BusinessMagazin

Tag: Dragnea

  • Liviu Dragnea A DEMISIONAT din funcţiile de ministru şi de preşedinte executiv PSD

    El a precizat că se consideră în continuare nevinovat, dar că a luat act de decizia instanţei, neştiind însă care va fi motivarea deciziei.

    “Recunosc că nu înţeleg care a fost sau care va fi motivarea deciziei de astăzi, dar este o decizie pe care o respect”, a spus Dragnea.

    El a afirmat totdată că nu ştie cum mai poate fi organizată o campanie electorală dacă prezenţa la vot este considerată de către o instanţă drept folos necuvenit şi a apreciat că decizia instanţei în cazul său reprezintă un precedent periculos pentru orice doreşte să facă o campanie indiferent la ce nivel, local, judeţean sau naţional, un precedent care poate afecta democraţia şi libertatea partidelor de a îndemna oamenii să vină la vot.

    “Poate apărea, în mentalul colectiv, impresia că a te prezenta la vot poate fi ceva rău, greşit sau chiar condamnabil”, a adăugat Dragnea.

    Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia luată vineri de instanţa supremă nefiind definitivă.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    De-a lungul procesului, au fost audiaţi, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Duşa, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, şi mai mulţi coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012. 

    Liviu Dragnea este preşedinte executiv al PSD din 2013, după ce anterior a fost secretar general şi vicepreşedinte al partidului. La Congresul din aprilie 2013, când Victor Ponta a fost reales în funcţia de preşedinte al PSD, Liviu Dragnea a fost ales preşedinte executiv al partidului.

    Înaintea alegerilor prezidenţiale din toamna anului trecut, s-a vorbit despre un posibil tandem Liviu Dragnea – Sebastian Ghiţă, pentru funcţiile de preşedinte al PSD şi, respectiv, preşedinte executiv. Dragnea spunea, în 22 octombrie 2014, că, dacă va decide să candideze la şefia PSD va face echipă cu Sebastian Ghiţă, el spunând că îi asigură pe membrii PSD că, după ce Victor Ponta va deveni preşedinte, partidul nu va rămâne la “mâna niciunui combinator”.

    Liviu Dragnea a deţinut în actualul Guvern funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. El nu a mai avut funcţie de vicepremier în Guvernul Ponta 4, acest Cabinet având un singur astfel de post, ocupat de Gabriel Oprea.

    Dragnea a fost între 21 decembrie 2012 – 17 decembrie 2014, vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Dezvoltării Regionale.

    Dragnea a mai deţinut, la începutul anului 2009, portofoliul Administraţiei şi Internelor, în Guvernul PSD-PDL, dar numai pentru 12 zile, preluând ministerul în urma demisiei lui Gabriel Oprea. El demisionează la rândul său după numai 12 zile, în 3 februarie, invocând ca motiv oficial insuficienţa fondurilor alocate ministerului în raport cu îndeplinirea obiectivelor pe care şi le fixase.

    Liviu Dragnea a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman între iunie 2000 şi decembrie 2012.

    Dragnea a fost, de asemenea, între anii 1996-2000, prefect al judeţului Teleorman.

  • Dragnea a venit la Guvern, în contextul în care este aşteptat să demisioneze din funcţia de ministru

    Ministrul Dezvoltării şi Administraţiei, Liviu Dragnea, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia luată vineri de instanţa supremă nefiind definitivă.

    Dragnea a anunţat anterior că va demisiona din toate funcţiile pe care le deţine dacă va fi condamnat, vineri, în dosarul “Referendumul”.

     

  • Dragnea, despre funcţiile sale, în cazul unei decizii nefavorabile a instanţei: Nu o să mai fie

    Întrebat ce aşteaptă de la ziua de vineri (când urmează să fie dat verdictul în cazul procesului său în dosarul referendumului – n.r.), Dragnea a spus: “În ceea ce priveşte ziua de vineri, o aştept şi eu aşa cum o aşteptaţi şi dumneavoastră, cu sentimente diferite. Aşa cum doi ani şi ceva m-am abţinut de la comentarii, aşa o să fac şi până vineri. Aştept cu interes”.

