre 2010, cu bune si rele

    BUSINESS MAGAZIN: Ne-am propus sa facem un bilant al anului
    2010. O statistica recenta spunea ca 98% dintre managerii romani au
    adoptat o tactica de supravietuire si asteapta ca statul sa rezolve
    criza. Este sau nu asa?

    FILIP CRISTESCU, BILLA: Mi se pare ciudat sa astepte cineva de
    la stat rezolvarea crizei. Este adevarat, toate aceste schimbari
    din piata care se intampla de la o luna la alta fac sa fie foarte
    greu sa iei decizii pe termen lung. Dar nu inseamna ca managerii
    asteapta ca statul sa vina cu solutia, ci cred ca mai degraba
    indica faptul ca ei amana decizii si ajung sa nu mai poata puna in
    practica anumite planuri, din simplul fapt ca luna viitoare s-ar
    putea sa fie data o noua lege sau o schimbare in fiscalitate care
    sa afecteze aceste planuri.

    BUSINESS MAGAZIN: Cred ca asta e de fapt o prima componenta a
    bilantului acestui an. Toata lumea a asteptat probabil de la
    autoritati, pe valul deciziilor din Europa, o reactie ferma sau
    macar mai bine directionata si animata de bune intentii. S-a
    intamplat acest lucru?
    DRAGOŞ DAMIAN, TERAPIA: In industria farma a functionat foarte bine
    anul acesta legea efectului de baza. Anul trecut a fost extrem de
    prost pentru noi, pentru ca am avut autoritati animate de bune
    intentii, care au luat insa decizii foarte proaste si au dat legi
    care au incercat sa rezolve o serie de probleme dinainte de 2009,
    dar n-au facut decat sa le agraveze. Vorbesc aici strict din
    punctul de vedere al investitorilor care au venit in Romania, de
    companii care produc si vand in Romania, dar si exporta, avand
    modele de afaceri complicate. A fost un an de reviriment fata de
    2009, pentru ca am invatat niste lectii si am stiut sa ne adaptam.
    Nu cred ca este insa un model pentru toate industriile, mai ales ca
    clientii segmentului farma sunt diferiti, iar in proportie de
    70-75% este o industrie care se bazeaza pe afacerile cu statul,
    fapt care n-a fost in mod neaparat un lucru bun. A fost un an in
    care am cautat solutii financiare mai bune, am invatat lectiile, am
    actionat cu mai multa prudenta si am diminuat riscurile. Una peste
    alta, simt ca a fost un an bun. In niciun caz, piata farma nu mai e
    la fel de interesanta ca in anii precedenti, insa privim 2011 cu un
    oarecare optimism.
    ALIN TAPALAGĂ, PORSCHE: Se poate spune totusi ca nu v-a mers rau.
    Am vazut ca sunteti cel mai mare consumator de media.
    DRAGOŞ DAMIAN, TERAPIA: Asa este, pentru ca ne-am distantat de
    medicamentele pe baza de prescriptie medicala si am investit mai
    mult in produsele care nu necesita reteta si care au insemnat
    lichiditati mai mari si termene de plata mai scurte. Daca ar fi sa
    cumpar o masina de la dumneavoastra cu un termen de plata de 300 de
    zile, v-ar merge bine ca ati vandut masina, dar ati incepe sa
    simtiti problema banilor care vin cu o asemenea intarziere. Oricum,
    industria auto n-ar acorda un asemenea credit, pe cand cea farma a
    fost nevoita. E un business atipic.


    BUSINESS MAGAZIN: Si sectorul auto a facut intr-un fel afaceri
    cu statul anul acesta. Cat de mult a ajutat programul Rabla?
    ALIN TAPALAGĂ, PORSCHE: N-am facut afaceri cu statul propriu-zis.
    Programul a ajutat foarte mult intreaga piata, 55% din cele 105.000
    de masini vor fi vandute prin Rabla anul acesta. Noi suntem chiar
    la polul opus fata de piata farma, pentru ca politicile au fost
    aici coerente si implicit lucrurile merg foarte bine. Asa cum se
    arata pentru 2011, daca va continua programul Rabla sub forma
    redesenata de guvernanti, cu patru vouchere in loc de trei, piata
    va sta chiar mai bine. Asteptam marea cu sarea de la programul de
    casare aflat deja in cel de-al cincilea an de functionare. In
    primii ani, modelul a fost importat din Occident si neadaptat
    pietei locale si formatului romanesc, asa ca nu a mers foarte bine.
    Pe viitor insa, rezultatele pot fi in continuare bune, avand in
    vedere parcul auto de 4,5 milioane de masini cu varsta medie de 17
    ani. Daca va continua sa se caseze masina peste 10 ani, tot ar mai
    fi 2,5 de milioane de autoturisme care s-ar incadra.
    CRISTIAN VLAŞIN, BMW: Fata de restul Europei stam foarte prost din
    punctul de vedere al vitezei de rotatie a masinilor si al gradului
    de innoire al parcului auto. Partea plina a paharului este
    intr-adevar acest program. Cu impact negativ insa au fost luate
    anul acesta doua decizii: cresterea TVA si sistemul de taxare care
    vrea sa mearga spre ideea unei taxe de lux, ceea ce pentru BMW cel
    putin este o descurajare. Este foarte greu sa faci estimari pe
    piata in aceste conditii, evident si din cauza instabilitatii
    politice. Bine ar fi fost ca la aceasta discutie sa participe si o
    autoritate care sa ne explice mai clar deciziile si strategiile.
    Credem intr-o evolutie pozitiva si pentru anul viitor.