    Întrebat ce va face cu funcţiile pe care le deţine în cazul în care decizia îi va fi nefavorabilă, Dragnea a spus că acestea “nu o să mai fie”.

    “Ştiţi foarte bine răspunsul la întrebarea asta. Nu o să mai fie (funcţiile – n.r.). E normal. Să sperăm totuşi că nu o să fie cazul, eu sper să fie o senţinţă bună pentru mine şi pentru adevăr”, a adăugat Dragnea.

    Instanţa supremă a amânat în urmă cu o săptămână, pentru 15 mai, pronunţarea sentinţei în dosarul în care ministrul Liviu Dragnea şi alte peste 70 de persoane sunt judecaţi pentru fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a încheiat în 22 aprilie discuţiile în dosarul privind fraude la referendumul din 2012 şi a stabilit să pronunţe sentinţa în 6 mai în această cauză, care se judecă de aproape un an şi şase luni.

    Miercuri, judecătorii instanţei supreme au amânat până în 15 mai pronunţarea deciziei în acest dosar, care nu va fi definitivă, ci va putea fi contestată la Completul de cinci judecători al ICCJ.

    Ministrul Dezvoltării şi Administraţiei, Liviu Dragnea, spunea, în 5 mai, că are emoţii, dar este “absolut convins” de nevinovăţia sa şi crede că nici instanţa nu a identificat “vreo probă serioasă”, ci doar afirmaţii şi deducţii.

    Întrebat ce va face dacă va fi condamnat, Liviu Dragnea a spus: “Ştiţi bine ce voi face, numai că n-am vrut să răspund niciodată la întrebarea asta din superstiţie. Răspunsul e inclus în întrebare, ştiţi bine ce voi face”.

    Acuzarea a cerut instanţei, la ultimul termen de judecată, condamnarea lui Liviu Dragnea la o pedeapsă cu executare, fără a menţiona şi cuantumul pedepsei.

    În ultimul cuvânt în faţa judecătorilor, Liviu Dragnea a spus că, în opinia sa, acuzaţiile care i-au fost aduse “pleacă de la o premisă greşită şi periculoasă pentru România”.

    “Nimeni nu va mai îndrăzni să cheme cetăţenii la vot, în vreme ce această prezenţă la vot reprezintă un folos pentru democraţie. Susţin nevinovăţia, am credinţă că acţiunile mele au respectat legile ţării, am adus argumente şi probe pentru a fi achitat”, a afirmat Dragnea, care a precizat că speră să fie achitat.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    De-a lungul procesului, au fost audiaţi premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Duşa, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, primarul sectorului 3, Robert Negoiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, şi mai mulţi coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.

  • Dragnea: Programul de Cadastru va fi lansat săptămâna viitoare şi va costa 1,2-1,3 miliarde euro

    “Programul Naţional de Cadastru nu va fi finanţat în totalitate din Programul Operaţional Regional. Cu greu am făcut să facem ca Comisia Europeană să accepte finanţarea din bani europeni a acestui program. Sunt alocate 300 de milioane de euro, iar diferenţa de până la un miliard două sute, un miliard trei sute de milioane, va fi suportată din veniturile Agenţiei Naţionale de Cadastru”, a spus Dragnea.

    El a amintit că legislaţia a fost modificată în sensul în care veniturile pe care agenţia le încasa nu mai merg la bugetul de stat, ci rămân la dispoziţia agenţiei cu scopul utilizării numai pentru finanţarea programului.

    Dragnea şi-a exprimat speranţa că Ministerul de Finanţe va semna proiectul hotărârii de guvern, având în vedere că în urma discuţiilor dintre cele două ministere au fost lămurite toate aspectele financiare şi de angajare a personalului.

    “Este un program ultra-necesar ce se va întinde pe 7-8 ani. Vom stabili şi modul în care se prioritizează localităţile, vrem să mergem pe principiul cadastrului general, adică atunci când se ia o unitate administrativ teritorială se face cadastru complet, nu pe categorii:, extravilan, intravilan”, a spus ministrul.

    Liviu Dragnea a făcut acest anunţ în cadrul unui forum pe tema fondurilor europene. În acest context, el a prezentat valoarea finanţării totale a POR în perioada 2014-2020 care, potrivit lui Dragnea, este cu 3.584 milioane de euro mai mare comparativ cu alocarea 2007-2013, respectiv 8.250 milioane de euro.

    POR 2014-2020 este structurat pe 12 axe prioritare şi va finanţa noi tipuri de investiţii, cum ar fi: centre de transfer tehnologic, eficienţa energetică în clădiri publice, iluminat public, pentru mobilitate urbană, regenerare socială şi economică a comunităţilor marginalizate şi a zonelor sărace, creşe, grădiniţe, 3 spitale regionale etc.

  • Dragnea: Luni mă întâlnesc cu Rovana Plumb pentru a finaliza legea salarizării în administraţie

    Liviu Dragnea a arătat că în Parlament este în lucru o iniţiativă legislativă privind salarizarea în administraţia publică.

    ”Luni după-amiază o să mă văd cu doamna ministrul Rovana Plumb, pentru a finaliza proiectul de modificare a salarizării”, a anunţat Liviu Dragnea.

    El a arătat că nu doar cei care lucrează în adminsitraţie dar şi cea mai mare parte a mediului privat solicită ridicarea nivelului de salarizare din administraţia publică, pentru că ”simt deja că oamenii nu mai au niciun fel de dorinţă de a lucra”.

    ”Toată lumea încearcă să plece din administraţie, pentru că salariile sunt mici, şi riscurile sunt foarte mari. Încercăm să rezolvăm asta, şi sper că o vom putea rezolva, pentru că nu poţi să îi ceri unui om care are şapte, opt milioane de lei vechi, să îşi asume nişte riscuri şi responsabilitate foarte mare, pentru că nu există niciun fel de raţiune”, a mai arătat Dragnea.

  • Dragnea: Luni mă întâlnesc cu Rovana Plumb pentru a finaliza legea salarizării în administraţie

    Liviu Dragnea a arătat că în Parlament este în lucru o iniţiativă legislativă privind salarizarea în administraţia publică.

    ”Luni după-amiază o să mă văd cu doamna ministrul Rovana Plumb, pentru a finaliza proiectul de modificare a salarizării”, a anunţat Liviu Dragnea.

    El a arătat că nu doar cei care lucrează în adminsitraţie dar şi cea mai mare parte a mediului privat solicită ridicarea nivelului de salarizare din administraţia publică, pentru că ”simt deja că oamenii nu mai au niciun fel de dorinţă de a lucra”.

    ”Toată lumea încearcă să plece din administraţie, pentru că salariile sunt mici, şi riscurile sunt foarte mari. Încercăm să rezolvăm asta, şi sper că o vom putea rezolva, pentru că nu poţi să îi ceri unui om care are şapte, opt milioane de lei vechi, să îşi asume nişte riscuri şi responsabilitate foarte mare, pentru că nu există niciun fel de raţiune”, a mai arătat Dragnea.

  • Dragnea: Am trimis Strategia de descentralizare la Cotroceni, nu am primit niciun răspuns

    ”L-am întrebat pe domnul preşedinte Iohannis, la singura întâlnire la care am fost, la Cotroceni, după ce a fost ales preşedinte, dacă mai susţine în continuare ideea de descentralizare în România, pentru că, întâmplător, 2012-2013, 2-14, am lucrat împreună la acest proces, în cadrul USL-ului, şi mi-a spus că da. Acum trei săptămâni de zile, am trimis Strategia de descentralizare la comisiile de specialitate din Parlament şi la Cotroceni. Nu am primit niciun răspuns până acum”, a spus Dragnea, în cadrul Consiliului Naţional al PSD, la lucrările atelierului pe tema admnistraţiei publice.

    El a mai spus că ”asta nu înseamnă că nu merge mai departe, dar că a vrut să dea această informaţie, public, pentru ca să se ştie”.

    Liviu Dragnea a mai arătat că există o ”foarte mare rezistenţă, la Bucureşti, împotriva decentralizării”.

    ”Nu vor să cedeze puterea de aici, nu vor să lase puterea să vină la comunităile locale.Nu vor, pur şi simplu. Este o boală – îl văd pe domnul doctor Bacalbaşa în sală, poate o să identificaţi care este această boală, boala puterii, probabil. Nu vor să cedeze, este ceva inimaginabil”, a arătat Dragnea, precizând că nu se referă doar la decidenţii politici ci şi la funcţionari.

    ”Nu îl condamn ( pe funcţionar, nr), aşa a fost construit mental, e greu să îl faci să înţeleagă de ce e bine să decentralizăm decizia, ca în toate ţările civilizate”, a afirmat Liviu Dragnea.

    Ministrul a amintit faptul că a făcut legea decentralizării, care ”a fost omorâtă la Curtea Constituţională”.

    ”O să începem din nou, procesul. A spus domnul profesor Dâncu că sunt un fel de apostol. Din câte ştiu eu, unii apostoli au fost omorâţi, alţii au scăpat. Eu sper să fiu din cei care au scăpat şi nu a fost omorât”, a mai declarat Dragnea, în cadrul atelierului de lucru pe tema administraţiei publice.

     

  • Dragnea: Am trimis Strategia de descentralizare la Cotroceni, nu am primit niciun răspuns

    ”L-am întrebat pe domnul preşedinte Iohannis, la singura întâlnire la care am fost, la Cotroceni, după ce a fost ales preşedinte, dacă mai susţine în continuare ideea de descentralizare în România, pentru că, întâmplător, 2012-2013, 2-14, am lucrat împreună la acest proces, în cadrul USL-ului, şi mi-a spus că da. Acum trei săptămâni de zile, am trimis Strategia de descentralizare la comisiile de specialitate din Parlament şi la Cotroceni. Nu am primit niciun răspuns până acum”, a spus Dragnea, în cadrul Consiliului Naţional al PSD, la lucrările atelierului pe tema admnistraţiei publice.

    El a mai spus că ”asta nu înseamnă că nu merge mai departe, dar că a vrut să dea această informaţie, public, pentru ca să se ştie”.

    Liviu Dragnea a mai arătat că există o ”foarte mare rezistenţă, la Bucureşti, împotriva decentralizării”.

    ”Nu vor să cedeze puterea de aici, nu vor să lase puterea să vină la comunităile locale.Nu vor, pur şi simplu. Este o boală – îl văd pe domnul doctor Bacalbaşa în sală, poate o să identificaţi care este această boală, boala puterii, probabil. Nu vor să cedeze, este ceva inimaginabil”, a arătat Dragnea, precizând că nu se referă doar la decidenţii politici ci şi la funcţionari.

    ”Nu îl condamn ( pe funcţionar, nr), aşa a fost construit mental, e greu să îl faci să înţeleagă de ce e bine să decentralizăm decizia, ca în toate ţările civilizate”, a afirmat Liviu Dragnea.

    Ministrul a amintit faptul că a făcut legea decentralizării, care ”a fost omorâtă la Curtea Constituţională”.

    ”O să începem din nou, procesul. A spus domnul profesor Dâncu că sunt un fel de apostol. Din câte ştiu eu, unii apostoli au fost omorâţi, alţii au scăpat. Eu sper să fiu din cei care au scăpat şi nu a fost omorât”, a mai declarat Dragnea, în cadrul atelierului de lucru pe tema administraţiei publice.

     

  • Dragnea, despre modificarea Statutului PSD: CN nu poate convoca congresul. Congresul partidului ar trebui să aibă loc în octombrie

    Dragnea a făcut aceste precizări după întrunirea Comisiei pentru modificarea statutului, arătând că el consideră că Congresul partidului trebuie să aibă loc în toamnă, în octombrie.

    “S-au decis câteva lucruri importante, flexibilizarea deciziei în partid şi deschiderea partidului. Există în statut câteva condiţii de vechime, în opinia mea exagerate, pentru ca un membru să poată să aleagă sau să fie ales, se ajungea la 2, 3 ani de zile ca un membru de partid să poată să ocupe o funcţie în structura naţională, de exemplu un an la nivel judeţean. Propunerea noastră va fi să existe un singur termne de 3 luni pentru oricine intră în PSD să poată să ocupe o singură funcţie. Asta poate produce schimbări majoare şi să contribuie la deschidere partidului”, a spus Dragnea.

    Întrebat care este funcţia maximă pentru care poate candida un membru cu o vechime de trei luni, Dragnea a spus că propunerea este ca un membru care are o vechime de trei luni să poată să candideze la orice funcţie.

    “Nu văd de ce nu, ca un om care candidează trebuie să fie ales de delegaţi, din moment ce este ales, înseamnă că cei care îl votează au încredere în el. Cred că societate a evoluat şi nu trebuie să mai păstrăm aceste condiţii”, a adăugat Dragnea.

    El a mai spus că s-a decis ca Consiliul Naţional să nu mai aibă rol decizional şi să nu mai convoace Congresul, ci să fie un for de dezbatere pentru politicile partidului.

    “Am discutat despre rolul şi atribuţiile Consiliului Naţional în partid. Propunerea noastră va fi să rămână decât trei structuri de decizie în PSD: Biroul Permanent Naţional, Comitetul Executiv şi Congresul, iar Consiliul Naţional să capete competenţe serioase şi anume să fie forul platforma de dezbatere unde să se prezinte politicile publice ale partidului care să fie ulterior aprobate în Congres. De asemnea, Consiliul Naţional să coordoneze departamentele partidului care să devină funcţionale, dar nu zeci de departamente, ci un număr de departamente care să fie definite după domeniile importante din societatea românescă”, a mai spus Dragnea.

    Întrebat dacă Consiliul Naţinal nu va mai putea să convoace Congresul, Dragnea a spus: “El, scriptic, statutar, poate să convoace Congresul, dar de obicei facem Consiliul Naţional cu o oră înainte de Congres numai pentru a respecta prevederea din statut, iar eu cred că acesta poate căpăta o importanţă serioas, să iasă din categoria structurilor de execuţie, de decizie din partid şi să fie una dintre cele mai importante structuri unde, pe de o parte, să elaboreze politicile partidului pe toate domeniile şi, pe de altă parte, să fie un for de dezbatere foarte serios unde se discute doctrina partidului, proiectele politice”.

    Dragnea a arătat că s-a mai discutat ca vicepreşedinţii să coordoneze departamentele, iar vicepreşedinţii să fie aleşi uninominal pe domenii, aşa cum a fost la congresul din 2006.

    Dragnea a mai arătat că s-a discutat şi despre propunerea ca aceia care au o funcţie în partid, să nu mai poată ocupa altă funcţie.

    “Am discutat acest aspect şi ne uităm cu atenţie la restrângerea dreptului de a fi ales. Îmi păstrez în continuare propunere, discutăm cu colegii jurişti”, a adaugat el.

    El a precizat că a fost şi o propunere care nu a fost încă adoptată şi anume ca membrii Biroului Permanent Naţional să nu mai poată să fie şi preşedinţi de organizaţii.

    “A mai fost o propunere pe care nu am finalizat-o ca şi asumare şi anume să existe, pentru cei care au funcţii la nivel naţional să nu mai poată ocupa şi o altă funcţie la alt nivel din partid. Adică cine este membru în Biroul Permanent Naţional să nu mai poată să fie şi preşedinte de organizaţii. Se poate ocupa două funcţii la nivel judeţean, adică preşedinte de organizaţie locală şi vicepreşedinte la nivel judeţean, dar cei care sunt preşedinte, vicepreşedinte, secretar general, membru în BPN, să nu mai poată ocupa şi o altă funcţie în partid. Este o propunere venită din teritoriu de la mai multe organizaţii, încă nu am decis în privinţa ei”, a mai arătat Dragnea.

    Întrebat dacă Ion Iliescu va rămâne preşedinte de onoare, funcţie prevăzută în statut, Dragnea a spus: “În statut nu există numele Ion Iliescu, el nu are nevoie de statut ca să rămână preşedintele fondator al partidului, preşedinte de onoare. De ce să nu rămână. Bineînţeles”.

    “Noul statut va fi prezentat Consiliului Naţional şi legal va fi aprobat în congres. Cred că în toamna acestui an să avem congresul partidului. Majoritatea sperăm ca anul 2016 să ne prindă cu statutul schimbat. De asta punem Congresul în octombrie”, a mai spus Dragnea.

  • DOSARUL REFERENDUMULUI – Dragnea, despre declaraţiile din instanţă: Fiecare pune mâna pe Biblie şi spune adevărul

    Ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, a fost prezent, miercuri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde au fost audiaţi premierul Victor Ponta şi ministrul Apărării, Mircea Duşa, în dosarul Referendumului din 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

    Întrebat, la ieşirea din sediul instanţei supreme, cum comentează declaraţiile liderilor PSD audiaţi în calitate de martori, Dragnea a spus: “Nu sunt eu în măsură să analizez importanţa, mai mică sau mai mare, a declaraţiilor unor martori”.

    De asemenea, Dragnea a spus, întrebat cum vede solidaritatea liderilor PSD cu el, în declaraţiile de la instanţă, că aceştia au fost chemaţi pentru a da lămuriri în calitate de martori, “aşa cum fiecare are dreptul”.

    “Nu este vorba de solidaritate, e vorba că au fost chemaţi să depună mărturii şi fiecare ajunge în faţa instanţei, pune mâna pe Biblie şi spune adevărul. Nu au fost chemaţi lideri ai PSD ca să facă vreun lanţ uman, au fost chemaţi nişte cetăţeni români, în instanţă, ca martori. Cred că încă avem dreptul acesta”, a mai spus Dragnea.

    El a precizat că nu vrea să facă “un mini-proces în curtea Înaltei Curţi” şi a menţionat că nu a dormit în noaptea de dinaintea procesului, pentru că a avut “o problemă medicală”.

    La finalui termenului de judecată de miercuri, instanţa a dispus ca toate deciziile Biroului Electoral Central, existente pe site-ul instituţiei, să fie descărcate şi anexate la dosarul cauzei.

    După ce a fost audiat, în calitate de martor, în dosarul Referendumului, premierul Victor Ponta a punctat că decizia privind suspendarea lui Traian Băsescu în 2012 a fost politică, nu ilegală.

    “Am spus adevărul despre faptul că deciziile politice privind suspendarea preşedintelui Băsescu, referendumul, sunt decizii politice şi, dacă am făcut bine, oamenii votează, iar dacă am făcut rău, votează pe alţii, dar nu a existat niciodată, în niciun fel şi în nicio formă, niciun fel de încălcare a legii, ori, într-o ţară democratică în care cred că trăim şi trebuie să trăim, nu eşti sancţionat penal pentru faptul că iei decizii politice. Eşti sancţionat sau eşti apreciat de către alegători şi cred că toţi cei care au votat la referendum au avut acest drept, să voteze, şi nu trebuie să fie pedepsiţi pentru asta”, a spus Ponta, după audierea la ICCJ.

    Întrebat de jurnalişti dacă prin afirmaţia sa din faţa instanţei că Referendumul nu a adus PSD avantaje nepatrimoniale trebuie înţeles că PSD l-a promovat dezinteresat, iar faptul că liderul de atunci al PNL Crin Antonescu era candidat pentru alegerile prezidenţiale nu era parte a unei înţelegeri între cele două partide în cadrul USL, Ponta a răspuns că partidele au intenţia de a câştiga alegeri sau aplica decizii politice, iar decizia de suspendare a lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte, pe care el şi astăzi o consideră corectă, este una politică.

    Pe de altă parte, ministrul Apărării a punctat că la nivelul judeţului Harghita, în ziua Referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu a fost respectată legea.

    Următorul termen a fost stabilit de instanţa de judecată pentru 19 martie, moment la care se vor discuta ultimele probe ce vor fi administrate în acest dosar. Ulterior, în 30 martie, ar urma să aibă loc dezbaterile finale.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.